You are on page 1of 675

FRANC

abaisser abandon abandonner abasourdir abat-jour abats abattage abattement abattis abattre abbaye, abei abbdication abb abbesse abdiquer abeille aberration abtir abtissment abmer abngation aboiement abois abolir abolition abominable abomination abondamment abondance abondant, ante abonder abonnement abonner abord aborder aboutir aboutissment aboyer abrg abrgement abrger abreuver abreuvoir

ROM
prep. la, cu, spre, catre, in a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce, s.m. abandonare, parasire, renuntare/ a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna sm. abajur sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare) sm. doborire, taiere / sm. vlaguire, istovire/ deprimare sm.pl. maruntaie de pasare, potroace vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi sf. manastire sf. abdicare sm. abate, staret sf. stareta vt. a abdica sf. albina sf. aberatie vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi sm. indobitocire, timpire vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda, sf. abnegatie sm. latrat sm.pl. (in expr) tre aux abois = a fi incoltit, vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire) sf. abolire adj. oribil, monstruos sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire adv. din belsiug, din plin sf. abundenta, belsiug/ adj. abundent; imbelsugat vi. a fi din belsug; a abunda sm. abonament vt.,vr. a (se) abona sm.sg. (in expr.) vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava), vi. (urmat de prep. sau dans) a duce, sm. rezultat, reusita vi. a latra sm. rezumat, compediu sm. prescurtare vt. a prescurta, a rezuma vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/ sm. adapatoare a

abrviation abri abricot abricotier abriter abrogation abroger abrutir abrutissement absence absent, ente absenter absinthe absolu, ue absolument absorber absoudre abstenir abstention abstraction abstrait, aite abstraitement absurde absurdit abus abuser abusif, ive abusivenment acacia acadmicien, ienne acadmie acajou acaritre accablant, ante accabler accalmie accaparer accapareur, euse accder acclrateur, trice acclrer accent accentuation accentuer acceptable

sf. prescurtare, abreviere sm. adapost, (in expr.) l'abri = la adapost sm. caisa sm. caisa vt. vr. a (se) adaposti sf. abrogare vt. a abroga, a aboli, a suprima vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci sm. timpire, indobitocire sf. absenta, lipsa adj. smf. absent vr. a absenta, a lipsi sf. (bot.) pelin adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat, vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/ vt. a achita (un acuzat), a ierta vr. a se abtine sf. abtinere sf. abstractie, abstractiune adj. abstract adv. (in mod) abstract adj., sm. absurd sf. absurditate sm. abuz; exces vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela, adj. abuziv adv. (in mod) abuziv sm. salcim smf. academician sf. academie sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon adj. artagos, ursuz, morocanos adj. coplesitor, apasator; insuportabil vt. a coplesi, a impovara sf. acalmie; ragaz vt. a acapara smf. acaparator vi (cu prep. ) a ajunge, a patrunde, a parveni adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator vt., vi. a accelera sm. accent sf. accentuare vt. a accentua adj. acceptabil, satisfacator

acceptation acceptation accepter accs accesible accessoire accident accident, e accidentel, elle accidentellement acclamation acclamer acclimatation acclimater accointances accolade accommodant, ante accommoder accompagnateur, accompagnement accompagner accompli, ie accomplir accord accorder accordeur accoster accouchement accouder accountumer accourir accoutrement accrditer accroc accrocher accroire (faire) accroissement accrotre accroupir accueil accueillant, ante accueillir accumulateur accumuler accusation

sf. acceptare; consimtire sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.) vt. a accepta; a consimti sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire, adj. accesibil adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/ sm. accident, intimplare adj. (despre drumuri) accidentat, adj. accidental, intimplator adv. accidental, intimplator, din intimplare sf. aclamare; aclamatie, ovatie vt. a aclama, a ovationa sf. aclimatizare, adaptare vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui, sf.pl. legaturi, relatii, raporturi sf. imbratisare, acolada (semn grafic) adj. intelegator, binevoitor, conciliant vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente) trice: smf. (muz.) acompaniator sm. (muz.) acompaniament vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva), adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat, vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat, sm. acord, intelegere, vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva), sm. acordor (de instrumente muzicale) vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta sm. actiunea de a naste, nastere vr. (cu prep. , sur) a se rezema pe coate vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde vi. a veni in fuga mare sm. imbracaminte caraghioasa vt. a acredita, a imputernici, sm. agatare, ruptura vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare, vt. a spune gogosi sm. crestere, sporire, marire, inmultire vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori vr. a se aseza pe vine, a se chirci sm. primire, intimpinare adj. primitor, afabil vt. a primi, a intimpina sm. acumulator, baterie vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe sf. acuzare, acuzatie

accus, e accuser acharnement acharner achat acheminer acheter acheteur, euse achev, e achvement achever acide acier acirie acompte acqureur acqurir acquiescement acquiescer acquisition acquit acquitement acquitter acrobatie acte acteur, trice actif, ive action actionner activement activer activiste activit actualiser actualit actuel, elle actuellement acuit adage adaptable adaptation adapter adapteur, trice addition additionner

smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat, vt. a acuza, a invinui, a accentua, sm. indirjire, patima, inversunare vr. a se indirji, a se inversuna sm. cumparaturi, tirguiala vt., vr. a (se) indrepta (spre) vt. a cumpara smf. cumparator adj. desavirsit, perfect sm. terminare, desavirsire vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva), adj. acru, acid/ sm. acid sm. otel sf. otelarie sm. acont, arvuna sm. achizitor, cumparator vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/ sm. consimtire, acceptare vi. a consimti, a accepta sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare m. chitanta, descarcare sm. achitare vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/ sf. acrobatie sm. act (document), act (actiune), (teatru) act smf. actor adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar) sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca), vt. a actiona, a pune in miscare, adv. (in mod) activ vt. a activa, a grabi; a stimula smf. activist sf. activitate vt. a actualiza sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv) adj. actual adv. in prezent, acum sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate, sm. maxima, proverb adj. adaptabil sf. adaptare vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi smf. autor al unei adaptari sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant, vt. (mat.) a aduna, a adauga

adepte adquat, ate adhrence adhrer adhsion adieu adjectif adjudant adjuger admettre administrateur, administratif, ive administration administrer admirable admirablement admirateur, trice admiration admirer admission adolescence adolescent, ente adonner adopter adoptif, ive adoption adorateur, trice adoration adosser adoucir adresse adresser adroit, oite adroitement aduite adulation aduler advenir adversaire adversit dme il illade illet illetonner

smf. adept adj. adecvat, potrivit, corespunzator sf. aderare, aderenta vi. (cu prep. a adera, a se alatura sf. adeziune, consimtamint intej. sm. adio, ramas bun sm. (gram.) adjectiv sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major, vt. adjudecare (la o vinzare publica), vt. a admite, a accepta; a permite trice: smf. administrator adj. administrativ sf. administrare, administratie vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari adj. admirabil, minunat adv. (in mod) admirabil smf. admirator sf. admiratie vt. a admira sf. admitere sf. adolescenta adj. smf. adolescent vr. (cu prep. ) a se consacra, a se dedica vt. a adopta, a infia, adj. adoptiv sf. adoptare smf. adorator sf. adoratie, adorare vt. (cu prep. contre, ) a sprijini, a rezema, vt. a atenua, a modera, a estompa, sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie, vt.,vr. a (se) adresa adj. indeminatic, dibaci, abil adv. cu indeminare, cu abilitate adj. smf. adult sf. adulare, lingusire vt. a adula, a lingusi v.impers. a se intimpla, a surveni smf. adversar sf. imprejurari vitrege, nenorocire [e-] m. (med.) edem m. ochi, cautatura, mugure, gaura; f. ocheada m. garoafa, gaurice vt. a curata de lastari, a lastari

arer arien, ienne arodrome arodynamique aronautique aronaval, ale aroport sophage uf uvre affabilit affable affaiblir affaiblissement affaire affair, e affaisser affam, e affecter affecteux, euse affection affectionner affectueusement affermir affermissement affiche afficher affinit affirmatif, ive affirmation affirmativement affirmer affliction affliger affluence affluent affol, e affoler affranchir affranchissement affreusement affreux, euse affront affronter afft

vt., vr. a (se) aerisi adj. aerian, vaporos, diafan sm. aerodrom adj. aerodinamic, sf. aerodinamica adj. aeronautic, sf. aeronautica (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala sm. aeroport /-/ m. esofag /euf/ m. ou, germene f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie adj. afabil, amabil, curtenitor vt., vr. a slabi, a diminua sm. slabire, diminuare, istovire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere, adj. aferent, agitat vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa, adj. smf. infometat, flamind vt. (despre lucruri) a afecta, a destina, adj. afectuos, calduros sf. afectiune, dragoste vt. a iubi, a indragi adv. (in mod) afectuos, cu afectiune vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida sm. intarire, consolidare sf. afis vt., vr. a (se) afisa sf. afinitate adj. afirmativ sf. afirmare adv. (in mod) afirmativ vt. vr. a (se) afirma sf. mihnire, intristare adinca vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera sf. afluenta, aglomeratie sm. afluent adj. innebunit, scos din minti vt. a scoate din minti, a innebuni/ vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/ sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori adv. ingrozitor, oribil adj. ingrozitor, infiorator, oribil sm. jignire, insulta, ofensa vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/ sm. afet (de tun), (loc de) pinda

afin de afin que africain, aine agaant, ante agacement agacer ge g, e agence agencement agencer agenouillement agenouiller agent agglomration aggraver agile agilement agilit agir agitation agiter agneau agnelet agonie agonisant, ante agoniser agraire agrandir agrandissement agrable agrablement agrer agresseur agressif, ive agression agricole agriculteur agriculture agripper aguets ahuri, ie ahurissant, ante aide aider

loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor) adj. agasant, enervant sm. enervare, iritare vt. a agasa, a enerva, a irita sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev. adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de sf. agentie sm. aranjare, imbinare vt. a imbina, a aranja, a combina sm. ingenunchiare vr. a ingenunchea sm. agent, factor sf. aglomeratie vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati adj. sprinten, suplu adv. cu agilitate, (in mod) sprinten sf. agilitate, sprinteneala vi. a actiona, a influenta (pe cineva), sf. agitatie, neliniste vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita, sm. miel sm. mielusel sf. agonie adj., smf. muribund vi. a agoniza, a trage sa moara adj. agrar vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde sm. marire, extindere, copie fotografica marita adj. placut adv. (in mod) placut vt. a accepta, a incuvinta sm. agresor adj. agresiv sf. agresiune, atac adj. agricol sm. agricultor sf. agricultura vr. a se agata, a se prinde (de) sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi adj. aiurit, zapacit, uluit adj. uluitor, uimitor sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. )

aeul, eule (aeuis, aeux aigle aigre aigreur aigrir aigu, u aiguillage aiguille aiguilleur aiguillonner aiguiser ail (pl. ails) aile ail, e ailleurs aimable aimant, e aimanter aimer aine ain ainesse ainsi air airain aire airelle aisance aise ais, e aisselle ajourer ajournement ajourner ajouter ajuster alambiquer alanguir alarme alarmer albanais, e albtre albumineux, euse alcali

eules: smf. bunic sm.pl. stramosi smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila adj. acru, intepator sf. acrime, acreala vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut sm. schimbarea macazului (la o linie ferata), sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata), sm. acar vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita, sm. usturoi f. aripa adj. inaripat adv. intr-alta parte, altundeva adj. amabil, binevoitor adj. iubitor, m. magnet (si fig.) vt. a magnetiza vt. a iubi, a-i placea f. vintre adj. nascut mai inainte, mai in virsta; f. primogenitura adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si, m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie; m. bronz (poet.), dangat de clopot/ f. (agr.) arie, suprafata f. un fel de afina f. usurinta, indestulare, adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate adj. usor, (fig.) instarit f. subsuoara vt. a ajura m. aminare vt. a amina vt. a adauga vt. a ajusta, a tinti, a aranja vt. a alambica (si fig.) vt. a (se) molesi f. alarma, (fig.) neliniste vt. vr. a (se) alarma adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza m. albastru adj. albuminos m. alcaliu

alcaloide alcooliser alcve aldhyde alatoire alne alentour alerte alerter alezan algbre algrien, enne algue alibi aliboron alination aliner aligner alimenter alina alitement aliter aliz allaitement allaiter allcher alle allgation allgement allger allgorie allgresse allguer allemand, e aller alliage alliance alli, e allier allocation allocution allonger allouer alltesse allumage

m. alcaloid vt. a adauga alcool (intr-un lichid) f. alcov m. aldehida adj. riscant, hazardat f. sula adv. in jur; m.pl. imprejurimi f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie ! vt. a da alarma m. adj. roib f. algebra adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora f. alga m. alibi m. magar, (fig.) gagauta f. instrainare, nebunie vt. a instraina, a aliena vt., vr. a (se) alinia vt. a alimenta m. alineat m. punere la pat (a unui bolnav), zacere vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat adj.m. (vint) alizeu m. alaptare vt. a alapta vt. a ademeni f. alee f. alegatie m. usurare vt. a usura, (fig.) a alina f. alegorie f. veselie vt. a alega adj. mf. german; m. limba germana vt. a merge, a se duce, a junge (la), m. aliaj f. alianta, casatorie, verigheta adj.mf. aliat vt. vr. a (se) alia, a (se) uni f. alocatie f. alocutiune vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde vt. a aloca f. alteta m. aprindere

allumer allumette allure allusion alluvion almanach /-na aloi alors alouette alourdir alourdissement alphabet alpinisme altration altrer alternatif, ive alterner altier, re altitude aluminium alun alunir alvole amabilit amadouer amaigrir amaigrissement amande amandier amant, e amarre amarrer amas amasser amateur amazone ambages ambassade ambassadeur, drice ambiance ambigu, ambigut ambitieux, euse ambition ambitionner

vt., vr. a (se) aprinde (si fig.) f. chibrit f. mers, infatisare f. aluzie f. aluviune m. almanah m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios) adv. atunci/ f. ciocirlie vt. a ingreuia m. ingreuiere m. alfabet, abecedar m. alpinism f. alterare, denaturare, falsificare vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta adj. f. alterantiv(a) vt.,vi. a alterna adj. semet f. altitudine m. aluminiu m. alaun vt. a aseleniza m. alveola f. amabilitate vt. a imbuna (prin lingusiri) vt. a slabi m. slabire f. migdala, miez (de simbure) m. migdal mf. iubit, amant, ibovnic f. parima vt. a amara, a lega cu parime m. gramada vt. a ingramadi, a stringe m.adj. amator f. amazoana f.pl. ocolisuri f. ambasada, solie basador, sol f. ambianta adj. ambiguu, echivoc ambiguitate adj. mf. ambitios f. ambitie vt. a rivni (la)

ambre ambroisie ambulance ambulant, e me amlioration amliorer amnagement amnager amende amender amener amnit amer, re amricain, e amerrir amertume ameublement ameutement ameuter ami, e amiante amineir amiraut amiti ammoniac ammoniaque amocher amoindrir amoindrissement amollir amollisement amonceler amont amorce amorcer amorphe amortir amortisseur amour amouracher (s) amoureaux, euse amourette amovible amphibie

m. chihlimbar f. ambrozie f. ambulanta adj. ambulant f. suflet (si fig.), locuitor f. imbunatatire vt.,vr. a (se) imbunatati m. amenajare vt. a amenaja f. amenda vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni f. blindete adj. amar; m. infuzie amara adj. american vt. a ameriza f. amarala, (fig.) amaraciune m. mobilier m. asmutire vt. a asmuti mf.adj. prieten, adj. prietenesc m. azbest vt.vr. a (se) subtia f. amiralitate f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase m. amoniac (gaz) f. amoniac (solutia) vt. (pop.) a desfigura vt.vr. a (se) misca m. micsorare vt. a inmuia, a molesi m. inmuiere, molesire vt.,vr. a (se) ingramadi m. amonte f. momeala (si fig.), (fig.) inceput vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe adj. amorf, (fig.) moale, inert vt. a amortiza (si fin.) m. amortizor m. iubire, dragoste vr. a se indragosti adj. mf. indragostit f. dragoste trecatoare adj. amovibil adj. m. amfibiu

amphithtre amphitryon ample ampleur amplificateur, trice amplifier amplitude ampoule amputer amusement amuser amygdale an anachronisme anagramme analogue analphabte analphabtisme analyse analyser anarchie anarchique anarchiste ancestral, e anctre ancien, enne anciennet ancre ancrer andouille ne, esse anantir anantissement anmique nerie ange anglique anghine anglais, e angle angoisse angoisser anguille angulaire anguleux, euse

m. amfiteatru m. amfitrion, gazda adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit f. amploare m. adj. amplificator vt. a amplifica, (fig.) axagera f. amplitudine f. bec, fiola, basica vt. a amputa m. amuzament vt.vr. a (se) amuza f. amigdala m. an / m. anacronism f. anagrama adj. analog adj.mf. analfabet m. analfabetism f. analiza vt. analiza f. anarhie adj. anarhic m. anarhist adj. ancestral, stramosesc m. stramos adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici f. vechime f. ancora vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa f. caltabos, (fig.pop) natarau mf. magar, (fig.) neghiob vt. a nimici, (fig.) a zdrobi m. nimicire, (fig.) zdrobire adj. mf. anemie f. anestezie m. inger / tre aux ~s=a fi in al noulea cer adj. ingeresc f. anghina adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza m. unghi, colt f. neliniste vt. a nelinisti, a ingrijora f. tipar adj. unghiular, colturos adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru

anicroche animal, e animation animer animosit anis ankylose annales anneau anne annel, e annexe annexer annihiler anniversaire annonce annoncer annoter annuaire annuel, elle annulaire annuler anoblir anoblissement anode anodin, e nonner anonyme anse antagonique antagonisme antan (d') antartique antcdent, e antdiluvien, enne antenne antrieur, e anthologie anthracite anthropophagie antibiotique antichambre anticipation anticiper anticlricalisme

f. (fam.) piedica, chichita adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc f. animatie vt,vr. a (se) insufleti (si fig.); f. animozitate m. anason f. anchiloza f.pl. anale m. inel, cerc f. an adj. inelat f. anexa vt. a anexa vt. anihila m. aniversare f. anunt vt. a anunta, a aduce la cunostiinta vt. a adnota m. anuar adj. anual adj.m. (degetul) inelar vt. a anula vt. a innobila m. innobilare f. anod adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv vi. ingaima adj. mf. anonim f. toarta, golf mic adj. antagonic m. antagonism loc.adj. de altadata adj. antarctic adj. antecedent adj. antediluvian, (fig.) demodat f. antena adj. anterior f. antologie m. antracit; adj. invar. gri inchis f. antropofagie, canibalism m. antibiotic f. anticamera f. anticipare, anticipatie vt.,vi. a anticipa m. anticlericalism

anticolonialiste anticonstitutionnel, anticorps antidater antidote antiesclavagiste antifasciste antilope antimilitarisme antinvralgic antiparti antipathie antipode antiquaire antique antiquit antireligieux, euse antirvolutionnaire antiseptique antithse antonyme antre anxit aorte aot apache apaisement apaiser apathie -pen-prs apercevoir aperu apritif apeurer aphone aphte apiculteur apitoiement apitoyer aplanir aplatir aplatissement aplomb apocalypse apocryphe

adj.m. anticolonialist elle: adj. anticonstitutional m. anticorp vt. antedata m. antidot adj.m. antisclavagist mf.adj. antifascist f. antilopa m. antimilitarism adj.m. antipartinic f. antipatie, nepotrivire m. antipod, (fig.) contrariu m. anticar adj. antic, stravechi, (fig.) demodat; f. antichitate; pl. opera de arta antice adj. antireligios adj.m. contrarevolutionar adj. antisepric f. antiteza adj.m. antonim m. pestera, vagauna f. anxietate, ingrijorare f. aorta m. august m. apas m. potolire, linistire vt. a potoli, a linisti f. apatic m. aproximatie vt. a zari, vr. a baga de seama m. rezumat, apreciere rapida m. bautura (luata ca aperitiv) vt. a speria adj. afon m. afta m. apicultor m. induiosare vt.,vr. a (se) induiosa vt. a nivela, a aplana vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi m. turtire, (fig.) injosire m. directie verticala, fel de a cadea f. apocalips adj.m. (document) apocrif

apogee apolitique apologtique apologiste apophyse apostiller apostolique apostrophe apothose aptre apparatre apparat appareil appareiller apparemment apparence apparenter apparier apparition appartement appartenir appas appt appter appauvrir appauvrissement appel appelation appeler appendice appentis appesantir apptence apptissant, e apptit applaudir applaudissement application appliquer appointemets apport apporter apposer apprciation apprcier

m. apogeu adj. apolitic adj.f. apologetic(a) m. apologet f. apofiza vt. a pune o apostila adj. apostolic f. apostrof f. apoteoza m. apostol m. vi. a (a)parea m. stralucire, mare pompa m. aparat vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare adv. in aparenta, pe cit se pare f. aparenta vt.,vr. a (se) inrudi vt. a imperechea f. aparitie, aratare m. apartament vi. a apartine; vr. a fi independent m.pl. farmece m. momeala, (fig.) atractie vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage vt. a saraci, a secatui m. saracire, secatuire m. chemare, (jur.) apel f. denumire vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi, m. apendice, anexa m. sopron, polatra vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea, f. dorinta, pofta adj. apetisant m. pofta vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita m. aplaudare; pl. aplauze f. aplicare, aplicatie, silinta vt. a aplica, vr. a-si da osteneala m. pl. leafa (a unui functionar) m. aport, contributie vt. a aduce, a procura vt. a aplica, apune (o semnatura) f. apreciere vt. a aprecia

apprhender apprhesion apprendre apprenti, e apprentissage apprt apprter apprivoiser approbation approchant, e approche approcher approfondir approfondissement approprier approvisionnement approximation appruver appui appuyer pre aprs aprs-demain aprs-guerre aprs-midi pret -propos apte aptitude aquarelle /-koua/ aquatique /-koua/ aqueduc aquilin /-ki/ aquilon /-ki/ arabe arabesque arabique arable arachide araigne arbisseau, arbuste arbitrage arbitraire arbitre arborer

vt. a se teme de, a inhata, a aresta f. teama, frica nedeslusita vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva) mf. ucenic, (fig.) incepator m. ucenicie m. apret, scrobeala; pl. pregatiri vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu f. aprobare adj. foarte asemanator, adv. aproximativ f. apropiere; pl. imprejurimi vt.,vr. a (se) apropia vt. a adinci, (fig.) a aprofunda m. adincire, (fig.) aprofundare vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi m. aprovizionare f. aproximatie vt. a incuvinta m. sprijin vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa, adj. aspru; (fig.) aprig, lacom prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea) adv.m.invar. poimiine m.f. perioada postbelica m. dupa-amiaza f. asprime (si fig.) m.invar. apropo, scriere de circumstanta adj. apt, capabil de f. aptitudine f. acuarela adj. acvatic m. apeduct adj. acvilin m. vint puternic (din nord) adj.mf. arab, m. limba araba f. arabesc adj. arabesc adj. arabil f. arahida f. paianjen m. copacel m. arbitraj adj. arbitrar m. arbitru vt. a arbora

arboriculture arbre arcade arcane arc-bouter arc-en-ciel archaique /-ka/ archange /-kanj'/ arche archologie /-k-/ archoloque /-k/ archer archet archevque archipel architecte architecture archives aron arctique ardemment ardent, e ardeur ardoise ardu, e are arne arte argent argent, e argenterie argile argileux, euse argot arguer argumenter aria aridit aristocratie arithmtique armateur armature arme arme armement

f. pomicultura m. arbore (si mec.), pom f. arcada m. mister, lucru ascuns vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin; m. curcubeu adj. arhaic m. arhanghel f. arca, arcada f. arheologie m. arheolog m. arcas m. arcus m. arhiepiscop m. arhipeleag m. arhitect f. arhitectura f.pl. arhive m. ombilic adj. arctic adv. cu infocare adj. arzator, (fig.) inflacarat f. arsita, (fig.) inflacarare f. ardezie, tablita de scris adj. abrupt, (fig.) anevoios m. ar f. arena f. os (de peste), barba a spicului, muchie m. argint, bani adj. argintat, argintiu f. argintarie f. argila adj. argilos m. argou vi. a conchide vi. a argumenta m. (fam.) belele; f. (muz.) arie f. ariditate, uscaciune f. aristocratie adj. aritmetic(a) m. armator f. armatura f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema f. armata (si fig.) m. armament, inarmare

armnien, enne armer armistice armoire armoiries armure aromate aromatique arme arpge arpent arpenter arquer arrachage arrache-pied arracher arrangement arranger arrestation arrt arrt arrter arrhes arrire arrir, e arrire-coeur arrire-garde arrire-got arrire-grand-mre arrire-grand-pre arrire-pense arrire-petit-fille arrire-petit-fils arrire-petitsarrivage arrive arriver arriviste arrogance arroger (s) arrondir arrondissement arrosage arroser arrosoir

adj. mf. armean; m. limba armeana vt. a inarma, a arma (o nava) m. armistitiu f. dulap f.pl. armoarii, emblema f. armura m. mirodenie adj. aromatic m. aroma m. arpegiu m. pogon vt. a masura suprafata unui teren, vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia m. smulgere, smuls loc.adv. neintrerupt vt.vr. a (se) smulge (si fig.) m. aranjare, aranjament vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja, f. arestare m. oprire, statie, (jur.) hotarire; m. decizie, sentinta vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg), f.pl. arvuna, (fig.) zalog m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas; adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta f. curtea din dos f. ariergarda m. gust lasat de un aliment f. strabunica m. strabunic f. gind ascuns f. stranepoata m. stranepot enfants: m.pl. stranepoti m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita f. sosire vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni; m. arivist f. aroganta, trufie vr. a-si aroga, a-si lua (un drept) vt. a rotunji m. rotunjire, raion (administrativ) m. stropire, stropit vt. a stropi, a uda m. stropitoare

art artre arthritisme artichant article articulation articuler artifice artificiel, elle artificieux, euse artilerie artilleur artisan artiste artistique aryen, enne asbeste ascendance ascendent, e ascenseur ascension ascte aseptique asile asperge asperger asprit asphalte asphyxie asphyxier aspirant, e aspirateur aspiration aspirer assagir assaillir assainir assainissement assaisenner assant assassin, e assassinat assassiner assdemblage asscher

m. arta, maiestrie f. artera (si fig.) m. artritism m. anghinare m. articol (si gram.), marfa f. articulare, articulatie vt. a articula, a pronunta m. artificiu, siretic adj. artificial adj. siret, viclean f. artilerie m. artilerist m. mestesugar, (fig.) fauritor m. adj. (de) artist adj. artistic adj.mf. arian m. azbest f. ascendenta adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta m. ascensor f. ascensiune m. ascet adj. aseptic m. azil, adapost f. sparanghel vt. a stropi f. asprime (si fig.) m. asfalt f. asfixie vt. asfixia adj. (persoana) care aspira m. aspirator f. aspirare, aspiratie vt. a aspira; vi. a nazui vt.vr. a (se) cuminti vt. a asedia, a ataca vt. a asana, a purifica m. asanare, (fig.) purificare vt. a da gust (mincarii), a condimenta m. asalt adj.m. asasin m. asasinat vt. a asasina, (fig.) a plictisi m. imbinare, asamblare vt. a seca

assemble assembler assener assentiment asseoir assertion asservir asservissement assesseur assez assidu, e assiduit assig, e assiger assiette assignation assigner assimiler assis, e assitance assiter association associer assoiff, e assoler assombrir assommer assommoir assortiment assortir assoupir assourdir assouvir assouvissement assujettir assujettissement assumer assurance assurment assurer asthnie asthme asticoter astiquage astiquer

f. adunare vt. a aduna, a imbina vt. a trage (o lovitura puternica) m. consimtamint vt.vr. a (se) aseza f. asertiune vt. a aservi, a subjuga m. subjugare m. asesor adj. destul adj. asiduu, zelos asiduitate, zel adj. mf. asediat vt. a asedia (fig.) a plictisi f. farfurie, pozitie f. (jur.) citatie, alocatie vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa vt. a asimila; vr. a se compara adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie; f. asistenta, ajutor vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor f. asociere, asociatie vt.vr. a (se) asocia adj. insetat (si fig.) vt. a cultiva in asolamente vt.vr. a (se) intuneca (si fig.) vt. a omori (cu o lovitura puternica), m. bita, (fam.) circiuma m. asortiment, asortare vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina vt. a asurzi, a inabusi (un sunet) vt. a potoli m. potolire vt. a supune, a constringe, a fixa m. supunere, inrobire, constringere vt. a-si asuma f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles vt.vr. a (se) asigura f. astenie m. astma vt. (fam.) a sicii m. lustruire, lustruit vt. a lustrui

astre astreindre astringent, e astuce astucieux, euse asymtrie athe athne athlte atmosphre atoll atome atomique atomiseur atours atout tre atroce atrocit atrophie attabier (s) attache attachement attacher attaque attaquer attarder atteindre atteinte attelage atteler attendir attendre attendrissement attendu attent, e attentat attente attenter attentif, ive attention attentisme attnuation attnuer atterrer

m. astru vt. a constringe; vr. a se supune adj. astringent f. siretenie, viclenie, siretlic adj. siret, viclean f. asimetrie adj. mf. ateu m. ateneu m. atlet f. atmosfera m. atol m. atom adj. atomic m. pulverizator m.pl. vesminte, gateala m. atu, avantaj m. vatra adj. atroce, crud f. atrocitate, cruzime f. atrofie(re) vr. a se aseza la masa f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii m. atasament, afectiune vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi; f. atac vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba) vt.vr. a intirzia vt.vi. a ajunge, a atinge f. lovitura, (fig.) neajuns m. inhamare, atelaj vt. a inhama (si fig.) vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de m. induiosare prep. dat fiind adj. alaturat m. atentat f. asteptare vi. a atenta adj. atent f. atentie m. (pol.) tergiversare f. atenuare, scadere vt. a atenua vt. a consterna, (fig.) a zdrobi

atterrir atterrissage attester attibuer attidir attifer attirail attirance attirer attiser attisoir attitude attraction attrait attrape attraper attrayant, e attribute attribution attrister attroupement au aubaine aube auberge aubergine aubergiste aucun, e aucunement audace audacieux, euse au-dedans au-dehors au-dessous au-dessus au-devant audience auditeur, trice audition auditoire auge augmentation augmenter augure auguste

vi. a ateriza, a acosta m. aterizare, acostare vt. a atesta, a lua ca martor vt.vr. a (-si) atribui vt. a incalzi, (fig.) a domoli vt.vr. a (se) inzorzona m. instrumentar, (fam.) catrafuse f. atractie vt. atrage vt. a atita (focul) (si fig.) m. vatrai f. atitudine f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat m. atractie, inclinatie; pl. nuri f. capcana, pacaleala vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali, adj. atragator m. insusire, atribut f. atribuire, atributie vt.vr. a (se) intrista m. ingramadire vezi f. chilipir, pleasca f. zori f. han f. patlagica vinata m. hangiu adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii adv. nicidecum f. indrazneala adj. mf. (om) indraznet adv. inauntru adv. in afara adv. dedesubt adv. deasupra adv. inaintea, in intimpinarea f. audienta mf. ascultator f. audiere, auditie m. auditoriu f. copaie, jgheab f. marire, sporire vt.vi. a (se) mari, a spori m. augur, prevestire adj. maiestos, august

aujourd'hui aumne aune auparavant auprs auquel aurole auriculaire aurochs / -rok/ aurore auspice aussi aussitt austre austrit australien autant autel auteur authenticit auto autobiographie autocar autochtone /-tok/ autocrate autocritique autodidacte autographe automate automatique automatiser automne /-ton/ automobile autoportrait autorail autoriser autoritaire autorit autorization autosuggestion autour autre autrefois autrement autrichien, enne

adv. astazi f. pomana m. arin, f. cot (de pinza) adv. mai inainte adv. apropape / ~ de (pe) linga pron.rel. caruia f. aureola adj. auricular; m. degetul mic m. bour f. aurora (fig.) zori m. auspiciu adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea adv. imediat adj. auster f. austeritate, severitate adj. mf. australian ad. la fel (cu), tot atit m. altar m. autor f. autenticitate f. (fam.) automobil f. autobiografie m. autocar adj.m. autohton m. autocrat adj. f. autocritic(a) adj.m. autodidact adj.m. autograf m. automat (si fig.) adj. automat vt. automatiza m. toamna f. automobile m. autoportret m. automotor vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe adj. autoritar f. autoritate, pl. autoritati f. autorizatie, autorizare f. autosugestie adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete / adj.nehot.pron.nehot. alt(ul) adv. odinioara, altadata adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara adj.mf. austriac

autruche autrui auvent aux auxiliaire auxquels, auxquelles avachir (s) aval avalanche avaler avance avancement avancer avanie avant avantage avantageux, euse avant-bras avant-coureur avant-derniere, re avant-garde avant-hier avant-premire avant-projet avant-propos avant-scne avare avarice avarier avec avenant, e avnement avenir aventure aventureaux, euse aventurer aventurier, re avenue avrer (s) averse aversion avertir avertissement aveu aveuglant, e

f. strut pron.nehot. altul m. streasina (la usa, fereastra) vezi adj. auxiliar vezi auquel vr. a se labarta (fam.) a se molesi m. aval (si fin.) f. avalansa vt. a inghiti (si fig.) f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri m. avansare, inaintare vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta; f. ofensa publica prep. inainte, adv. inainte, tirziu, m. avantaj adj. avantajos, care vine bine, fudul m.invar. antebrat adj.m. (fig.) prevestire adj. mf. penultim f. avangarda adv. alaltaieri f. avampremiera m. anteproiect m.invar. cuvint inainte, prefata f. avanscena adj.mf. zgircit f. zgircenie vt. a avaria prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu adj. placut, amabil; m. clauza m. venire (la putere) m. viitor f. aventura, intimplare adj. aventura vt. a risca, vr. a se aventura mf. aventurier f. cale vr. a se vadi f. aversa f. aversiune vt. a avertiza m. avertisment m. marturisire, recunoastere adj. orbitor

aveugle aveuglement aveugler aveuglette ( l'~) aviateur, trice aviation avide avidit avilir avilissement aviron avis aviser aviver avoine avoir avoisinier avorter avorton avou avouer avril axe axer axiome azote aztque azur, e azyme baba babeurre babil babiller babine babiole babord babouche babouiner bac baccalaurat, (fam.) baccarat bacchanale bacchante bche bachelier, re

adj.mf. orb, / en ~ = orbeste m. orbire (si fig.) vt. a orbi (si fig.) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala mf. aviator f. aviatie adj. avid f. aviditate vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi m. injosire, degradare m. visla m. parere, aviz, incunostiintare vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui; vt. a inviora, a reimprospata f. ovaz vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine vt. a se invecina cu vi. a avorta, (fig.) a da gres m. avorton, stirpitura m. (un fel de) avocat vt. a marturisi, a recunoaste m. aprilie m. ax(a) vt. axa m. axioma m. azot adj. aztec adj. azuriu adj. (in expr.) pain ~ azima adj. (fam.) uluit m. zer m. trancaneala, ginguri vi. a trancani f. babina, (fam.) buze f. jucarica, (fig.) fleac m. babord f. papuc vi. a se maimutari m. bac, pod plutitor bac(hot): m. bacalaureat m. (cristal) bacara f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata f. prelata mf. bacalaureat

bachoter bachotter bacille bclage bcler badaud, e badauderie baderne badigeonner badin, e badinage badiner badinerie buf bafouer bafouillage bafouiller bfre, bafre bfrer bagage bagarre bagatelle bagnard bagne bagnole bagout bague baguenauder baguer baguette bah ! bahut bahuter bai, e baigner baigneur, use baignoire bail baille billement bailler biller bailleur, eresse billon billonnement

vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen vi. (pop.) a trisa m. bacil m. treaba data peste cap, rasoleala vt. a zavori, a da rasol mf. adj. nataflet f. nerozie f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog vt. a spoi, (med.) a bandaja adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia m. gluma vi. a glumi f. gluma, copilarie m. bou, carne de vaca; vt. a batjocori m. (fam.) biiguiala vt. (fam.) a biingui f.(pop.) chiolhan vt.vi. (pop.) a infuleca m. bagaj f. taraboi, incaierare f. fleac m. ocnas ocna f. (pop.) hodoroaga, automobil m. (fam.) limbutie, logoree f. inel vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri) vt. a insaila f. betisor, bagheta interj. as ! m. sipet, (arg.) scoala vi. (arg.scolar) a face taraboi adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.), vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat mf. persoana care se scalda, baies f. cada, benoar m. contract de inchiriere f. hirdau, (arg.mar.) apa m. cascat vt. (inv.) a da vi. a (se) casca, a se intredeschide mf. (inv.) persoana care inchiriaza m. calus m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare

billonner bain bain-marie baionette baisemain baiser baiseur, euse baisse baisser bajoue baklite balade balader (se) baladin balafre balai balance balancement balancer balanoire balayage balayer balayeur, euse balayures balbutiement balbutier balbutieur, euse baldaquin baldeuse baleine baleinire balze balistique baliverne ballade ballast balle ballerine ballet ballon ballonnement ballonner ballot ballottage ballottement

vt. pune calus vt. baie; pl. localitate balneara m. sistem de incalzire a anumitor preparate f. baioneta m. sarutarea miini vt. a saruta; m. sarut(are) mf. pupacios f. scadere (a apei, a actiunilor etc.) vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni) f. bachelita f. (fam.) hoinareala vr. (fam.) a hoinari, a se plimba m. saltimbanc f. cicatrice (pe obraz) m. matura f. balanta, (fig.) cumpana m. leganare (fig.) sovaiala vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai; f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre m. maturat vt. a matura (si fig.) mf. maturator, f. masina de maturat (strazile) f.pl. gunoi (adunat la maturat) m. bilbiiala vt.vi. a (se) bilbii mf. bilbiit, gingav m. baldachin f. carucior (al negustorilor ambulanti), f. balena f. baleniera adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma adj. f. balistic (a) f. baliverna f. balada m. balast f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap f. balerina m. balet m. balon, minge m. umflare, balonare vt. a umfla, a balona m. balot, (fig.) prostanac m. balotaj m. hitinare

ballotter balnaire balocher balourd, e balourdise balsamique balthasar, balthazar bambin bambochade bamboche bambou bamboula ban banaliser banalit banane banban banc bancaire bancal, e, bancroche bandage bande bandeau bandelette bander bandouilire bank-note banlieue banner banni, e bannire bannir banque banqueroute banquet banqueter banquette banquier banquise banuissement baptme baptiser baptismal, e baquet baragouin

vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj adj. balnear vi. (pop.) a taia frunza la ciini adj. greoi; mf. tontalau f. grosolanie adj. calmant m. (pop.) chiolhan m. copilas f. (fam.) chefulet f. paiata, (pop.) chef m. bambus, (fam.) insolatie f. dans al negrilor m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta vt. a banaliza f. banalitate f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie adj. mf. (pop.) sont m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.) adj. bancar adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe m. bandaj, legare, pansare f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata m. legatura (de legat la ochi) f. bentita vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc; f. banduliera f. bancnota f. suburbie, mahala vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura f. (fig.) banca f. bancruta m. banchet vi. a benchetui f. bancheta f. bancher f. banchiza m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare m. botez vt. a boteza adj. de botez m. hirdau m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala

baragouiner baraque baraquement baraterie baratin baratte barbant, e barbare barbe barbeau barbel, e barber barbiche barbier barbon barbotage barboter barbouillage, barbouiller barbu, e bard barde bardeau barder barme barge barguignage barguigner baril barileur barioler baromtre baron, onne baroque barouf, baroufle barque barrage barre barreau barrer barrette barricade barricader barrire barrique

vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi f. baraca m. baracament f. (mar.) frauda, hotie m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi f. putina adj. (pop.) pisalog, insistent adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat, f. barba, (pop.) plictiseala m. mreana, albastren (pop.) sustinator adj. ghimpat vt.vr. a (se) plictisi f. barbuta m. barbier m. mos, uncheas m. balaceala, (pop.) furt vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte) adj. barbos; f. calcan, mic m. targa (pentru transportat materiale) m. bard, f. feliuta de slanina m. sindrila vt. a transporta materiale cu targa, m. barem f. slep m. codeala vi. a se codi m. butoias m. dogar vt. a impestrita m. barometru mf. baron adj. m. (stil) baroc m. (pop.) zarva, taraboi f. barca m. baraj f. bara, drug m. vergea, barou vt. a bara, a taia, a inchide; f. (un fel de) boneta, brosa lunga f. baricada vt.vr. a (se) baricada f. bariera f. butoi

barrir baryton baryum /-om/ bas bas, basse basalte basan, e bas-bleu basculer base baser bas-fond basilic basilique basque bas-relief basse-cour bassesse bassin bassine bassinet bastonnade bas-ventre bt bataclan bataille batailler bataillon btard, e bateau bateler bateleur, euse batelier, re bter bathyscaphe btiment btir btisse btisseur bton btonner batraciens battage battant batte

vi. (despre elefant, rinocer) a mugi m. bariton m. bariu m. ciorap adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet; m. bazalt adj. bronzat m. scriitoare pedanta vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna f. baza (si chim.) temelie vt.vr. a (se) baza m. teren scufundat, prag (de mare); m. busuioc, sarpe legendat f. bazilica f. pulpana; adj. mf. basc m. basorelief f. curte de pasari, oratanii f. josnic m. lighean, bazin f. lighean cu toarte m. lighenus, bazinet f. chelfaneala m. vintre m. samar m. (fam.) calabalic f. batalie vi. a se bate, (fig.) a polemiza m. batalion adj. mf. bastard; f. scriere bastarda m. nava vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii mf. mascarici mf. barcagiu vt. a pune samarul m. batiscaf m. cladire vt. a construi, a insaila f. zidarie, constructie m. constructor m. baston, bita, batou vt. a ciomagi, a sterge un (text) m.pl. batracieni m. batut (al laptelui etc.), treierat m. limba (de clopot), canat, adj. f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat

battement batterie batteur, euse batteuse battre battu, e baudet baudruche bauge baume bauxite bavard, e bavardage bavarder bave baver bavette, bavoir baveux, euse bayadre bayer bazar bazarder bant, e bat, e beau (bel), beile beaucoup beau-fils beau-frre beau-pre beaut beaux-arts beaux-parents bb bec bcan bcarre bcasse bec-de-livre bchage bche bcher bcheur, euse bcot bcoter becqueter

m. bataie (a inimii, de aripa etc.) f. baterie mf. treierator; f. batoza, m. bataus vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon), adj. batut, batatorit (si fig.); m. magar, (fig.) dobitoc f. basica (de oaie etc.), tipla f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita), m. balsam f. bauxita adj. mf. vorbaret m. vorbarie, sporovaiala vi. a sporovai f. bale vi. a-i curge bale m. barbita (pentru copii) adj. balos f. baladera vi. a sta gura-casca m. bazar (si fig.) vt. (pop.) a vinde de urgenta adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc adj. frumos adv. mult m. fiu vitreg, ginere m. frate vitreg, cumnat m. tata vitreg, socru f. frumusete m.pl. belle-arte m.pl. parinti vitregi, socri m. prunc m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura f. (fam.) bicicleta m. becar f. becata m. buza de iepure m. sapare, sapat f. cazarma vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva) mf. (pop.) birfitor, fudul m. (fam.) pupic vt. (fam.) a pupa vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.)

bedaine bedeau bedonner be bgayer bgniement bgue bgueter bguin beige beigne beitt bjaune blement bler belette belge beliadone blier blire bltre belltre belle-fille bellement belle-mre belles-lettres belle-soeur belligrant, e belliqueux, euse bellot, otte belluaire belvdre bndiction bnfice bnficier bent bnin, igne bnir benjamin benne benot, e benzine bquele bquille bercail

f. (fam.) burduhan m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate) vi. (fam.) a face burta adj. f. cascata vi. a se bilbii, a gingavi m. bilbiiala, gingavit adj. mf. bilbiit, gingav vi. (despre capre) a behai m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare adj. bej f. (fam.) scatoalca adv. curind m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc m. behait vi. a behai f. nevastuica adj. mf. belgian f. beladona m. berbec (si inv.mil) f. talanga, belciug m. golan adj. mf. increzut datorita frumusetii sale, f. fica vitrega, nora adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj. f. mama vitrega, soacra f.pl. beletristica f. sora vitrega, cumnata adj. mf. beligerant adj. razboinic adj. frumusel m. imblinzitor (de fiare) m. foisor f. binecuvintare m. beneficiu vi. a beneficia adj. m. nataflet adj. blind, (med.) benign vt. a binecuvinta m. prislea f. vagonet ( de mina), bena adj. (inv.) blind f. benzen f. (fam.) fatarnicia f. cirja m. tirla, (fig.) casa parinteasca

berceau bercement bercer berceuse bret berge berger, re bergerie berine berne berner bryl besace besacler, re besoaneaux, euse besogne besoin bestiaux bestiole bte btise betterave beuglant beuglante beuglement beugler beurre beurrer beurrier, re bvue bey biais biaiser bibelet bible bibliographie bibliophile bibliothcaire bibliothque bicphale biceps /-seps/ biche bichonner bicoque bicyclette

m. leagan m. leganat, leganare vt. a legana (si fig.) f. cintec de leagan m. bereta f. mal abrupt mf. pastor, f. fotoliu incapator f. stina, (lit.) pastorala f. pierdere vremelnica a vederii f. aruncare in sus (cu o patura) vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela m. beril f. traista mf. cersetor adj. mf. nevoias f. treaba m. nevoie m.pl. btail m. vite f. ginganie f. animal, bestie; adj. prost f. prostie, fleac f. sfecla (de zahar) m. (pop.) santan f. (pop.) slagar m. muget, zbierat (al unui cintaret) vi. a mugi, a zbiera (cintind) m. unt vt. a unge cu unt adj. untos; m. untiera f. gogomanie m. bei m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite m. bibelou f. biblie f. bibliografie m. bibliofil m. bibliotecar f. biblioteca adj. m. (animal) bicefal adj.m. biceps f. caprioara vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta f. maghernita f. bicicleta

bidet bidonville bief bielle bien bien-tre bienfaisance bienfaisant, e bienfait bienfaiteur, trice bien-fond biensant, e bienveillant, e bienvenu, e bire biffer bifurcation bifurquer bigame bigarr, e bigarreau bigarrer bigarrure bigle bigot, e bigoudi bijou bijouterie bijoutier, re bilan bilboquet bile billard bille billebaude billet billion billot binage biner binette binocle binme biographie biologiste

m. calut, bideu m. cartier de maghernite m. scoc, bief f. biela m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai), m. bunastare f. binefacere adj. binefacator m. binefacere mf. binefacator m. temeinicie adj. cuvincios adj. binevoitor adj. mf. (oaspete) benevenit; f. bere, cosciug vt. a sterge (cu creionul etc.) f. bifurcare, bifurcatie vt.vi.vr. a (se) bifurca adj. mf. bigam adj. baltat m. cireasa pietroasa vt. a impestrita f. aspect pestrit (si fig.) adj. mf. sasiu mf.adj. bigot m. bigudiu m. bijuterie f. magazin de bijuterii mf. bijutier m. bilant m. (un fel de) hopamitica f. fiere, (fig.) minie m. biliard f. bila, (pop.) cap f. (in expr.) la ~ alandala m. bilet m. bilion m. butuc m. prasila, prasire vt. a prasi f. sapaliga (fam.) mutra m. lornion m. binom f. biografie m. biolog

biophysique bioxyde bipde birbasse birbe bis, e bisaieul, e bisbille biscornu, e biscotte biscuit biscuiterie bise biseau bismuth /-mut/ bison bissac bissectrice bisser bistouri bistre bistrot bitume bivouac bizarre bizarrerie blafard, e blague blaguer blagueur, euse blair blaireau blme blmer blanc, blanche blanc-bec blanchtre blancheur blanchir blanchissage blanchisserie blanchisseuse blanc-seing blandices blanquette

f. biofizica m. bioxid adj.mf. biped f. (arg.) babatie m. (arg.) bosorog adj. cenusiu; adv.m. bis mf. strabunic f. (fam.) ciondaneala adj. de forma neregulata, (fig.) straniu f. piscot, pesmet m. biscuit, portelan nesmaltuit f. fabrica de biscuiti f. crivat, (fam.) sarut m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic m. bismut m. bizon m. traista f. bisectoare vt. bisa m. bisturiu adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou m. bitum m. bivuac adj. bizar f. bizarerie adj. alburiu, palid f. punga pentru tutun, gluma vi. a glumi; vt. a ironiza adj. mf. (om) glumet, mucalit m. (pop) m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula m. dezaprobare vt. a dezaproba adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba, m. boboc, incepator adj. alburiu f. albeata, (fig.) neprihanire vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati m. spalat (al rufelor) f. spalatorie f. spalatoreasa m. hirtie semnata in alb f.pl. nuri f. ciulama

blasement blaser blason blasphme blasphmer blatte blazan, e bl blme blmir blende blennorragie blser bless, e blesser blessure blet, ette bleu, e bleutre bleuet, bluet bleuir bleut, e bleuter blindage blinder bloc blockbouler blockhaus bloc-notes blocus /-kuss/ blond, e blondir bloquer blottir (se) blouse blouser blue-jean /bloubluette bluff /bleuf/ bluter bobard bobche bobine bobo bocage

m. blazare vt. a blaza m. blazon m. hulire, blestem vt.vi. a huli, a blestema f. libarca. gindac adj. (despre cai) pintenog m. griu adj. foarte palid vi. a pali f. blenda f. blenoragie vi. a vorbi peltic adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni f. rana, (fig.) jignire adj. rascopt adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala adj. albastrui m. albastrea vt. vi. a (se) invineti (de frig) adj. albastru vt. a albastri m. blindare, blindaj bt. blinda m. bloc, (fam.) inchisoare vt. (fam.) a trinti (la examen), m.invar. cazemata m. carnetel m. blocada adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime) vt. a bloca vr. a se ghemui, a se cuibari f. bluza vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi, djinn/: m. pantaloni strimti de doc f. scinteie (fig.) foc de paie, m. (angl.) bluf vt. a cerne (faina) m. (fam.) minciuna, gogoasa f. talger (de sfesnic) f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa m. (fam.) buba m. cring, desis

bocal boche bock bohme boire bois bois, e boiser boisseau boisselerie boisson bote boiteaux, euse boter bol bolchevik bolchevique bolro bolet bolide bombance bombardier bombe bomber bon, bonne bonasse bonbon bonbonnire bond bonde bond, e bondir bonheur bonhomie bonhomme boni bonifier boniment bonjour bonnet bonneterie bonsoir bont boom /boum/ bord

m. borcan adj.m. (peior.) neamt m. tap (de bere) mf. boem, f. boema (literara etc.) vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul) m. lemn, padure, coarne adj. impadurit vt. a impaduri, a captusi cu lemn m. oboroc (pentru masurat cereale) f. dogarie, obiecte lucrate de dogar f. bautura f. cutie, (fam.) local (de noapte) adj. mf. schiop vi. a schiopata m. castronas, bol. cocolos mf. bolsevic adj. bolsevic m. bolerou m. minatirca m. bolid f. chiolhan vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post f. bomba (pop.) chef vt.vi. a (se) bomba adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon; adj. bleg m. bomboana f. bomboniera m. salt f. cep adj. plin, intesat, ticsit vi. a sari m. fericire f. cumsecadenie m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin m. beneficiu vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora m. reclama desantata m. buna ziua m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare) f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje m. buna seara f. bunatate; pl. amabilitati m. (ec.) avint m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura

bordage border bordereau bore borgne borne born, e borner bosquet bosse bosseler bosser bossu, e bot, e botanique botaniste botte botteler botter bottier bottine boucan bouchage bouche bouche boucher boucherie bouchon boucle boucler bouclier bouddhisme bouder bouderie boudin boudin, e boudoir boue boue boueux, ense bouffe bouffer bouffi, e bouffissure bouffon, onne

m. bordare, tivire vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm m. borderou m. (chim.) bor adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect f. borna (si electr.), limita adj. marginit vt. a margini m. tufis f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie vt. a lucra in relief (un vas de metal), vt. (pop.) a trudi mf. adj. cocosat adj. (despre picior, mina) inchircit adj.f. botanic(a) mf. botanist f. cizma, legatura (de marar etc.), vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia vt. a incalta cu cizme m. cizmar f. gheata m. (fam.) taraboi, zarva m. astupare f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu) f. inghititura vt. a astupa; m. macelar (si fig.) f. macelarie, (fig.) macel m. dop, circiuma, somiog f. catarama, bucla, meandra (a unei ape) vt. a incatarama, a bucla, m. scut (si fig.) m. budism vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva) f. imbufnare m. clatabos adj. (fam.) imbracat cu haine strimte m. budoar f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta f. geamandura adj. noroios f. suflu (de aer), rotocol (de fum), vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali adj. buhait f. buhaiala adj. comic; m. bufon

bouffonnerie bouge bougeoir bouger bougie bougonner bougre, esse bougrement bouillant, e bouilleur bouilli bouillie bouillir bouilloire bouillon bouillonner bouillotte boulanger, re boulangerie boule bouleau bouler boulet boulette boulevard bouleversant, e bouleverser boulier boulingrin boulon boulot, ette bouquer bouquet bouquetire bouquin bouquiner bouquiniste bourbe bourbeux, euse bourbier bourbillon bourdalou bourde bourdon bourdonnement

f. caraghioslic, bufonerie m. casa murdara, cocioaba m. sfesnic cu toarta vt.vi. a (se) misca f. luminare, bujie vi. a mormai mf. (pop) tip adv. (pop.) grozav de adj. clocotit, (fig.) clocotitor m. povarna, velinta m. rasol f. terci vi. a fierbe (si fig.) f. vas (pentru fiert apa) m. supa, clocot, basicuta; vi. a da in clocot f. termofor mf. brutar f. brutarie f. bula, bulgare, (pop.) capatina m. mesteacan vi. a se rostogoli m. ghiulea f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.), m. bulevard adj. tulburator vt. a ravasi (si fig.) m. (un fel) de abac m. peluza m. bulon adj.mf. grasun; m. (pop.) munca vi. (fig.) a constringe (la ceva) m. buchet, (la vin) aroma f. florareasa, buchetiera m. carte veche, tap batrin, iepure mascul vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi m. anticar f. mocirla (si fig.) adj. mocirlos m. smirc, (fig.) afacere proasta m. virf (al unui furuncul) m. panglica (de palarie) f. (fam.) minciuna gogonata m. toiag, bondar m. zumzet, zbirniit

bourdonner bourg bourgade bourgeois, e bourgeoisie bourgeon bourgeonner bourlinguer bourrade bourrasque bourre bourreau bourrlement bourrelet bourrelier bourrer bourriche bourrique bourriquet bourru, e bourse boursier, re boursoufler boursouflure bousculade bousculer bouse boussole bout boutade bouteille boutique boutiquier, re boutoir bouton boutonner boutonnire bouture bouverie bouvier bouvillom bouvreuil bovin, e bovins, bovins box

vi. a zumzai, a zbirnii m. tirg f. tirgusor mf. burghez f. burghezie m. mugure, cos (pe fata) vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre f. vijelie scurta, (fig.) val de furie f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura m. calau m. durere chinuitoare, chin m. sul (de pus la ferestre etc.) m. selar vt. a umple (cu cilti), a indopa, f. cos (pentru peste) f. magarita, (fig.) dobitoc m. magarus adj.mf. (om) ursuz f. punga (de bani), bursa (si fin.) mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa vt.vr. a (se) umfla f. umflatura, (fig.) emfaza f. inghesuiala, imbulzeala vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna, f. balega f. busola m. capat, virf, bucatica f. vorba de spirit muscatoare f. sticla, butelie f. pravalie mf. mic negustor, pravalias m. rit (de mistret) m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi) f. butoniera f. butas f. staul (pentru boi) m. vacar, (fig.) necioplit m. juncan m. (ornit.) botgros adj. bovin m.pl. bovine m. boxa (de grajd)

boxe boxer boxeur boyard, board boyau boycottage boycotter brabant bracelet braconnage braconnier, re braguette braie braillard, e brailler braiment braire braise braiser brame, brament bramer brancard brancardier branchage branche branchement branchies brandir brandon branle branler branque branquer bras braser brasier brasiller brassage brasse brasse brasser brasserie brasseur bravache bravade

f. box vi. a boxa m. boxer m. boier m. mat, furtun, transee (in zigzag), m. boicotare, boicot vt. a boicota m. plug intorcator m. bratara m. braconaj m. braconier f. slit (la pantaloni) f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu vi. a zbiera m. zbierat (al magarului) vi. (despre magar) a zbiera f. jeratic vt. a frige la foc domol m. boncaluit (al cerbului) vi. (despre cerbi) a boncalui m. targa, huluba m. brancardier m. ramuris, gramada de craci f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa m. bransament f.pl. branhii vt. a agita in aer (o sabie etc.) m. somoiog aprins, lemn care arde m. oscilare (fig.) impuls vt.vi. a (se) clatina m. (un fel de) ciine de vinatoare; vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul m. brat (si fig.) vt. a suda (doua piese metalice) m. jar, carbuni aprinsi vi. (despre mare) a scinteia; m. brasaj (fig.) amestec f. masura de lungime, stil de inot f. un brat de vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind) f. berarie m. berar m. fanfaron adj.m. viteaz; adj. cumsecade

braver bravo ! bravoure brebis brche brchet bredouillage, bredouille bredouiller bref, ve breloque brme brsiller bretelle bretteur breuvage breveter brviaire bribe bric--brac bricole bricoler bricoleur, euse bride bridgeur, euse brivet brigand brigandage brigue brillamment brillant, e briller brimade brimbaler brimborion brimer brin brinder brindille bringue brioche brique briquet briquetier briquette

vt. a infrunta, a brava interj.,m. bravo f. vitejie f. oaie f. spartura m. iades bredouillement: m. biiguiala f. mart (la table) vi. a bingui, vt. a ingaima adj. scurt, concis; adv. pe scurt f. breloc f. platica vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza f. bretea m. spadasin m. bautura vt. a breveta m. breviar f. firimituri, ramasite m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie f. chinga, curea (a hamalului), vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii mf. peroana care practica meserii variate f. friu, brida mf. jucator de bridge f. concizie m. tilhar m. tilharie f. intriga adv. (in mod) stralucit adj. stralucit; m. stralucire, briliant vi. a straluci (si fig.) f. renghi (jucat nou-venitilor) vt. balangani m. fleac vt. a juca un renghi m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina f. ramurica f. (pop.) chef, destrabalare f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa f. caramida m. bricheta (pentru tigari) m. caramidar f. bricheta (de carbune)

bris brise brise-glace briser briseur, euse brisure britannique broc brocanter brocard broche brocher brochet brochette brochure brodequin broder broie brome bronche broncher bronssage bront bronze bronzer brosse brosser brou brouette brouhaha brouillamini brouillard brouille brouiller brouillon, onne brouillonner broussailles brousse brouter broutille broyer bru bruine bruiner bruire

m. spargere f. briza m.invar. spargator de gheata vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe; mf. spargator f. spartura adj. britanic m. cana vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc m. (fam.) batjocura f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum), m. stiuca f. frigaruie f. brosare, brosura m. bocanc vt. a broda (si fig.) f. melita m. brom f. bronhie vi. a se poticni, (fig.) a gresi m. periere m. lastar m. bronz vt. (despre soare) a bronza f. perie, pensula vt. a peria, a picta la repezeala, m. coaja (de nuca) f. roaba (pentru transport) m. harmalaie m. (fam.) confuzie m. ceata f. vrajba, cearta vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia; adj. mf. zapacit; m. ciorna vt. a scrie repede, a mizgali f.pl. maracini f. hatis, sihla vt. a paste f. vreasc, (fig.) bagatela vt. a macina f. nora f. burnita v.impers. a burnita vi. a fosni, a fremata

bruissement bruit brlage brlant, e brl, e brle-pourpoint () brler brlet brlure brume brumeux, euse brun, e brunir brunissoir brusque brusquer brusquerie brut, e brutaliser brutalit bruyamment bruyant, e bruyre buanderie bubon buccal, e bche bcher bcheron bcheur, euse bucolique budget buee buffet buffetier, re buffle buffletin bufflonne buire buis buisson buissonnier, re bulbe bulgare bulldozer

m. fosnet, freamat m. zgomotos, zvon m. ardere adj. arzator (si fig.) adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat; loc. adv. pe neasteptate vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca; m. nava incendiatoare, f. arsura f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic adj. negros, cetos adj. mf. bru(et) vt. (despre sare) a innegri, m. instrument pentru lustruit metale adj. brusc, aspru vt. a brusca f. bruschete adj. f. brut(a) vt. a brutaliza f. brutalitate adv. (in mod) zgomotos adj. zgomotos f. balarie f. spalatorie m. gilca bucal f. buturuga, (fig.) dobitoc m. rug; vt.(pop.) a ciomagi, m. taietor de lemne mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos adj. bucolic m. buget f. abur (depus pe geam) m. bufet, (pop.) stomac mf. bufetier m. bivol m. malac f. bivolita f. cana (de metal) m. (bot.) merisor m. tufis adj. care sta in tufis m. bulb (si anat.) adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar m. buldozer

bulle bulletin bulleux, euse bure bureau bureaucrate bureaucratique burin buriner burlesque burnous buse buse busqu, e busquer buste but but, e buter butifolage butifoler butin butiner butoir butte butteur, buttoir butyrique buvable buvard buverie buvetier, re buvette buveur, euse buvoter byzantin, e a cabale cabane cabanon cabaret cabaretier, re cabas cabinet cble

f. basica (de aer), bula (papala), pecete m. buletin adj. basicat f. dimie, put (de mina) m. birou m. birocrat adj. birocratic m. instrument pentru gravat vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat adj.,m. (genul) burlesc m. burnuz m. balena (pentru corset) f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara) adj. coroiat, incovoiat vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba m. bust m. scop (sport) gol adj. (fig.) incapatinat vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde; m. zburdalnicie, zbintuiala vi. a face zburdalnicii m. prada (luata de la inamic) vi.vt. a lua prada, a stringe provizii m. (ferov.) tampon f. movila m. rarita adj. butiric adj. potabil adj. m. (hirtie) sugativa f. chef mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare f. chisc cu racoritoare mf. bautor vi. a sorbi adj.mf. (locuitor) din Bizant pron. dem. (fam.) asta adv. aici; interj. hai(de)! f. cabala (si fig.) f. coliba, cabana m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi). m. circiuma, cabaret. m. f. circiumar. m. cos (de papura). m. cabinet, birou, guvern; pl. closet. m. cablu.

cbler caboche cabosse cabot cabotin, e caboulot cabrer (se) cabriole cabriolet cacaoyer, cacaotier cacarder cachalot cachater cache cache-cache cachemire cache-nez cacher cachet cachette cachot cachotterie cachottier, -re cacophonie cactus, cactier cadavreux, euse, cadavrique cadavre cadeau cadenas cadenasser cadence cadencer cadet, ete cadinal, e cadmium /-om'/ cadre cadrer caduc, uque clentrs /s-lan-/ cur caf()ier cafard, e caf cafetire

vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu). f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata. f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao. m. (fam.) potaie. m.f. cabotin. m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna. vr. a se cabra, (fig.) a se revolta. f. salt sprinten (al calului) m. cabrioleta. m. arbore de cacao. vi. a gigii. m. casalot. vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare) f. ascunzatoare. m. (jocul) de-a v-ati ascunselea. m. casmir. m. invar. fular vt. vr. a (se) ascunde m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata f.ascunzatoare m. carcera f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac). adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere f. cacofonie m. cactus adj. cadaveric adj. cadaveric m. cadavru m. dar m. lacat vt. a incuia (cu un lacat). f. cadenta, ritm vt. a cadenta, a ritma adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin; adj., m. cardinal m. cadmiu m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre vi. a cadra, a se potrivi adj. caduc m.pl. celenterate m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa, m. arbore de cafea adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu f. vas (pentru facut cafea)

cage cageot cagnard, e cagneux, euse cagot, e cagoule cahier cahin-caha cahot cahoter cahute caille caill cailler caillette caillot caillou cailloutis caisse caissier, re cajoler cajolerie calamit calandre calcaire calciner calcium /-om / calculateur, trice calculer cale cal calebasse calche caleon calembour calendrier calepin caler calfater calfeutrer calibre calice califourchon ( caligraphie clin, e

f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor, adj., m.f. (fam.) puturos adj. m.f. (persoana) cu picioare in X adj., m.f. ipocrit f. cagula, gluga m. caiet loc. adv. tiris-grapis m. hurducatura, (fig.) hop vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina f. coliba mica , bordei f. prepelita m. caseina, lapte covasit vt. a inchega, a coagula f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica m. cheag (de singe) m. pietricica m. pietris, presarare de pietris f. lada, casa (de bani), toba, caroserie m.f. casier vt. a maguli, a alinta f. magulire, alintare f. calamitate f. calandru, ciocirlan adj. calcaros; m. calcar vt. a calcina m. calciu adj. calculat; m.f. calculator vt. a calcula f. pana (de lemn), cala adj. (fam) toba (de carte) f. (bot.) tigva f. caleasca m. izmana m. calambur m. calendar m. carnetel (pentru notat), maculator vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc vt. a calafatui vt. a astupa (o crapatura); m. calibru, (fig.) soi m. caliciu loc.adv. calare (pe un scaun etc.) f. caligrafie adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda

clinerie calleux, euse calmaeu calmant calme calmer calomniateur, trice calomnier calorifre calot calotte calque calquer calvaire calville camarade camaraderie cambrer cambrioler cambrioleur, euse cambrure cambuse camlia camelot camelote camionnette camionneur camisole camomille camoufler camp campagnard, e campagne campanile campement camper camphre camus, e canaille canaillerie canalisation canaliser canap canard canarder

f. dezmierdare adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina adj.m. calmant adj.m. calm vt.vr. a (se) calma m.f.adj. calomniator vt. a calomnia m. calorifer m. (fam.) chipiu (politienesc) f. calota, tichie, bolta (a cerului), m. calc, copie servila vt. a calchia, a imita fidel m. calvar m. mar cretesc m. tovaras, camarad, coleg f. tovarasie, camaraderie vt. a arcui vt. a face o spargere m.f. spargator f. arcuire f. (mar.) magazie pentru provizii m. camelie m. vinzator ambulant f. marfa de duzina f. camioneta m. camionagiu f. camizol f. musetel vt. a camufla m. tabara, lagar adj. taranesc, rustic; m.f. taran f. cimo(ie), asezare rustica, campanie m. campanila, clopotnita m. campament, tabara vi. a campa; vt. a instala (o tabara), m. camfor adj. cirn f. canalie, gloata f. mirsavie f. canalizare vt. a canaliza m. canapea m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare);

canari cancan cancaner cancre candeur candi candir (se) cane caner caneton canette canevas canicule canif canin,e caniveau canne cannelle cannelure cannette cannlbale canon canonique canonnade canonner canonnier canot canotage canoter canotier cantaloup /-lou cantate cantatrice cantharide cantinier, re cantonade cantonnement cantonner cantonnier caoutchoue /-tchou caoutchouter cap capable capacit capcuhon

m. canar m. birfa, (un fel de) dans vi. a macai, (fam.) a birfi m. crab, (fam.) elev lenes f. candoare adj. m. (despre zahar) candel vr. (despre zahar) a se cristaliza f. rata vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii) m. boboc de rata f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru m. canava, (top.) canevas f. arsita m. briceag adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin m. jgheab (de piatra) f. tresrie, baston f. canea, scortisoara f. canelura f. canea adj. m.f. canibal m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin adj. canonic f. canonada vt. a trage cu tunul m. tunar m. barca m. canotaj vi. a vislii m. vislas, palarie (cu boruri drepte) m. cantalup f. cantata f. cintareata (de opera) f. cantarida m.f. cantinier f. culisa m. cantonament vt. a cantona; vi. a intra in cantonament; m. cantonier m. cauciuc vt. a cauciuca m. cap, promotoriu adj. capabil f. capacitate (si fig.) m. capison

cape capharnam /-na-om capillaire capitaine capital, e capitalisme capitaliste capiteux, euse capitonner capituler capon, onne capot capote capoter cpre caprice capricieux, euse capsuler capter capteux, euse captif, ive captiver captivit capture capturer caquet caqueter car caracan caraco caracoler caractre caractriser caractristique caramel carbone carbonique carboniser carburateur carburation carcasse carde carder cardiaque carme

f. capa m. harababura adj. capilar m. capitan adj. capital, principal; m. esential(ul), m. capitalism m., adj. capitalist adj. (despre bauturi) care se suie la cap vt. a capitona vi. a capitula adj., m.f. fricos adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga, f. manta cu gluga, palarie de dama, vi. (despre vehicule) a se rasturna; f. capera m. capriciu adj. m.f. capricios vt. a capsula vt. a capta adj. inselator adj. m.f. captiv vt. a captiva f. captivitate f. captura, capturare vt. a captura m. cotcodacit vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari conj. caci; m. autocar m. constringere, (pop.) gloanba m. bluza (purtata peste fusta) vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai m. caracter (si tipogr.) caracteristica vt., vr. a (se) caracteriza adj. f. caracteristic(a) m. zahar ars, caramela m. carbon adj. carbonic vt. a carboniza m. carburator f. carburatie f. carcasa, schelet (al unei nave etc.), f. darac, carda vt. a daraci, a carda adj., m.f. cardiac m. postul Pastelui

carence carne caresse caresser cargaison cargo carguer caricaturer carier carillon carillonner carlingue carnage carnassier, re carnation carotte carotter caroube carpe carpette carquois carr, e carreau carrefour carreler carrment carrer carrire carrosse carrosserie carrousel carrure cartable carte cartel cartellsation cartsianisme cartilage cartilagineux, euse cartographie carton cartonnage cartonner cartouche cartouchire

f. lipsa, carenta f. carena f. mingiiere vt. a mingiia (si fig.) f. incaracatura (a unei nave) m. cargobot vt. (mar.) a stringe pinzele vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza vt., vr. a (se) caria m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva vi. a trage clopotele, a face zarva; f. carlinga m. masacru adj. carnivor; m.pl.carnivore; f. carnatie f. morcov vt. (fam.) a escorta f. roscova f. crap; m. (anat.) crap f. covoras m. tolba (cu sageti) adj. patrat, (despre umar) lat, m. patratel, dala, ochi (de geam), caro m. rascruce (si fig.) vt. a pardosi (cu dale) adv. de-a dreptul, ritos vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod, f. cariera (de piatra etc), profesiune m. radvan, careta f. caroserie m. parada de cavalerie, calusei f. latime (a spatelui) m. bloc de desen, ghizodan f. harta, carte (de joc, de vizita etc.), m. (ec.pol.) cartel f. cartelare (a unor intreprinderi) m. cartezianism, filosofia lui Descartes m. cartilaj adj. cartilaginos f. cartografie m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica m. obiect din carton, cartonare vt. a cartona f. cartus; m. (arhit.) cartus f. cartusiera

cas casanier, re casaque cascader case caser caserne casque casquette cassant, e cassation casse cass, e casse-cou casse-croute casse-noisettes casse-noix casse-pierres casser casserole casse-tte cassette casseur, euse cassonade cassure castagnettes caste castrer casuel, elle cataclysme catacombes catafalque catalogue cataloguer catalyser catapultaje cataracte catarrhe catastrophe catchisme catgorie catgorique cathdrale cathode catholicisme

m. caz (si gram.), imprejurare m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa f. cazaca vi. a cadea in cascade f. coliba, raft vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga f. cazarma m. casca f. sapca adj. fragil, (fig.) poruncitor f. casatie, casare f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte, adj. batrin, infirm m. invar. loc primejdios, persoana temerara m. invar. masa frugala m. invar. spargator de alune m. invar. spargator de nuci m. invar. concasor vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe, f. cratita m. invar. maciuca, (treaba care cere) f. caseta m.f. spargator (de piatra etc.) f. zahar semirafinat f. spartura f.pl. castanite f. casta vt. a castra adj., m. (venit) intimplator m. cataclism f.pl. catacombe m. catafalc m. catalog vt. a cataloga vt. a cataliza m. catapultare f. cataracta (si med.) m. catar, guturai f. catastrofa m. catehism f. categorie adj. categoric f. catedrala f. catod m. catolicism

catholique cati catimini (en) cauchemar causalit cause causer causerie causette causeur, euse caustique cauteleux, euse cautriser caution cautionner cavalcade cavaler cavalier, re cave caveau caver caverneux, euse caviarder cavit ce ce (cet), catte cans ceci ccite cder cdille cdrat cdre cdule ceindre ceinture ceinturom cela cladon clbration clbre clbrer clbrit celer cleri

adj. m.f. catolic m. apret (al unei stofe) loc.adv. (fam.) pe furis m. cosmar f. cauzalitate f. cauza, motiv vt. a cauza; vi. a sta de vorba f. conversatie intima f. (fam.) taifas m.f. interlocutor placut, f. canapeluta adj. caustic (si fig.) adj. viclean, perfid vt. a cauteriza f. cautiune, (fig.) garantie, garant vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.) f. cavalcada vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler adj. scofilcit; f. pivnita, miza m. cavou vt. a scobi, a roade adj. cavernos, (despre glas) grav vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura f. cavitate pron. dem. (ceea) ce adj. dem. acest adv. (inv.) aici (inauntru) pron. dem. aceasta f. orbire vt., vi. a ceda, a se pleca f. sedila m. chitara m. cedru f. tidula, venituri impozabile vt. a incinge, a inconjura f. centura, cingatoare m. centirom pron. dem. aceasta adj. invar., m. (culoarea) verde deschis f. celebrare adj. celebru vt. a celebra, a sarbatori f. celebritate, om renumit vt. a tainui m. telina

clrit cleste clibataire celle, celles cellier cellophane cellule cellulose celui celulod cmenter cnacle cendre cendr,e cendrier cendrillon cne cnobite cens /sanss/ cens, e censment censeur censure censurer cent centaine centenaire centime centime centimtre central, e centralisation centraliser centre centrifuge centripte centuple cep cpe cependant cphalopodes cramique cerbre cerceau cercle

f.iuteala, repeziciune adj. ceresc adj., m.f. (persoana) necasatorita vezi celui m. crama f. celofan f. celula f. celuloza pron. dem. acel(a) m. celuloid vt. (metal) a oteli m. cenaclu f. cenusa adj. cenusiu m. cenusar, scrumiera f. cenusareasa f. cina m. schimnic m. cens adj. socotit (ca) adv. in aparenta m. cenzor f. cenzura, critica vt. a cenzura, a critica num. card., m. o suta f. (vreo) suta adj. , m. centenar num. ord. al o sutelea; m. sutime m. centima m. centimetru adj., f. central(a) f. centralizare vt. a centraliza m. centru adj. centrifug adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta adj., m. insutit m. butuc (de vita de vie) m. minatarca adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi m.pl. cefalopode adj., f. (de) ceramica m. (fig.) paznic crud m. cerc (de joaca etc.) m. cerc (si fig.)

cercler cercueil crale crmonieux, euse cerf cerfeuil cerise cerisier cerne cerner certain, e certainement certes certifier certitude crulen, enne cerveau cervelet cervelle ces cessation cesse cesser cessez-le-feu cession c'est--dire cet, cette ctacs ceux chacal chacun, e chadouf chaepentier chur /keur/ chafouin, e chagrin, e chagriner chahuter chai chane chainette chanon chair chaire chaise

vt. a pune cercuri (unui butoi) m. cosciug f. cereala adj. ceremonios m. cerb m. (bot.) hasmatuchi f. cireasa m. cires m. cearcan, inel (de copac) vt. a incercui, a impresura adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot. adv. cu siguranta adv. singur vt. a certifica f. certitudine adj. azuriu m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate m. creierul mic f. creier (materia), creier (de la macelarie), vezi ce f. incetare f. oprire, contenire vt., vi. a inceta m. invar. incetarea focului f. cedare, cesiune loc. conj. adica vezi ce m.pl. cetacee vezi celui m. sacal pron. nehot. fiecare m. cumpana (de fintina) m. dulgher m. cor adj., m. (om) viclean adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz, vt. a intrista vt., vi. a face taraboi m. depozit (de bauturi) f. lant, (fig.) sir, inlantuire f. lantisor m. veriga f. (anat.) carne, pulpa (de fruct) f. catedra, amvon f. scaun

chaland chle chaleur chaleurex, euse chlit chaloupe chalumeau chalut chamailler chamarrer chambard chambarder chambellan chambranle chambre chambrette chameau chamois champ champagne champignon champion championat chance chanceler chancelier chancellerie chanceux, euse chancir chandail chandelier chandelle change changement changer chanoine chanson chansonnette chant chantage chanteau chantepleure chanter chanterelle chanteur, euse

m. slep., (inv.) cumparator, musteriu m., adj. sal f. caldura, (si fig.) adj. calduros (si fig.) m. stinghie (de pat), prici f. salupa m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier m. navod de forma conica vr. a se ciondani, a se parui vt. a inzorzona m. (fam.) zarva, harababura, protest vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos m. sambelan m. pervaz (de usa etc.) f. camera (si pol., fot.) cavitate f. camaruta, odaita m. camila, (pop.) persoana antipatica m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis m. cimp (si fig.) m. sampanie m. ciuperca m. campion, aparator m. campionat f.noroc; pl.sanse vi. a se clatina, (fig.) a sovai m. cancelar f. cancelarie adj. norocos, hazardat vi. a se mucegai m. pulover m. sfesnic, luminarar f. luminare m. schimb m. schimbare vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele) m. canonic f. cintec f. sansoneta m. cint(ec), cant m. santaj m. bucata (de material, de piine) f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga) vt., vi. a cinta f. coarda cea mai subtire (a unui instrument), adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur

chantier chantonner chantre chanvre chaos chaotique chaparder chapardeur, euse chapeau chapelain chapelet chapelier, re chapelle chapellerie chapelure chaperon chaptre chapiteau chapitrer chapiutre chapon chaque char charabia charade charanon charbon charbonner charbonnier, re charcuter charcuterle charcutier chardon chardonneret charge chargement charger chargeur chariot charitable charit charivari charlatan charlatanerie charmant, e

m. santier vi. a fredona (o melodie) m. dascal, (fig.) bard m. cinepa m. haos adj. haotic vt. (fam.) a ciordi adj., m.f. (persoana) care ciordeste m. palarie m. capelan m. sirag de matanii, (fig.) sir m.f. palarier f. capela f. industrie de palarii, comert cu palarii f. pesmet (din piine uscata) m. scufita, insotititoare (a unei tinere) adj. cimpenesc m. capitel vt. a certa aspru m. capitol, subiect (in discutie) m. clapon adj., nehot. fiecare, orice m. car, tanc m. bolboroseala f. sarada (si fig.) m. garagarita m. carbune, dalac vt. a carboniza; vi. a arde mocnit m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni) vt. a ciopirti (si fig.) f. cirnatarie, mezelarie m. cirnatar, mezelar m. scaiete m. sticlete f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura m. incarcare, incarcatura m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera, m. incarcator m. caruta, car (la masina de scris) adj. milos f. mila, milostenie m. galagie, muzica discordanta m. sarlatan f. sarlatanie adj. fermecator

charme charmer charmeur, euse charnel, elle charnier charnire charnu, e charogne charpente charrete charretier charrier charroi charron charrue charte chas /ch/ chasse chsse chasser chasseur, euse chassie chsssis chaste chastet chasuble chat, chatte chtai, e chtaigme chtaignier chteau chtelain, e chat-huant chtier chtiment chaton chatouillement chatouiller chatouillex, euse chatoyer chtrer chatterie chaud, e chaudire chaudron

m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri vt. a vraji (si fig.), a alina m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor adj. carnal, senzual, trupesc m. osuar, carnaj f. balama adj. carnos f. hoit f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr. f. sareta m.carutas vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine m. carausie m. rotar f. plug f. carta m. ureche (a Unui ac) f. vinatoare, vinat, gonire f. racla, rama vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui); m.f. vinator f. urdoare m. cercevea, sasiu adj. cast, curat f. castitate f. patrafir m.f. pisica adj. castaniu; m. culoarea castanie f. castana, (pop.) lovitura de pumn m. castan m. castel m.f. castelan m. (ornit.) ciuf vt. a pedepsi, (fig.) a cizela m. pedeapsa m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase), m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire vt. a gidila, (fig.) a maguli adj. gidilicios, (fig.) susceptibil vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi vt. a castra f. pisiceala, alintare adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura; f. caldare, cazan mare m. ceaun

chaudronnier, re chauffage chauffer chauffeur chauler chaumer chaumire chaune chausse chausse chausser chaussette chausson chaussure chauve chauve-souris chauvin, e chaux chavaleresque chavalerie chavirer chef chemin chemineau chemine cheminer cheminot chemis chenal chenapan chne chenille chenu, e cheptel chque cher, re chercher chercherur, euse chri, e chrir chert chrubin chtif, ive cheval chevalet

m.f. caldarar, cazangiu f. incalzire, incalzit vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi m. fochist, sofer vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii) vt., vi. a dezmiristi f. coliba (cu acoperis de paie) m. paie, miriste, (poet.) coliba f. sadila; pl. pantaloni f. sosea vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine f. soseta m. pislar, papuc de pisla f. incaltaminte adj. chel f. (zool.) liliac m.f., adj. sovin f. var adj. cavaleresc f. (ist.) cavalerime, cavalerism vi. (despre un vehicul) a se rasturna, m. (inv.), cap, sef, conducator m. drum, cale (si fig.) m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind f. vatra, horn, semineu vi. a merge, (fig.) a progresa m. feroviar f. camasa, invelitoare (de carte) m. senal m. snapan m. stejar f. omida, senila, janilie adj. carunt, (fig.) albit (de zapada) m. septel m. cec adj. drag, de pret; adv. scump; vt. a cauta; vr. a se analiza m.f. cautator, cercetator adj. iubit vt. a indragi, a iubi mult f. scumpete m. lieruvim, (fig.) copilas frumos adj. plapind, (fig.) slab m. cal m. sevalet

chevalier chevauche chevaucher cheveau chevelet chevelu, e chevelure cheville chvre chevreau chvrefeuille chevreuil chevrier, re chevron chevrotant, e chevroter chez chic chicane chicaner chiche chichi chicore chicot chien, enne chiendent chiffe chiffon chiffonnage, chiffonner chiffonnier chiffrer chignon chimre chimiste chimpaz chiner chinois, e chiourme chiper chipoter chique chiqu chiquenaude chiquer

m. cavaler (si ist.) f. cavalcada vi. a calari, a se suprapune (in parte); m. (fir de) par m. capatii adj. paros, latos f. parul de pe cap (in totalitatea lui) f. glezna, cui, cep f. capra, capra (de taiat lemne) m. ied, sevro m. caprifoi m. (zool.) caprior m.f. pastor (de capre) m. (constr.) caprior adj. (despre glas) tremurat vi. a vorbi tremurat prep. la, pe vremea m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui) f. siciiala, chichita vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii adj. carpanos m. (fam.) furlandiseala f. cicoare m. ciot (de copac, de dinte spart etc.) m.f. ciine, cocos (al unei arme) m. (bot.) pir, (fig.) necaz f. cirpa (si fig.) f. cirpa, zdreanta chiffonnement: m. mototolire vt. a mototoli, (fig.) a contraria m. peticar, scrin mic vi. a calcula (cu cifre), a se cifra m. coc f. himera m. chimist m. cimpanzeu vt. (text) a tarca, a vrista, adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez; f. grup de ocnas vt. (fam.) a sterpeli vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba), f. tutun (de mestecat) m. (pop.) bluf, cacialma f. bobirnac vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali

chiromancie /ki-/ chirurgie chirurgien chiuffre chlore /klor/ chloroforme /klo-/ chlorophyle choc chocolat choir choisir choix cholra chmage chmer chmeur, euse chope chopine choquer chorgraphic /ko-/ chorus /ko-rus/ chose chou choucroute chouette choyer chrestomathie chrtien, enne chrtient /kr-/ christianisme chrome /krom/ chromoithographie chronique /kro-/ chroniqueur /kro-/ chronologie /kro-/ chronomtre /kro-/ chrysalide /kri-/ chrysantme /kri-/ chuchoter chuinter chut! chute ci ciboule, ciboulette cicatriser

f. chiromantie f. chirurgie m. chirurg m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.) m. clor m. cloroform f. clorofila m. lovitura, soc, ciocnire m. ciocolata vi. a cadea vt. a alege m. alegere m. holera m. somaj vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma m.f. somer f. halba (de bere) f. tap (de bere) vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria, f. coregrafie f. lucru m. varza, funda, (un fel de) prajitura f. varza acra f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic vt. a ingriji cu drag, a rasfata /krs-/: f. crestomatie adj., m.f. crestin f. crestinatatea /kris-/: m. crestinism m. crom /kro-/: f. cromolitografie adj., f. cronic(a) m. cronicar f. cronologie m. cronometru f. crisalida m. crinzantema vi. a susoti vi. a (vorbi) suiera(t) interj. liniste f. cadere, cascada, (fig.) esec adv. aici; pron. dem. a(cea)sta f. arpagic vt. a cicatriza (si fig.)

cicrone cidre ciel cierge cigale cigare cigarette cigogne cigu cil cilice ciller /si-y/ cime cimenter cimeterre cimetire cimier cinma(tographe) cingl, e cingler cinq cinquantaine cinquante cinquantenaire cinquantime cinquime cintre cintrer cirage circoncslon circonfrence circonflexe circonscription circonscrire circonstance circonvenir circonvolution circuit circulaire circulation circulatoire circuler circumspection cire cirer

m. ghid m. cidru m. cer, polog (la un pat), climat m. faclie de ceara f. greier m. tigara (de foi) f. tigara f. barza f. cucuta m. geana, cil m. haina de par de capra vt., vi. a clipi f. pisc (de munte), virf (de copac) vt. a cimenta (si fig.) m. iatagan m. cimitir m. creasta (de coif) m.cinema(tograf) adj. (pop.) trasnit vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.) num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani; num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime; m. arc (de bolta), umeras (de haine) vt. a arcui, a bolti m. crema (de ghete), vaxuire f. circumcizie f. circumferinta adj. circumflex f. circumscriptie, (geom.) circumscriere vt. a circumscrie f. circumstanta vt. a duce (cu vorba) f. circumvolutie m. circuit, ocol adj., f. circular(a) f. circulatie adj. circulator vi. a circula f. circumspectie, discretie f. ceara vt. a cerui, a vaxui (ghete)

cireur, euse cireux, euse cirque cirrhose cisailler cisailles ciseau ciseler ciselure citadelle citadin, e citation cit citer citerne cithare citoyen, enne citoyennet citron citronnier citrouille civet civire civil, e civilisateur, trice civilisation civiliser civilit civique clabauder claie clair, e clairire clair-obscur clairon claironner clairsem, e clairvoyant, e clamer clameur clandestinit clapier clapotement, clapoter clappement

m.f. lustragiu adj. de ceara, ceros m. circ f. ciroza vt. a taia (cu foarfecele de gradina) f. pl. foarfece (de gradina) m. dalta; pl. foarfece vt. a daltui, a cizela f. daltuire, cizelare f. citadela m.f. orasan f. citatie, citat f. cetate, (vechiul) oras vt. a cita f. cisterna f. titera m.f. cetatean f. cetatenie m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia) m. lamii f. dovleac m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic f. targa adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil adj., m.f. civilizator f. civilizatie vt. a civiliza f. curtoazie, politete adj. civic vi. (fig.) a face gura, a ponegri f. sita, impletitura de nuiele adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare); f. luminis, poiana m. clar-obscur m. goarna, trimbita vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita adj. rar, razlet(it) adj. clarvazator, perspicace vt. a striga (tare) f. strigat (puternic), zgomot (mare) f. ilegalitate m. boxa pentru iepuri (de casa) clapotis: m. clipocit (al valurilor) vi. a clipoci m. plescait (din limba)

claque claquemurer claquer clarifier clarinette clart classe classement classer classeur classique claudication claudiquer clause claustrer clavicule clavier clayonnage clef, cl clmence clment clerc clerg clich client, e clientle cligner clignoter climat climatique clin (d'il) clinique clinquant clique cliqueter cliquetis clisser cloaque clochard, e cloche clocher clocheton cloison cloissone, e clotre

f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera) vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda, vt. a limpezi (si fig.), a purifica f. clarinet(ist) f. limpezime, (si fig.) lumina f. clasa, categorie, contingent m. clasificare, clasament vt. a clas(ific)a m. clasor adj. clasic f. schiopatare vi. a schiopata f. clauza vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra f. clavicula m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile) m. cleionaj, impletitura de nuiele f. cheie (si muz., fig.); adj. esential f. indurare, mila, blindete (fig.) adj. indurator, milos, (fig.) blind m. cleric, secretar (de avocat), carturar m. cler m. cliseu, (fig.) loc comun m.f. client, pacient f. clientela vt., vi. a clipi (din ochi) vt., vi. a clipi (des), a pilpii m. clima, climat adj. climat(er)ic m. clipire adj., f. clinic(a) m. ornament stralucitor (pe o rochie), f. clica vi. a zdrangani m. zdranganit, zornait vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele m. cloaca (si fig.) m.f. (fam.) vagabond f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.) m. clopotnita mica f. perete subtire, membrana adj. separat in compartimente, cloazonat; m. minastire

clotrer clopin-clopant cloque cloquer clos, e cltre clou clouer clout, e clouter clown /kloun/ clownerie club /kleub/ clystre coagulation coaguler coaliser (se) coalition coaper coassement coasser cobaye /-bay'/ cobra cocagne cocaine cocarde cocasse coccyx coche cocher cochre cochet cochinelle cochon cochonnaille cochonner cochonnerie coco cocon cocorico cocotte cocu, e cocufier code codicille

vt. a inchide (intr-o minastire); loc. adv sontic-sontic f. basica (de arsura) vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia adj. inchis; m. loc imprejmuit f. imprejmuire, inchidere m. cui, (fig.) punct de atractie, vt. a tintui (si fig.) adj. cu cuie vt. a pune cuie m. clovn f. clovnerie m. (angl.) club m. (inv.) clisma f. coagulare vt., vr. a (se) coagula vr. a se coaliza f. coalitie, coalizare vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi, m. oracait vi. a oracai m. cobai m. cobra f. (in expr.) f. cocaina f. cocarda, insigna adj. (pop.) ridicol m. coccis m. postalion, vapor remorcat de cai; m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj adj.f. (in expr.) m. cocosel f. (entom.) buburuza m. porc (si fig.) f. (pop.) afumatura de porc vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit f. porcarie m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ m. (entom.) gogoasa m. cucurigu f. cratita, femeie de moravuri usoare adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat vt. (pop.) a pune coarne, a insela m. cod, regulament m. codicil

codifier coefficient coquipier, re coexistence coexister coffre cognac cognassier cognat /kogh-na/ cogne cogner cohabiter cohrence cohsion cohue coi, coite cocider coiffe coiff, e coiffer coiffeur, euse coiffure coin coincer concidence coing coke coktail /-tl/ col colchique colre colreux, euse colibacille coliffchet colimaon colin-maillard colique colis collaborateur, trice collaboration collaborer collage collant, e collatral, e collation

vt. a codifica m. coeficient m.f. coechipier f. coexistenta vi. a coexista m. cufar, lada m. coniac m. guturai m. ruda de singe f. secure vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani vi. a locui impreuna f. coerenta f. coeziune f. multime ingramadita, harmalaie adj. linistit vi. a coincide f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc adj. coafat vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa; m.f. coafor f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc. m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete vt. (despre lemne) a fixa cu pene, f. coincidenta m. gutuie m. cocs m. (angl.) cocteil m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas m. brindusa f. minie, furie adj. minios, irascibil m. colibacil m. fleac, moft, bibelou m. melc m. (jocul) de-a baba- oarba f. colica m. colet m.f. colaborator f. colaborare vi. a colabora m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit m.f. ruda (prin alianta) f. gustare (usoara), colationare

collationner colle collecte collecteur collectif, ive collection collectionneur, euse collectiouner collectivisation collectiviser collectiviste collectivit collge collgien, enne collgue collement coller collerette collet colleter collier colline collision colloque collusion colmater colombe colombier colon clon colonialisme colonialiste colonisation coloniser colonnade colonne colorer colorier coloris colossal, e colosse colphane colporteur coltiner coltineur

vt. a colationa f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare f. colecta m. adj. colector adj. colectiv f. colectie m.f. colectionar vt. a colectiona f. colectivizare vt. a colectiviza adj., m.f. colectivist f. colectivitate m. colegiu, liceu adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu) m. coleg m. lipire vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva), f guleras m. guler, pelerina, lat (pentru vinat) vt. a lua de guler; vr. a se incaiera m. colier, zgarda f. colina f. ciocnire (si fig.) m. colocviu, convorbire f. cirdasie vt. a fertiliza (prin aluviuni) f. (poet.) porumbel m. hulubaraie m. colon(ist), fermier, copil m. (anat.) colon m. colonialism adj., m.f. colonialist f. colonizare vt. a coloniza f. colonada f. coloana vt., vr. a (se )colora vt. a colora (un desen etc.) m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului) adj. colosal m. colos f. saciz m. vinzator ambulant, colportor vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri) m. persoana care poarta greutati

colza coma combat combativit combattant, e combattre combien combinaison combiner comble combler combustible combustion comdien, enne comestible comte comique comit comma commandant commande commandement commander commandeur comme commmoration commmorer commencement commencer commensal, e comment commentaire commenter commrage commerant, e commerce commercer commre commettre comminatorie commis commisration commissariat commission commissionnaire

m. rapita m. coma m. lupta f. combativitate adj., m.f. combatant vt., vi. a (se) lupta, a combate adv. cit (de), in ce cantitate f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta vt. a combina m. acoperis, culme (si fig.); vt. a umple (cu virf), a satisface din plin adj., m. combustibil f. combustie adj. de comedie; m.f. comedian adj. comestibil; m.pl. alimente f. cometa adj., m. comic m. comitet m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte m. comandant f. comanda m. comanda, ordin, comandament vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci; m. comandor adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind f. comemorare vt. a comemora m. inceput vt., vi. a incepe m.f. comesean adv. cum pentru ce; interj. ce!; m. comentariu vt. a comenta m. birfa adj. care face comert; m.f. comerciant m. comert, negustorime, vi. a face comert f. cumatra (si peior.) vt. a comite, a savirsi, a compromite; adj. amenintator m. functionar comercial m. comisar, membru (al unei comisii) m. comisariat f. comitere, comisie, insarcinare, comision m. curier, comisionar, misit

commode commodit commotion commuer commun, e communal, e communaut commune communment communicatif, ive communication communier communion communiqu communiquer communisme communiste commutateur commutation compagne compagnie compagnon compagnonnage comparaison comparatre comparer comparse compas compass, e compassion compatable compatible compatir compatriote compendieux, euse compensation compenser comprage compre comptence comptition compilation complainte complaire complaisance

adj., f. comod(a) f. comoditate, avantaj; pl. placeri f. comotie vt. a comuta (o pedepsa etc.) adj. comun, obisnuit; adj. comunal f. comunitate f. comuna adv. de obicei, in general adj. comunicativ f. comunicatie, comunicare vi. a (se) impartasi (si fig.) f. impartasanie, comuniune (de idei) m. comunicat vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu m. comunism adj., m.f. comunist m. comutator f. comutare f. insotitoare, sotie, tovarasa f. companie (si mil.), societate, cird m. companion, calfa, camarad, tovaras m. breasla (de calfe), stagiu de calfa f. comparatie vi. a se infatisa vt. a compara m. figurant (la teatru) m. compas, (mar.) busola adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos f. mila adj., m. contabil adj. compatibil vi. a compatimi m.f. compatriot adj. (inv.) rezumat, laconic f. compensare, compensatie vt. a compensa m. intelegere, cirdasie m. cumatru, complice f. competenta f. competitie f. compilatie f. doina vi., vr. a (se) (com)placea f. complezenta, politete

complment complmentaire complet, te complexe complex, e complice complicit complimenter compliquer comporter composant, e compositeur, trice composition compote compotier comprhension comprendre compresse compression comprimer compromettre compromission comptabilit comptant compte compte-gouttes compter compte-rendu compteur comptine comptoir compulser comte, esse concasser concasseur concder concentration concentrer concentrique conception concerner concert concerter concession concessionnaire

m. completare, (gram.) complement adj. de completare, complementar adj. complet, m. costum adj., m. complex adj., m.f. (persoana) care are complexe m.f. complice f. complicitate vt. a complimenta vt., vr. a (se) complica vt., vr. a (se) comporta adj., m. component m.f. compozitor f. compozitie, compunere, acord, tranzactie f. compot m. compotiera, fructiera f. intelegere vt. a cuprinde, a intelege f. compresa f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare vt. a comprima, (fig.) a infrina vt., vr. a (se) compromite f. compromitere f. contabilitate adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata m. socoteaala, (fig.) profit, cont m. invar. pipeta vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind m. dare de seama m. contor f. (la jocurile de copii) numaratoare m. tejghea, camera de comert vt. a verifica (registre etc.) m.f. conte vt. a zdrobi, a marunti m. concasor vt. a acorda, a ceda, a concesiona f. concentrare, concentratie vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc adj. concentric f. conceptie, concepere vt. a privi, a fi in legatura cu m. concert, (fig.) acord vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord f. concesi(un)e, loc de veci m.f. concesionar

concevoir concierge conciergerie concile conciliabule conciliateur, trice conciliation concilier concis, e concision concitoyen, enne concluant, e conclure conclusion concombre concordance concorde concourir concours concret, te concrtion concrtiser concubin, e concurence concurrent, e concussion condamnation condamn, e condamner condenser condescendance condescendant, e condisciple condition conditionnel, elle conditionner condolances condominium /-om'/ conducteur, trice conduire conduit conduite cne confection confectionner

vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.) m.f. portar (al unui imobil) f. functia de portar m. conciliu m. conciliabul m.f. arbitru, mediator f. conciliere, impaciuire vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie) adj. concis f. concizi(un)e m.f. concetatean adj. concludent vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina f. incheiere (a pacii etc.), concluzie m. castravete f. concordanta f. concordie vi. a contribui, a conlucra, a concura m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin adj. concret f. inchegare, concretiune vt. a concretiza m.f. concubin f. concurenta adj., m.f. concurent f. furt (de bani publici) f. condamnare m.f., adj. condamnat vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa) vt., vr. a (se) condensa f. condescendenta adj. condescendent m. coleg (de studii) f. conditie, categorie (sociala) adj. conditionat; m. (modul) conditional vt. a conditiona f.pl. condoleante m. dominatie (in comun) m.f., adj. conducator, conductor vt., vi. a conduce; vr. a se comporta m. canal, conducta f. conducere, conduita, conducta m. con f. confecti(onar)e vt. a confectiona

confdration confrence confrencier, re confrer confesser confession confetti confiance confidence confidentiel, elle confier configurer confiner confins confire confirmation confirmer confiscation confiserie confiseur, euse confisquer confit, e confiture conflagration conflit confluence confluent confluer confondre conformation conforme conformer conformit confortable confrre confrontation confronter confus, e confusion cong congdier congeler congnre congestion congestionner

f. confederatie f. conferinta m.f. conferentiar vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi vt. a marturisi; vr. a se spovedi f. marturisire, spovedanie m. invar. confeti f. incredere f. confidenta adj. confidential vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete vt. a da forma vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage m.pl. hotare vt. a conserva (in zahar), a mura f. confirmare vt. a confirma f. confiscare f. cofetarie, dulciuri m.f. cofetar vt. a confisca adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de f. dulceata f. conflagratie m. conflict f. confluenta m. confluenta vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi; f. conformatie adj. conform (cu) vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma f. conformitate, analogie adj. confortabil m. confrate f. confruntare vt. a confrunta adj. incurcat, confuz f. incurcatura, confuzie m. concediu, concediere, permis (de transport) vt. a concedia (un om de serviciu), vt., vr. a ingheta adj. de acelasi gen f. congestie vt. a congestiona

conglomrer congolais, e congratuler congre congrs congressiste congru, e conifre conique conjecture conjoindre conjoint, e conjonctif, ive conjonction conjoncture conjugaison conjuguer conjuration conjurer connaissance connaissement connaisseur, euse connexe connexion conntre connivance connsone conqurant, e conqurir conqute consacrer consciemment consciencieux, euse conscient, e conscrit conscration conscutif, ive conseil conseiller conseiller, re consentement consentir consquence consquent, e conservateur, trice

vt. a stringe la un loc adj., m.f. (cu maj.) congolez vt. a felicita m. tipar de mare m. congres m.f. congresist adj. precis, potrivit m. conifer adj. conic f. presupunere vt. a uni, a casatori adj. unit; m.f. sot adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv; f. conjunctie f. conjunctura f. conjugare vt. a uni, a conjuga f. complot; pl. rugaminti staruitoare vt. a conjura, a hotari, a preintimpina; f. cunostinta, cunoastere m. (mar.) conosament m.f. cunoscator adj. care e in legatura, unit f. conexiune vt., vr. a (se) cunoaste f. complicitate f. consoana adj., m.f. cuceritor vt. a cuceri (si fig.) f. cucerire vt., vr. a (se) consacra adv. (in mod) constient adj. constiincios adj. constient m. recrut, (fig.) ageamiu f. consacrare adj. consecutiv m. sfat, consiliu vt. a sfatui m.f. consilier m. consimtamint vi. a consimti; vt. a autoriza f. consecinta, importanta adj. consecvent adj., m.f. conservator

conservation conservatoire conserve conserver conserverie considrable considration considrer consignation consigne consigner consistance consister consolation console consoler consolidation consolider consommateur, trice consommation consomm, e consommer consomption consonance consort consortium /-syom'/ conspirer conspuer constamment constance constant, e constatation constater constellation consteller consternation consterner constipation constiper constituer constitution constructeur, trice construction construire consultation

f. pastrare m. conservator; adj. menit sa pastreze f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate vt., vr. a (se) pastra f. fabrica de conserve adj. considerabil f. consideratie, considerent vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani f. consignatie f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje vt. a depozita, a consemna (si mil.) f. consistenta, (fig.) tarie vi. a consta in f. consolare f. consola vt., vr. a (se) consola f. consolidare vt. a consolida m.f. consumator f. consumatie, consumare adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata vt. a consuma, a cheltui, a savirsi; f. epuizare (progresiva) f. consonanta adj., m. consort; m.pl. asociati m. consortiu vi. a conspira; vt. a planui vt. a batjocori (in public) adv. in mod constant f. statornicie adj. statornic, singur; f. constanta f. constatare vt. a constata f. constelatie vt. a insela f. consternare vt. a consterna f. constipatie vt. a constipa vt. a alcatui, a constitui f. constitutie, constituire, instituire m.f., adj. constructor f. constructie, construire vt. a construi f. consult(atie), consultare

consulter consumer contacter contagieux, euse contagion contamination contaminer conte contemplation contempler contemporain, e contempteur, trice contenance contenir content, e contentement contenter contentieux, euse contenu, e conter contestable contestation conteste (sans) contester conteur, euse contigu, continence continent, e contingent, e continu, e continuation continuel, elle continuer continuit continment contor contorsion contourner contrabalancer contrabandier, re contraction contractuel, elle contradiction contraindre contrainte

vt., vi. a consulta vt. (despre foc) a distruge, a arde; vt. a intra in contact cu adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios f. molipsire f. contaminare vt. a infecta, a contamina (si fig.) m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire f. contemplare, contemplatie vt. a contempla adj., m.f. contemporan m.f. defaimator f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina adj. multumit m. multumire vt., vr. a (se) multumi adj. litigios; m. contencios adj. continut, (fig.) retinut; m. continut vt. a povesti adj. contestabil f. contestatie loc. adv. fara discutie vt. a contesta; vi. a discuta adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu adj. alaturat f. abstinenta adj. abstinent; m. continent adj. posibil; m. (mil.) contingent adj. continuu f. continuare adj. continuu vt., vi. a continua f. continuitate adv. in mod continuu m. contur f. contorsiune vt. a contura, a inconjura vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa adj., m.f. contrabandist f. contractare, contractie, contragere adj. contractual f. contradictie, contrazicere vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine f. constringere, stinghereala, piedica

contraire contrarier contrarit contraste contraster contrat contravention contre contre-attaque contrebande contrebas (en) contrebasse contrecur () contrecoup contrediere contre contre-espionnage contrefaon contrefaire contrefait, e contre-fil contrefort contrematre, esse contremander contremarque contre-mesure contre-offensive contrepartie contre-pied contrepoids contre-poil () contrepoint contrepoison contreproject contreproposition contre-rvolution contre-rvolutionnai contreseing contresens contresigner contretemps contre-torpilleur contre-valeur contrevenir contrevent

adj. opus, potrivnic, daunator vt. a contraria, a supara, a se opune f. necaz, suparare m. contrast vi. a contrasta m. contract, acord f. contraventie prep. (in) contra, linga, aproape de; f. contraatac f. (marfa de) contrabanda loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior f. contrabas(ist) loc. adv. in sila m. contralovitura vt., vr. a (se) contrazice f. tinut m. contraspionaj f. contrafacere vt. a contraface, a imita adj. contrafacut, diform m. sens opus m. contrafort m.f. contramaistru vt. a contramanda f. contramarca f. contramasura f. contraofensiva f. (fig.) contrariu m. (fig.) contrariu m. contragreutate, (fig.) compensare loc. adv. in raspar m. contrapunct m. antidot m. contraproiect f. contrapropunere f. contrarevolutie re: adj., m. contrarevolutionar m. contrasemnatura m. sens contrar vt. a contrasemna m. contratimp (si muz.) m. contratorpilor f. contravaloare vi. a contraveni m. oblon (la o fereastra)

contribuable contribuer contribution contrister contrition contrle contrler contrleur, euse controrde controuver controverser contrcter contumace conturire convaincant, e convaincre convaincu, e convalescence convalescent, e convenable convenance convenir convention conventionel, elle convergence converger conversation converser conversion converti, e convertir converture conviction convier convive convocation convoi convoiter convoitise convoler convoquer convoyer convuls, e convulsion cooprateur, trice

adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil vi. a contribui f. contributie, impozit vt. a intrista profund f. regret profund, cainta m. control vt. a controla m.f. controlor m. revocare a unui ordin vt. a scorni vt., vi. a polemiza vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata f. conttumacie f. croitoreasa adj. convingator vt. a convinge adj. convins f. convalescenta adj., m.f. convalescent adj. convenabil, potrivit f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta vi. a stabili (de comun acord), a marturisi, f. invoiala, conventie adj. conventional f. convergenta vi. a fi convergent f. conversatie vi. a conversa f. convertire, conversiune adj., m.f. convertit vt., vr. a (se) converti f. cuvertura, patura, prelata, camasa f. convingere vt. a pofti, a imbina m. comesean f. convocare m. convoi (funebru, de masini etc.), tren vt. a dori (mult), a jindui f. dorinta arzatoare, lacomie vi. (iron.) a se casatori vt. a convoca vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l) adj. convulsionat f. convulsie m.f. cooperator

coopration cooprative cooprer cooptation coopter coordination coordonner copain, copine copartager copeau copier copieux, euse coposer copra(h) copropritaire copulation coq coq--l'ne coqetier coque coquelicot coqueluche coquerico, cocorico coquet, ette coqueter coquetterie coquillage coquille coquin, e coquinerie cor corail corailleur corbeau corbeille corbillard cordage corde cordeau cordelire corder cordial, e cordier cordon cordonnerie

f. cooperatie, cooperare f. cooperativa vi. a coopera f. cooptare vt. a coopta f. coordonare vt. a coordona m.f. (fam.) camarad, prieten vt. a imparti (cu altii) m. aschie (de lemn, metal) vt. a copia, (fig.) a imita adj. imbelsugat vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema m. miez de nuca de cocos m.f. copropietar f. imperechere m. cocos, (mar.) bucatar m. vorbire incoerenta, biiguiala m. negustor de oua, paharut (pentru ou) f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion), m. mac f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta m. cucurigu adj., m.f. cochet vi. a cocheta f. cochetarie m. scoica, cochilie (de scoica) f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc m.f. nemernic f. nemernicie m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior m. margean m. pescuitor de margean m. corb, (fig.) om hraparet f. cos, rond (de flori) m. dric m. fringhie (de manevrat), cordaj f. fringhie, coarda (si muz.), m. sfoara (pentru aliniat) f. snur gros (folosit la cingatoare) vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie) adj. reconfortant, cordial; m. tonic m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde) m. snur, panglica (la decorati etc.), f. cizmarie

cordonnet cordonnier coren, enne coriace cornac corne corne corneille cornemuse corner cornet corniche cornichon cornier, re cornouiller cornu, e corole corollaire corosif, ive corporation corporel, elle corps corpulent, e corpusculaire correborer correct, e correcteur, trice correction correctionnel, elle corrlation correspondance correspondant, e correspondre corridor corrig corriger corroder corroi corrompre corrosion corroyage corroyer corrupteur, trice corruption corsage

m. fir de matase (pentru brodat) m. cizmar adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana adj. (despre carne) tare (ca o talpa), m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii), f. cornee f. cioara f. cimpoi vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii; m. cornet (si anat.), trompeta mica f. cornisa m. castravecior adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie m. (bot.) corn adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta f. corola m. corolar adj., m. coroziv f. corporatie adj. corporal, trupesc m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.), adj. corpolent adj. corpuscular vt. a intari, a sprijini (o idee) adj. corect m.f. corector f. corectie, corectura, corectitudine adj. de corectie; f. tribunal corectional f. corelatie f. corespondenta adj., m. corespondent vi. a corespunde, a coresponda m. coridor m. tema scolara corectata vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi vt. a roade, a coroda m. tabacire, tabacit vt. a altera, a corupe f. coroziune m. tabacarie vt. a tabaci, a ciopli (un lemn) adj., m.f. corupator f. alterare, coruptie m. corrsaj, bust

corsaire cors, e corser corve coryphe cosaque cosmtique cosmique cosmonaute cosmopolite cosse cossu, e costaud costume costumer cotation cote cte coteau ctelette coter coterie cothurne ctier, re cotignac cotisation cotiser coton cotonnade cotonnier, re ctoyer cotredit (sans) coup coupable coupage coupant, e coupe coupe-george coupe-jarret coupe-papier couper, euse couple coupler couplet coupole

m. corsar adj. consistent, intarit, (fig.) scabros vt. a intari, a da consistenta; f. corvoada m. conducator (de balet, de cor etc.), m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca adj., m. (produs) cosmetic adj. cosmic m. cosmonaut m.f., adj. cosmopolit f. pastaie adj. cu multe pastai, (fig.) instarit adj., (pop.) zdravan, solid m. costum vt. a costuma f. cotare f. cota, (fig.) apreciere m. latura, parte, f. coasta m. costisa, colina f. cotlet vt. a cota, a aprecia f. clica m. coturn adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta) m. peltea de gutui f. cotizare, cotizatie vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza) m. bumbac, vata f. tesatura de bumbac adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu loc. adv. neindoios m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune adj., m.f. vinovat m. taiere, amestec (de vinuri) adj. taios (si fig.); m. tais f. cupa, croiala, taiere (a parului, m. invar. loc periculos m. tilhar m. invar. cutitas (de taiat hirtie) m.f. persoana care croieste f. pereche (de obiecte); m. cuplu vt. a imperechea, a cupla m. cuplet f. cupola

coupon coupure cour courage courageux, euse couramment courant, e courbe courber courbettes courbure coureur, euse courge courgette courir couronne couronnement couronner courrier courroie courroucer courroux cours course court, e courtaud, e court-circuit courtepointe courtilire courtisan courtiser courtois, e courtoisie couru, e cousin, e cousiner coussin coussinet cousu, e cot couteau coutelas coutelier coter coteux, euse

m. cupon, talon f. taietura (si fig.) f.curte (si jur.) m. curaj adj. curajos adv. curgator, curent, in general adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit; adj., f. curb(a) vt., vr., vr. a (se) curba f.pl. (fig.) temenele f. curbura m.f. (bun) alergator, dezmatat f. dovleac f. dovlecel vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura, f. coroana, (fig.) cununa m. incoronare, (fig.) incununare vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa, m. curier, corespondenta f. curea vt., vr. a (se) minia m. minie m. curs (si fin.), bulevard f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis adj., m.f. scund m. scurt-circuit f. macat f. coropisnita m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor vt. a fi curtenitor, a lingusii adj. curtenitor f. curtoazie adj. cu cautare m.f. var, (fig.) cumatru vi. a trai in buna intelegere m. perna m. pernita, cuzinet adj. instarit, putred (de bogat) m. cost m. cutit m. cutit mare (de macelar) m. cutitar, fabricant de cutite vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea adj. costisitor

coutil /-ti/ coutume coutumier, re couture couturier couvaison couve couvent couver couverele couvert, e couveuse couvre-chef couvre-lit couvreur couvrir crac crachat crachement cracher crachoir craie crailler craindre crainte craintif, ive cramoisi, e crampe crampon cramponner cran crne crner crapaud crapule craquelin craquelure craquement craquer crasse crasseux, euse cratre cravache crayeux, euse crayon

m. dril f. obicei, cutuma adj. obisnuit f. croitorie, cusatura, cicatrice m. croitor (de dama) f. clocire f. ouale clocite o data, pui nascuti o data, m. manastire vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi; m. capac adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit; f. closca, clocitoare m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.) m. cuvertura m. tiglar vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta), interj. pir m. scuipat m. scuipare vt., vi. a scuipa m. scuipatoare f. creta vi. a cirii vt. a se teme f. teama adj. temator, sperios adj. stacojiu f. crampa, circel m. crampon (si fig.), (bot.) circel vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta m. craniu; adj., m. indraznet vi. (fam.) a se grozavi m. broasca riioasa, (fam.) strengar f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios f. crapatura (a vopselei) m. piriit(ura) vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi; adj. jegos, (fig.) zgircit m. crater f. cravasa adj. cretos m. creion, (fig.) fel de a desena

crayonner crance crandicer, re crateur, trice cration crature crcelle crche crdit crditer credo crdule crdulit crer crmaillre crmation crmatoire crme crmerie crmier, re crneau crneler crole crosote crpe crper crpi crpine crpir crpitation, crpiter crpu, e crpusculaire crte crtin, e crtois, e crtonne creusage, creusement creuser creux, euse crevasse crevasser crve-cur crever crevette

vt. a creiona (si fig.) f. crezare, creanta m.f. creditor m.f., adj. creator f. creatie, creare f. creatura (si peior.) f. morisca, (fig.fam.) gura sparta f. iesle, cresa m. credit (si fig.) vt. a credita m. invar. crez adj. credul f. credulitate vt. a crea f. polita (de bucatarie) f. incinerare adj. (in expr.) four ~ = crematoriu f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem f. laptarie m.f. propietar al unei laptarii m. crenel vt. a crenela adj., m.f. creol f. creozot m. crep, val de doliu; f. clatita vt. a increti (un material), a tapa (parul) m. tencuiala f. franj vt. a tencui crpitement: m.f. trosnet vi. a trosni adj. cret adj. crepuscular f. creasta (de cocos, de munte etc.) m.f. cretin (si fig.) adj., m.f. (cu maj.) cretan f. creton m. sapare, sapat vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda; adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol f. crapatura vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa m. invar. necaz mare vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa, f. creveta

cri criailler criant, e criard, e crible cribler cric / krik/ cric /kri/ crie crier crime criminel, elle crin crinire crique crise crispation crisper crissement crisser cristallin, e cristalliser critre criterium /-om/ crtique critiquer critiquer croasser croc /kro/ croc-en-jambe /krok/ crochet crocheter crocheteur crochu, e crocodile croire croisade crois croisement croiser croiseur croisire croisillon croissance croissant

m. strigat, tipat, (fig.) glas vi. (fam.) a zbiera adj. strigator m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator m. ciur vt. a cerne, (fig.) a ciurui interj. hirst m. cric f. vinzare la licitatie vt., vi. a striga, a tipa m. crima adj., m.f. criminal m. par lung si aspru (de cal) f. coama (de cal), (fam.) par abundent f. golf mic f. criza f. crispare, (fig.) impacienta vt. a crispa, (fig.) a impacienta m. scrisnire, scrisnet, scirtiit vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi) adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.) vt., vi., vr. a (se) cristaliza m. criteriu, norma de apreciere m. criteriu, competitie sportiva adj., m. critic; f. critica vt. a critica m. om care critica mereu vesnic nemultumit vi. a croncani m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti m. piedica (pusa cu piciorul) m. cirlig, croseta, speraclu, ocol, vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu) m. hamal, (fig.) bruta adj. incirligat, coroiat m. crocodil vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede f. cruciada m. cruciat m. rascruce, incrucisare (de specii etc.) vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni; m. crucisator f. croaziera m. brat (al crucii) f. crestere m. semiluna, corn (din aluat)

crotre croix croquant, e croque-mitaine croque-mort croquer croquette croquis crosse crotte crotter crouler croupe croupetons () croupion croupir croustiller crote croton croyance croyant, e cru, e cruaut cruche cruchon crucifiement, crucifier crudit crue cruel, elle crment crustacs crypte cryptogame cubain, e cube cubique cucurbitaces cueillaison, cueille cueillette cueillir cuiller, cuillre cuillere cuir cuirasse

vi. a creste f. cruce adj. crocant, nenorocit m. bau-bau m. (fam.) cioclu vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen) f. chifteluta (de carne, peste etc.) m. crochiu f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii) f. balega (a unor animale), noroi vt., vr. a (se) murdari cu noroi vi. a se prabusi, a se narui f. crupa loc.adv. ghemuit, pe vine m. noada, tirtita vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in vi. a rontai, a minca pe fuga f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating f. credinta, convingere adj., m.f. credincios adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau; f. cruzime f. urcior, (fig.) prostanac m. cainta crucifixion: m.f. crucificare, rastignire vt. a crucifica, a rastigni f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene f. crestere (a unei ape) adj. crud adv. in fata, verde m.pl.crustacee f. cripta adj., f. criptogama adj., m.f. (cu maj.) cubanez m., adj. cub adj. cubic f.pl. cucurbutacee f. culegere, cules (al fructelor) f. cules vt. a culege, (fam.) a aresta f. lingura f. o lingura de m. piele (de animal) f. platosa, cuirasa

cuirasse, e cuirasser cuire cuisant, e cuisine cuisiner cuisiner, re cuisse cuissot cuistre cuiter(se) cuivre cul culasse culbute culbuter culinaire culminer culot culotte culpabilit culte cultivateur, trice cultiv, e cultiver cultural, e culture culturel, elle cumin cumuler cupidit curable curateur, trice cure cur cure-dent curer curette curieux, euse curiosit cursif, ive cutan, e cuve cuve cuver

adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit; vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura; adj. care se coace repede, (fig.) usturator f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga m.f. bucatar; f. plita f. coapsa, pulpa m. ciosvirta (de carne) m. pedant, caraghios vr. (pop.) a se imbata m. arama m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.) f. chiulasa f. tumba, rasturnare (si fig.) vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba adj. culinar vi. a culmina m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic f. chiloti f. vinovatie m. cult m.f., adj. cultivator adj. cultivat (si fig.) vt. a cultiva adj. referitor la cultura pamintului f. cultivare, cultura (si fig.) adj. cultural m. chimen vt., vi. a cumula f. lacomie adj. curabil m.f. curator f. (inv.) grija, cura m. preot, paroh m. scobitoare vt. a curata, a razui f. razuitor, chiureta adj., m.f. curios; m. partea curioasa f. curiozitate; pl. ciudatenii adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva adj. cutanat f. putina f. o putina de vi. a fermenta;

cuvette cyanhydrique cyanure cyberntique cyclamen /-mn/ cycle cyclique cyclisme cycliste cyclone cyclope cygne cylindre cylindrique cymbale cyngtique cynique cynisme cyprs cyrilique cystite czar dablia dactylo(graphe) dactylo(graphie) dactylographier dada dadais dague daigner daim dais dallage dalle daller dalmate damas /-m/ damasser dame dam, e damnation damner damoiseau dandin dandiner

f. lighean, chiuveta adj. cianhidric m. cianura f. cibernetica m. ciclama m. ciclu adj. ciclic m. ciclism m.f., adj. ciclist m. ciclon m. ciclop m. lebada m. cilindru adj. cilindric f. chimval adj. cinegetic adj., m. cinic m. cinism m. chiparos adj. chirilic f. (med.) cistita m. tara m. dalie m.f. dactilograf f. dactilografie vt. a dactilografia m. calut, (fig.) manie m. natarau f. daga, pumnal vi. a binevoi m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa m. baldachin, bolta m. pavare, pavaj f. lespede vt. a pava adj. dalmat; m. limba dalmata m. (text.) damasc, sabie de Damasc vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi) f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina; adj., m.f. (om) damnat, blestemat f. afurisenie, blestem vt. a afurisi, a blestema m. (fam.) domnisor, coconas m. gagauta vi., vr. a (se) legana in mers

dandy danger dangereux, euse danois, e dans danse danser danseur, euse dansotter danubien, enne dard darder dare-dare date dater datte dattier dauber dauphin davantage de d d dambuler dbcle dballage dballer dbandade dbandader dbaquement dbarbouiller dbarcadre dbardeur dbarquer dbarras dbarrasser dbat dbtir dbattre dbauchage dbauche dbauch, e dbaucher dbilit dbiliter

m. filfizon m. primejdie adj. primejdios adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza, prep. dupa, peste, in, aproximativ f. dans (pop.) perdaf vi., vt. a dansa m.f. dansator vi. (fam.) a topai adj. dunarean m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta), vt. a sageta, a trimite cu putere, loc.adv. repejor f. data vt., vi. a data; vi. a se invechi f. curmala m. curmal vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne), m. (zool.) delfin, adv. mai mult prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du, m. dagetar, zar prep. chiar de la vi. a se plimba f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina m. despachetare vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima, f. debandada vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi, m. debarcare vt., vr. a (se) spala pe fata; m. debarcader m. hamal vt., vi. a debarca m. debara, (fig.) usurare vt., vr. a (se) debarasa m. dezbatere vt. a darima, a desaila vt. a dezbate; vr. a se zbate m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui f. orgie, (fig.) exces adj., m.f. dezmatat, desfrinat vt. a concedia, a corupe, a perverti f. debilitate vt., vr. a (se) debilita

dbiner dbit dbiter dbiteur, euse dbiteur, trice dblai dblayer dbloquer dboire dboisement dboiser dboitement dboiter dbonnaire dbordement dborder dbouch dbouchement dboucher dboucler dboulonner dbourber dbours dbourser debout dboutonner dbraill, e dbrayer dbrider dbris dbrouillard, e dbrouiller dbtant, e dbut dbuter de dcacheter dcadence dcaisser dcalage dcamper dcanter dcapitation dcapiter dcati, e

vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara m. vinzare, debit (de tutun), datorie, vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui m.f. palavragiu m.f. datornic, debitor m. debleu, darimaturi vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul) vt. a debloca m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie m. despadurire vt. a despaduri m. scrintitura vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau adj. blajin m. revarsare, (fig.) desfriu vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi, m. iesire, debuseu m. destupare vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in) vt. a desface (parul, o catarama) vt. a desuruba vt. a curata de noroi m. (inv.) bani cheltuiti (din punga) vt. a plati, a cheltui adv. in picioare; interj. sculati! vt., vr. a (se) descheia; adj. sleampat; m. tinuta neglijenta vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol m.pl. ramasite, resturi adj., m.f. descurcaret vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri m.f. debitant m. inceput, debut vi. a incepe, a debuta adv. (in expr.) vt. a desface (un plic etc.) f. decadenta vt. a scoate din lada, a plati m. decalaj, decalare vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna vt. a decanta f. decapitare vt a decapita adj. (fig.fam.) trecut

dcaver dcder dclement dceler dcembre dcemment dcence decendre dcennie dcentraliser dcentrer dcerner dcevant, e dcevoir dchainement dchaner dcharge dchargement dcharger dcharn, e dchaumage, dchausser dche dchance dchet dchiffrage, dchiffrer dchiqueter dchirant, e dchirer dchoir dchu, e dcid, e dcidment dcider dcimer dcisif, ive dcision dclamateur, trice dclamer dclarer dclasser dclenchement dclencher dclinaison

vt. a decava, a ruina vi. a deceda m. descoperire, dezvaluire vt. a descoperi, a dezvalui m. decembrie adv. cuviincios f. cuviinta vi. a cobori, a trage (la un hotel), f. deceniu vt. a descentraliza vt. a descentra vt. a decerna adj. care dezamageste vt. a dezamagi, a deceptiona m. dezlantuire vt., vr. a (se) dezlantui f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire, m. descarcare vt. a descarca (si fig.); adj. descarnat, slabit dchaussement: m. descaltare vt., vr. a (se) descalta f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie f. decadere m. rebut, deseu dchiffrement: m. descifrare vt. a descifra, a descurca vt. a rupe bucatele, a ciopirti adj. sfisietor vt. a sfisia, a rupe vi. a decadea adj. decazut adj. hotarit, fixat adv. (in mod.) hotarit, sigur vt., vr., vi. a (se) hotari vt. a decima adj. hotaritor, (despre glas) taios f. hotarire, decizie adj., m.f. declamator vt., vi. a declama vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata vt. a declasa m. declansare vt. a declansa, a pune in miscare f. declinare, declinatie

dcliner dclive dclouer dcocher dcoction dcoiffement dcoiffer dcoller dcolleter dcollt dcolorer dcombres dcommander dcomplter dcomposer dcomposition dcompter dconcerter dconfit, e dconfiture dcongeler dcongestioner dconseiller dconsidration dconsidrer dconsu, e dcontenancement dcontenancer dcontract, e dconvenue dcorateur, trice dcoratif, ive dcoration dcorer dcortiquer dcoudre dcouler dcouper dcoupl, e dcoupure, dcoupe dcouragement dcourager dcouvert, e dcouverte dcouvrir

vt. a declina, a refuza (o functie etc.); adj. in panta vt. a scoate cuiele vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa f. decoct m. ciufulire vt. a despieptana, a ciufuli vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni vt. a decolta m. decolteu vt. a decolora m.pl. darimaturi vt. a decomanda vt. a descompleta vt., vr. a (se) descompune f. descompunere vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante vt. a deconcerta, a zapaci adj. descumpanit f. infringere, faliment vt. a dezgheta vt. a descongestiona vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva f. desconsiderare vt., vr. a (se) desconsidera adj. descusut, incoerent m. descumpanire vt. a descumpani adj. relaxat f. esec, dezamagire m.f. decorator adj. decorativ f. decoratie, decorare vt. a impodobi, a decora vt. a decortica vt. a descoase, a sfisia (prada); vi. a decurge vt. a taia, a decupa; adj. bine facut (ca statura) f. taietura, decupare m. descurajare vt., vr. a (se) descuraja adj. descoperit, gol f. descoperire vt., vr., vi. a (se) descoperi;

dcrasser dcrpitude dcrter dcrire dcrocher dcroiser dcroissance dcrotre dcrotter dcrottoir du, e dcuplement dcupler ddaigner ddaigneux, euse ddain dedans ddicace ddier ddire ddommagement ddommager ddoubler dduction dduire desse dfatonner (se) dfaillance dfaillir dfaire dfaite dfaitisme dfalquer dfaut dfaveur dfavorable dfectif, ive dfection dfectueux, euse dfenedre dfeneur, eresse dfense dfenseur dfensif, ive dfrence

vt., vr. a (se) curata de murdarie, f. decrepitudine, ramolisment vt. a decreta vt. a descrie vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul), vt. a decrucisa dcroissement: mf. descrestere, diminuare vi. a descreste vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli m. razuitoare (pentru noroi) adj. deceptionat m. inzecire vt., vi. a inzeci vt. a dispretui adj. dispretuitor m. dispret adv. inauntru; m. interior f. dedicatie vt. a dedica, a consacra vt. a dezavua; vr. a se dezice m. despagubire vt. a despagubi vt. a imparti in doua, a scoate o captusala f. deductie, scadere vt. a deduce, a scadea (din ceva) f. zeita vr. a se deforma f. slabiciune, lesin vi. a slabi, a lesina vt. a desface, a lua puterile, a birui; f. infringere m. defetism, renuntare la lupta vt. a defalca, a reduce m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare f. dizgratie adj. neprielnic adj. (gram.) defectiv f. defectiune, parasire (a luptei etc.) adj. defectuos vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice m.f. (jur.) pirit f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.); m. aparator adj., f. defensiv(a) f. respect

dfrer dferier dferrer dfeuiller dfi dfiance dfiant, e dficeler dficience dficitaire dfier dfigurer dfil dfiler dfini, e dfinir dfinitif, ive dflagration dfleurir dfloraison dfonage, dfoncer dformation dformer dfrachir dfrayer dfrichement, dfricher dfriper dfriser dfroncer dfroque dfroqu dfunt, e dgagement dgager dgaine dganter dgarnir dgt dgel dgeler dgnrer dgingand, e dgivrer

vt. (jur.) a deferi, a conferi; vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot vt., vr. a (se) despotcovi, vt., vr. a (se) desfrunzi m. sfidare f. neincredere adj. suspicios vt. a desface (o sfoara) f. deficienta adj. deficitar vt. a provoca, a sfida; vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea m. defileu, defilare vt. a desira; vi. a defila; adj. definit vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite adj. definitiv f. deflagratie, aprindere brusca vi. a(-si) pierde florile; f. cadere a florilor (unei plante) dfoncement: m. desfundare, aratura adinca vt. a desfunda, a ara adinc f. deformare, deformatie vt., vr. a (se) deforma vt. a face sa piarda prospetimea; vt. a suporta cheltuielile, dfrichage: m. defrisare, teren destelenit vt. a desteleni, (fig.) a descilci vt. a netezi (haine etc.) vt. a descreti (parul), vt. a descreti ( cute, sprincene) f. boarfe adj. m. (preot) raspopit adj., m.f. raposat m. degajare, coluar vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj, f. (fam.) alura caraghioasa vt., vr. a(-si) scoate manusile vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli m. stricaciune, paguba m. dezghet vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta vi. a degenera adj. (fam.) deselat vt. a dezgheta (un frigider etc.)

dglacer dglutir dgobiller dgommer dgonfler dgorger dgouliner dgourdir dgot dgotamment dgotant, e dgoter dgoutter dgradation dgrader dgrafer dgraisser dgr dgrvement dgrever dgringolade dgringoler dgriser dgrossir dguchir dguenill, e dguerpir dgueulasse dguisement dguiser dguster dhanchement dhancher (se) dharnacher dehors dj djeuner djouer del dlabrer dlacer dlai dlaissement dlaisser dlassement

vt. a descleia vt. a inghiti vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere, vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata; vi. (pop.) a picura vt. a dezmorti, a incalzi usor, m. dezgust, scirba adv. in mod scirbos adj., m.f. dezgustator vt. a dezgusta, a scirbi vi. a picura f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi vt., vr. a (se) descheia vt. a degresa, a scoate petele de grasime m. grad, treapta m. degrevare vt. a degreva f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere vi. a se pravali, (fig.) a decadea; vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.) vt. a subtia, (fig.) a slefui vt. a indrepta (o suprafata), adj., m.f. zdrentaros vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire adj. (pop.) murdar, scirbos m. deghizare vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde vt. a savura m. deselare, mers leganat vr. a se legana din solduri vt. a deshama (si fig.) adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente adv. deja, inca de pe acum m. prinz; vi. a prinzi vt. a zadarnici prep. (in expr.) vt., vr. a (se) deteriora vt., vr. a(-si) desface sireturile m. aminare, ragaz m. delasare, abandonare vt. a delasa, (jur.) a abandona m. odihna, destindere

dlasser dlateur, trice dlaver dlayer dlecter dlgation dlgu, e dlguer dltre dlibrant, e dlibratif, ive dlibration dlibrment dlibrer dlicat, e dlicatese dlice dlicieux, euse dlictuex, euse dli, e dlier dlimiter dlinquant, e dlirer dlit dlivrance dlivrer dloger dloyal, e delta dluge dlur, e dlustrer dmailler dmailloter demain dmancher demande demander dmangeaison dmanger dmantelor dmantibuler dmantir dmaquiller

vt., vr. a (se) odihni m.f. denuntator vt. a decolora vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba) vt., vr. a (se) delecta f. delegatie, imputernicire m.f., adj. delegat vt. a delega, a imputernici adj. daunator, (fig.) corupator adj. deliberant adj. deliberativ f. chibzuinta adv. (in mod) hotarit, deliberat vi. a chibzui, a hotari sa adj. delicat; m.f. nazuros f. delicatete, debilitate m., f.pl. deliciu adj. delicios adj. delictuos adj. mititel, subtire, (fig.) subtil vt. a dezlega (si fig.), a elibera vt. a delimita m.f. delicvent vi. a delira, (fig.) a aiura m. delict f. eliberare vt. a elibera, a livra vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni adj. necinstit m. delta m. potop adj. vioi, dezghetat vt. a scoate lustrul vt. a desira (o impletitura) vt. a desfasa (un prunc) adv. miine vt. a desface minerul, (fig.) a disloca f. cerere, interbare, chemare vt. a cere, a intreba, a chema f. mincarime vt. a provoca mincarime vt. a darima (zidurile unei cetati) vt., vr. a(-si) rupe falca vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de) vt. a demachia

dmarcation dmarche dmarquer dmarrer dmasquer demaurer dml dmler dmembrer dmnager dmence dmener (se) dment, e dmenti dmentir dmesur, e dmettre dmeubl, e demeurant, e demeure demi, e demi-cercle demi-finale demi-frre demi-heure demi-jour dmilitariser demi-mot () demi-sur dmission dmissionner demi-ton dmocrate dmocratie dmocratique dmod, e dmographie demoiselle dmolation dmolir dmolition dmonstratif, ive dmonstration dmontable dmonter

f. demarcare, demarcatie f. mers, interventie vt. a scoate marca, a plagia vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni vt. a demasca vi. a locui, a ramine m. cearta vt. a descurca, (fig.) a discerne; vt. a dezmembra vt., vi. a (se) muta f. nebunie vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala adj., m.f. nebun m. dezmintire vt., vr. a (se) dezminti adj. nemasurat, exagerat vt. a scrinti (un os etc.), a demite; adj. fara mobila adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata f. locuinta adj. jumatate; m. jumatate, halba, m. semicerc f. senifinala m. frate vitreg f. jumatate de ora m. clarobscur, lumina de amurg vt. a demilitariza loc. adv. din doua-trei vorbe f. sora vitrega f. demisie vt. a demisiona m. semiton adj., m.f. democrat f. democratie adj. democratic adj. demodat f. demografie f. domnisoara, (zool.) libelula f. darimare vt. a darima, (fig.) a cotonogi vt. a demonetiza adj. demonstrativ f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada adj. demontabil vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci

dmontrer dmoraliser dmordre dmunir dmuseler dnaturation dnaturer dngation dniaiser dnicher dnier dnigrement dnigrer dniveler dnombrer dnominateur dnomination dnommer dnoncer dnonciation dnoter dnouement dnourer denre densit dent dentel, e dentelle dentier dentiste dentition dentrifice dnuder dnu, e dnuement dpanner dpaqueter dpareiller dparer dparier dpart dpartement dpartir dpassement dpasser

vt. a demonstra vt. a demoraliza vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara vt. a scoate botnita f. denaturare vt. a denatura f. tagaduire vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui; vt. a tagadui m. ponegrire vt. a ponegri vt. a denivela vt. a face o numaratoare, a face recensamintul m. nemuritor f. (de)numire vt. a (de)numi vt. a denunta, a anula f. denuntare, anulare vt. a denota, a vadi m. deznodamint vt. a deznoda, a dezlega (si fig.) f. marfa, produs alimentar f. densitate f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura adj. dantelat, dintat f. dantela m. proteza (dentara) m.f. dentist f. dentitie adj., m. (pasta) de dinti vt. a dezgoli, a descoji adj. lipsit de, fara m. lipsa, saracie vt. a depana vt. a despacheta vt. a descompleta vt. a uriti, a lipsi de podoabe vt. a desperechea m. plecare, inceput, separare m. departament vt. a separa, a imparti; vr. a renunta m. depasire vt. a depasi

dpayser dpecer dpche dpcher dpeigner dpeindre dpendamment dpendance dpendre dpens dpense dpenser dprir dprissement dpeupler dphas, e dpicer dpilage dpilatoire dpiler dpister dpit dpiter dplacement dplacer dplaire dplaisant, e dplaisir dplanter dplier dploiement dplorer dployer dplumer dpolir dpopulation dportation dporter dposer dposition dpossder dpt dpouille dpouillement dpouiller

vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina, vt. a taia in bucati f. scrisoare, telegrama, depesa vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori; vt. a despieptana vt. a zugravi, a descrie adv. in mod dependent f. dependenta; pl. dependinte vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos m.pl. cheltuieli f. cheltuiala, camara pentru provizii vt., vr. a (se) cheltui vi. a slabi, a se prapadi m. slabire, pieire (lenta) vt. a depopula adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea vt. a sfirteca dpilation: mf. depilare adj., m. depilator vt. a depila vt. a depista m. ciuda vt., vr. a (se) inciuda m. deplasare vt., vr. a (se) deplasa vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc adj. dezagreabil m. neplacere vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.) vt. a dezdoi, a desface (ceva) m. desfasurare vt. a deplinge, a compatimi vt. a desfasura, a etala vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli vt. a lua lustrul f. depopulare f. deportare vt. a deporta vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui; f. depozitie, destituire vt. a deposeda m. depunere, depozit, depou, inchisoare f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta; m. jupuire, despuiere, pradare vt. a jupui, a despuia, a prada;

dpourvu, e dpravation dprcier dprdation dpression dprimer depuis dput draatiser draciner draillement drailler draisonner drangement dranger draper drayure derechef drgler drider drisoire drison drivation drive driver derme dernier, re drobade drober droger drouiller droulement drouler droute drouter derrire des dsabuser dsaccord dsaccorder dsaccoutumer dsuvr, e dsuvrement dsaffectation dsaffecter

adj. lipsit f. depravare vt. a deprecia f. pradre, delapidare f. depresiune, deprimare vt. a deprima prep. incepind din; adv. de atunci m. deputat vt. a deratiza vt. a dezradacina m. deraiere vi. a deraia (si fig.) vt. a vorbi brambura m. deranjament, dezordine vt. a deranja, a strica vi. a derapa f. hat, razor adv. din nou vt. a deregla, a abate (de la drumul drept) vt. a descreti (fruntea), a inveseli adj. derizoriu f. deridere, bataie de joc f. derivare, derivatie f. deriva vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din m. derma adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic f. chiul vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage; vi. a deroga, a incalca (legea) vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli; m. desfasurare, evolutie vt., vr. a (se) desfasura f. deruta, infringere vt. a deruta, a abate (din drum) prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate; vezi de vt., vr. a (se) trezi la realitate m. neintelegere vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda, vt., vr. a (se) dezobisnui adj. inactiv, lipsit de ocupatie m. inactivitate, lipsa de ocupatie f. schimbare a destinatiei (unei cladiri) vt. a schimba destinatia (unei cladiri)

dsaffection dsaffectionner dsagrable dsagrger dsagrment dsaltrer dsappauvrir dsappointement dsappointer dsapprendre dsapprouver dsaronner dsarmement dsarmer dsarroi dsarticuler dsassambleur dsassiger dsassocier dsassortir dsastre dsastreux, euse dsavantage dsavantager dsaveu dsavouer dsaxer desceller descendance descendant, e descente descriptif, ive description dsemballer dsembellir dsembourber dsemparer dsenchaner dsenchanter dsencombrer dsenfler dsenterrer dsquilibrer dsert, e dserter

m. pierdere, incetare a afectiuni vt. a pierde afectiunea (pentru); adj. neplacut vt. a dezagrega m. neplacere vt. a potoli (setea, dorintele); vt. a (iz)goni saracia m. dezamagire vt. a dezamagi vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata vt. a dezaproba vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani m. dezarmare vt., vi. a dezarma (si fig.) m. dezordine, zapaceala, invalmasala vt. a dezarticula vt. a demonta (un asamblaj) vt. a ridica asediul vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega vt. a desperechea (ceva asortat) m. dezastru adj. dezastruos m. dezavantaj, detriment, paguba vt. a dezavantaja m. retractare vt. a tagadui, a dezaproba vt. a dezaxa vt. a desigila f. descendenta, posteritate adj., m.f. descendent f. coborire, (jur.) descindere adj. descriptiv f. descriere vt. a despacheta vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza vi. a parasi un loc; vt. a strica, vt. a elibera din lanturi vt. a deziluiona vt. a curata, a degaja vt., vi. a (se) dezumfla vt. a dezgropa vt., vr. a (se) dezechilibra adj., m. pustiu vt. a parasi; vi. a dezerta

dserteur dsesprance dsesprment dsesprer dsespoir dshabill dshabiller dshabiteur dsherber dsherit, e dsheriter dshonnte dshonneur dshonorer dsignation dsigner dsillusion dsillusionner desine dsinence dsinfecter dsinfection dsintgrer dsintresser dsintoxiquer dsinvolture dsir dsirer dsireux, euse dsister (se) dsobir dsobissance dsobliger dsolation dsoler dsolidariser dsopiler dsordonn, e dsordre dsorganisation dsorganiser dsorienter dsormais dsosser despote

f. parasire, dezertare f. deznadejdie adv. la desperare vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii m. desperare m. neglijeu vt., vr. a (se) dezbraca vt., vr. a (se) dezobisnui vt. a plivi m.f. dezmostenit vt. a dezmosteni adj. necinstit m. dezonoare vt., vr. a (se) dezonora f.desemnare, indicare vt. a desemna, a indica, a insemna f. deziluzie, deceptie vt a deziluziona, a deceptiona f. soarta f. desinenta vt., vr. a (se) dezinfecta f. dezinfectare, dezinfectie vt., vr. (a se) dezintegra vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa vt. a dezintoxica f. naturalete, degajare m. dorinta vt. a dori adj. dornic vr. a renunta (la un drept) vi. a nu asculta f. neascultare vt. a jigni f. dezolare vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista vt., vr. a (se) desolidariza vt. a stirni risul adj., m.f. dezordonat m. dezordine; pl. tulburari f. dezorganizare vt. a dezorganiza vt. a dezorienta adv. de acum (inainte) vt. a scoate oasele (la peste etc.) m. despot; adj. despotic, tiranic

despotisme desquels, desquelles dessaisir dessaler dessangler desse desschement desscher dessein desseler desserre desserrer dessert desservir dessiller dessin dessinateur, trice dessiner dessous dessus destinataire destination destiner destituer destitution destructeur, trice destructif, ive destruction dsutude dsunir dtachement dtacher dtail dtailler dtaler dtecter dtective dteindre dteler dtendre dtenir dtente dtention dtenu, e dterer

m. despotism vezi duquel vt. a deposeda; vr. a renunta vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli vt. a deschinga adj. compact, dens m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili m. scop, intentie vt. a deseua f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani) vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare) m. desert vt. a stringe masa, a deservi vt. (fig.) a deschide ochii m. desen m.f. desenator vt. a desena; vr. a se contura adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt; adv. deasupra; prep. deasupra, peste; m. destinatar f. destinatie vt. a destina vt. a destitui f. destituire adj., m.f. (om) distrugator adj. destructiv f. distrugere f. desuetudine vt. a dezbina m. indepartare, nepasare, detasament vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa, m. detaliu, enumerare detailata vt. a detalia, a vinde cu amanuntul, vt. a stringe marfa expusa; vt. a detecta, a descoperi m. detectiv vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri vt. a deshama vt., vr. a (se) destinde vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat f. tragaci, descarcare, destindere f. detinere, detentiune adj., m.f. detinut vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar

dtriorer dterminer dterminisme dtestable dtester dtonant, e dtonation dtoner dtonner dtorde dtour dtourner dtracteur, trice dtraquement dtraquer dtremper dtresse dtriment dtritus dtroit dtromper dtrner dtrousser dtruire dette deuil deux deuxime dvaine dvaler dvaliser dvaloriser dvaluer devancer devancier, re devant devanture dvastateur, trice dvaster dveloppement dvelopper devenir dvergondage dvergonder (se) devers

vt. a deteriora, a degrada vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens) m. determinism adj. detestabil vt. a detesta, a uri adj. detunator, exploziv f. detunatura vi. a detona vi. a distona vt., vr. a (se) dezrsuci m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura m.f. defaimator m. detracare vt. a detraca, a strica vt. a inmuia, a descali (un metal) f. mizerie, nenorocire, primejdie m. paguba, detriment m. ramasita, deseu m. (geogr.) trecatoare, strimtoare vt. a deschide ochii (cuiva) vt. a detrona vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui vt. a distruge f. datorie, indatorire m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea; num.ord., m. (etajul) al doilea f. ghinion vt., vi. a cobori vt. a devaliza, a prada vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru) vt. a cobori cursul (unei monede) vt. a o lua inainte, a intrece m.f. precursor adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata f. vitrina, fatada adj., m.f. devastator vt. a devasta, a pustii m. desfasurare, dezvoltare, developare vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta; vi. a deveni; m. devenire m. dezmat vr. a se dastrabala prep. spre, catre

dverser dvtir dvtissement dviation dviationnisme dvider dvier devin, eresse deviner devinette devis dvisager devise dviser dvisser dvoilement dvoiler devoir dvolu, e dvorer dvot, e dvotion dvou, e dvouement dvouer dvoy, e dextrit dia diabte diable diablerie diablesse diablotin diabolique diacre diadme diaggamme diagonal, e dialectique dialogue diamtre diantre diapason diaphane diaphragme

vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa vt., vr. a (se) dezbraca m. (jur.) cedare f. deviatie, deviere m. (pol.) dezviationism vt. a depana, (fig.) a descurca vi., vt. a devia m.f. ghicitor vt., vr. a (se) ghici f. ghicitoare m. deviz vt. a privi pe cineva (cu insistenta) f. deviza (si fin.) vi.(pop.) a sta la taifas vt. a desuruba m. dezvaluire vt., vr. a (se) dezvalui m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie, vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui m.f., adj. pios, bigot f. pietate, devotiune adj. devotat m. devotament vt. a inchina; vr. a se devota adj. ratacit f. indeminare interj. hais m. diabet m. drac; interj. drace ! f. dracovenie, rautate f. dracoaica m. dracusor (si fig.) adj. diabolic m. diacon m. diadema m. diagrama adj., f. diagonal(a) adj., f. dialectic(a) m. dialog m. diametru interj. la naiba! m. diapazon, (fig.) ton, nivel adj. diafan, transparent m. diafragma

diaprer diarrhe dictateur dictature dicte dicter diction dictionnaire didactique dise dite dieu diffamation diffamer diffremment diffrence diffrencier diffrend diffrent, e diffrer difficile difficult difforme difformit diffraction diffus, e diffuser diffusion digrer digestif, ive digne dignitaire dignit digression digue diktat dilacrer dilapider dilatation dilater dilemme dilettante diligemment diligence diligent, e

vt. a impestrita, a smalta f. diaree m. dictator f. dictatura f. dictare vt. a dicta, a impune f. dictiune m. dictionar adj., f. didactic(a) m. (muz.) diez f. dieta, regim m. zeu, idol, Dumnezeu f. defaimare vt., vr. a (se) defaima adv. in alt fel, in mod diferit f. diferenta, deosebire vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala; m. diferend adj. diferit; pl. diversi, unii vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul), adj. greu, pretentios, cusurgiu f. greutate, obiectie adj. diform, pocit f. diformitate f. difractie adj. difuz, imprastiat vt. a difuza, (fig.) a imprastia f. difuzare, raspindire, prolixitate vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront) adj. digestiv adj. demn, grav m. demnitar f. demnitate, gravitate f. digresiune f. dig, (fig.) obstacol m. dictat, lucru impus vt. a sfisia in bucati vt. a delapida f. dilatare, dilatatie vt., vr. a (se) dilata m. dilema m. diletant adv. cu sirguinta, cu grija f. sirguinta, grija, diligenta adj. sirguincios, grijiuliu

diluer dimanche dme dimension diminuer diminution dinde dindon dindonneau dindonner diner diorama diphtrie diphtongue diplomate diplomattique diplme dire direct, e directeur, trice direction dirigeant, e diriger discernement discerner disciple discipliner discontinuit discordant, e discorde discothque discourir discours discourtois, e discracier discracieux, euse discrdit discrditer discret, te discrtion discrimination discriminer disculper discussion discuter

vt. a dilua, (fig.) a atenua m. duminica f. disma f. dimensiune vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora f. micsorare, scadere f. curca, (fig.) toanta m. curcan, (fig.) tont m. pui de curca vt. (fam.) a duce de nas vi. a cina; m. cina, dineu m. diorama f. difterie f. diftong m. diplomat adj. diplomatic, referitor la diplomatie m. diploma vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva) adj. direct; m. (la box) directa m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie f. directie, conducere adj., m.f. conducator vt. a conduce, a indrepta m. discernamint, deosebire vt. a deosebi m. discipol vt., vr. a (se) disciplina f. discontinuitate adj. discordant f. discordie f. discoteca vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi m. vorbire, discurs adj. nepoliticos vt. a dizgratia adj. dizgratios m. discreditare vt. a discredita adj. discrtet, rezervat f. discretie f. discriminare vt. a face discriminare, a spera vt. a dezvinovati f. discutie, dezbatere vt. a discuta, a dezbate

disette diseur, euse disgrce disjoindre dislocation disloquer disparatre disparate dispendieux, euse dispensaire dispense dispenser disperser dispersion disponible dispos, e disposer disposition disproportion dispute disputer disqualifier disque dissection dissemblabe dissemblence dissminer dissension dissquer dissertation disserter dissidence dissident, e dissimulation dissimuler dissipation dissiper dissocier dissolution dissolvant, e dissonance dissoudre dissuader distance distillation

f. lipsa, foamete m.f. recitator f. dizgratie, nenorocire vt., vr. a (se) separa f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra vi. a disparea adj. disparat, razlet adj. costisitor m. dispensar f. dispensa vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera f. raspindire, dispersie adj. disponibil adj. (bine) dispus, vioi vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de); f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie f. disproportie f. cearta, controversa, disputa vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa; vt., vr. a (se) descalifica m. disc, placa f. disecare, disectie (si fig.) adj. deosebit, care nu seamana f. deosebire, lipsa de asemanare vt., vr. a (se) imprastia f. disensiune vt. a diseca (si fig.) f. disertatie vi. a face o disertatie f. disidenta adj., m.f. disident f. disimulare, tainuire vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.) f. imprastiere, risipa, neatentie vt. a imprastia, a risipi vt. a disocia, a separa f. dizolvare, descompunere (si fig.) adj., m. dizolvant f. disonanta vt., vr. a (se) dizolva vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant /-ti-la-/: f. distilare

distiller /-ti-l/ distinct, e distinction distinguer distraction distraire distrait, e distribuer distribution dit, e dithyrambe divagation divaguer divergence divergent, e diverger divers, e diversion diversit divertir divertissement dividende divinateur, trice diviniser divinit diviser diviseur divisible division divorce divorcer divulguer dix dix-huit dixime dix-neuf dix-sept dizaine docilit dock docker docteur doctoresse documentaire documenter

vt. a distila adj. distinct f. distingere, distinctie, eleganta vt., vr. a (se) distinge f. neatentie, amuzament, sustragere vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage adj. distrat vt. a distribui f. distributie, distribuire, aranjament adj. zis, hotarit, (de)numit m. ditiramb, (fig.) tamiiere f. deviere, devigatie, ratacire vi. a devia, a divaga, a bate cimpii f. divergenta adj. divergent vi. (despre linii) a se indeparta una de alta adj. divers, deosebit; pl. unii f. diversiune, distragere f. diversitate vt., vr. a (se) distra m. divertisment m. dividend, (mat.) deimpartit adj., m.f. ghicitor vt. a diviniza f. divinitate vt. a imparti, a dezbina m. (mat.) impartitor, divizor adj. divizibil f. impartire, dezbinare, diviziune m. divort, despartire vi. a divorta vt. a divulga num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii) num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea num. ord. al zecelea; m. zecime num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea num.card. saptesprezece; num. ord. al f. (vreo) zece f. docilitate, supunere m. doc m. docher m. doctor, invatat f. doctorita adj., m. documentar vt., vr. a (se) documenta

dodeliner dodo dodu, e doge dogmatique dogme doigt dolances domaine dme domestique domestiquer domicile domicilier dominant, e dominateur, trice domination dominer dominical, e dommage dompter dompteur, euse don donateur, trice donation done done donner dont dornavant dorer dorloter dormant, e dormeur, euse dormir dortoir dorure dos dosage dose doser dossier dot dotation doter

vt. a legana; vi. a-si legana (capul) m. somn, patut adj. bucalat, durduliu m. doge adj. dogmatic m. dogma m. deget f.pl. doleanta, plingere m. domeniu m. dom adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic vt. a domestici m. domiciliu vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora, adj. dominator, autoritar f. dominare vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini adj. duminical m. paguba, dauna vt. a subjuga, a imblinzi m.f. imblinzitor m. dar, aptitudine m.f. donator f. donatie conj. deci, oare f. data (a unei probleme etc.) vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce, pron, rel. al carui, de(spre) care, din care, adv. de acum inainte vt. a auri, (fig.) a da stralucire vt. a alinta adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza vi., vt. a dormi m. dormitor (comun) f. aurire m. spate, dos, cotor (de carte), verso m. dozare, dozaj m. doza vt. a doza m. spatar, dosar f. dota, zestre f. dotare, inzestrare, utilare vt. a dota, a da dota

douairire douane douanier, re double doubl doublement doubler doublure doucement doucereux, euse douceur douche doucher douer douillet, ette douleur douloureux, euse doute douter douteux, euse douve doux, douce douzaine douze doyen drage dragon drague draguer drainer dramatique dramaturge drame drap drapeau draper draperie drapier drastique drche dressage dresser dresser, euse drogue droguer

f. vaduva de neam, (fig.) hoasca f. vama adj. vamal; m. vames adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat, m. duble (metal aurit sau argintat) m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent, f. captuseala, (teatru) dublura adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra; adj. dulceag, mieros f. dulceata, blindete; pl. dulciuri, f. dus vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul vt. a inzestra adj. molcut, gingas; f. pufoaica f. durere adj. dureros m. indoiala, banuiala vi. a se indoi adj. indoielnic, echivoc f. doaga adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil; f. duzina, (vreo) doisprezece num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea m. decan f. drageu, alica m. balaur, (mil.) cavalerist, f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit) vt. a draga vt. a drena adj. dramatic, (fig.) emotionant m. dramaturg m. drama m. cearceaf, postav m. steag vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa, f. draperie, postavarie m. postavar adj., m. (purgativ) drastic f. borhot m. ridicare, dresare, dresaj vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa, m.f. imblinzitor, dresor f. drog, medicament vt. a droga, a indopa cu medicamente;

droguerie droguiste droit, e droiture drle drlerie dromadaire dru, e du d dualit dubitatif, ive duc duch duchesse dugne duel dment dune duo duodnum /-nom'/ dupe duper duperie duplicata duplicit duquel dur, e durabilit durable durant durcir dure durer duret durillon duvet dynamite dynamiter dynamo dynastie dynastique dysenterie dyspepsie dystrophie

f. drogherie m.f. droghist adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer; f. dreptate, echitate adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan f. caraghioslic, pozna m. dromader adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des vezi de m. ceea ce se cuvine, drept(uri) f. dualitate adj. dubitativ m. duce m. (ist.) ducat f. ducesa f. insotitoare, babornita m. duel adv. cum se cuvine, in regula f. duna m. duo, duet m. (anat.) duoden f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit vt. a pacali, a insela f. potlogarie, inselatorie m. invar. duplicat f. duplicitate pron. rel. al carui adj. tare, aspru, greu; adv. din greu; f. trainicie adj. trainic prep. in timpul, tot timpul vt., vr., vi. a (se) intari f. durata vi. a dura, a rezista f. duritate, tarie, asprime m. batatura m. puf, tulei f. dinamita vt. a pune dinamita f. dinam f. dinastie adj. dinamic; f. dinamica f. dezinterie f. dispepsie f. distrofie

eau eau-de-vie eau-forte bahir bahissement bats battre (s') baubir (s') bauchage bauche baudir bne bniste berluer blouir blouissement borgner bouillantage bouillanter boulement bouler boulis bouriffer brancher branlement branler brchement brcher brouer (s') bruiter bullition cacher curant, e curement curer caille caillement cailler cailleux, euse cale caler calure carlate carquiller cart

f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) f. rachiu, tuica f. apa-tare, acvaforte vt. a ului m. uluire m.pl. zburdalnicii vr. a se zbengui vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata m. schitare f. schita vt. a inveseli f. abanos m. ebenist vt. a ului vt. a lua ochii, (fig.) a orbi m. orbire momentana, (fig.) admiratie vt. a chiori m. oparire vt. a opari m. naruire, surpare, surpatura vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa m. grohotis vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci vt. a taia ramurile (unui copac) m. punere in miscare, zdruncinare, vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina m. stirbire vt. a stirbi (si fig.) vr. (despre un cal) a sforai (de spaima), vt. a raspindi (o noutate) f. fierbere, (fig.) agitatie vt. a sfarima (o nuca) adj. scirbos, gretos m. scirbire, ingretosare, scirba, greata vt. a scirbi, a ingretosa f. solz, carapace, baga m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi adj. solzos f. coaja tare (de aluna etc.) vt. a dezghioca f. pielita (de aluna, nuca etc.) adj. stacojiu; f. culoarea stacojie vt. a departa mult m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat

cartlement carteler cartement carter ecballium /-om'/ ecclsiastique cervel, e chafaud chafaudage chafauder chalas chancrer chancrure change changer chanson chantilion chantillonner chappatoire chappe chappement chapper charde charner charpe charper chasses chassiers chaud, e chauder chauffement chauffer chauffoure chance chant, e chec chelle chelon chelonner cheniller cheveau cheveler chine chiner chinodermes /-ki-/

m. sfisiere, rupere (in bucati) vt. a sfisia (in bucati) m. (in) departare, ecartament vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.) m. (bot.) plesnitoare adj. ecleziastic; m. cleric adj. smintit m. esafod m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi m. arac, (fig.) prajina (de om) vt. a rascroi f. rascroiala, (geogr.) golfulet m. schimb vt. a schimba m. paharnic m. esantion vt. a taia (un esantion) f. (portita de) scapare f. scapare, deschizatura ingusta m. scapare, esapament vi. a scapa (si fig.); vr. a evada f. ascihie (intrata in piele) vt. a raziu carnea (de pe piei) f. esarfa vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati f.pl. piciorange m.pl. ordinul piciorangelor adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat) vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala), m. incalzire, incingere (a cerealelor), vt., vr. a (se) incalzi (si fig.) f. incaierare f. scadenta (si fig.) adj. ajuns la scadenta m. esec; pl. (joc de) sah f. scara (si fig.) m. treapta (si fig.), esalon vt. a esalona vt. a curata de omizi m. scul vt. a ciufuli f. sira spinarii vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori; m.pl. echinoderme

chiquier cho /-ko-/ choir choppe chouer claboussement clabousser claboussure clair clairage claircie claircir claircissement clair, e clairement clairer claireur clanche clat clatant, e clatement clater clectique clipser clop, e clore closion cluser cole colier, re conduire conome conomique conomiser cope, escope coper corage corcer corchement corcher corchure corner cornifler cossais, e cosser

m. tabla de sah m. ecou (si fig.) vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira f. dugheana, cutitas pentru gravat vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze; m. improscare vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul) f. improscatura (de noroi) m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler m. luminat, (fig.) unghi de vedere f. spartura (de nori), luminis, vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica, m. clarificare adj. (despre un om) luminat m. luminare vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta m. (mil.) cercetas f. ciozvirta (de berbec) m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija adj. stralucitor, rasunator m. spargere, izbucnire, explozie vi. a se sparge, a izbucni, a straluci adj., m.f. eclectic vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea adj. schilod vi. (despre pui) a iesi din ou, f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure), vt. a pune o ecluza f. scoala m.f. scolar vt. a concedia (un inoportun), m.f., adj. econom adj. economic(os) vt. a economisi f. caus vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta) m. jupuire (de scoarta), cojire vt. a jupui (de scoarta), a coji m. jupuire (a unui animal) vt. a jupui (si fig.), a zdreli, f. zgirietura vt. a rupe coarnele, a rupe colturile vt. a trai pe spinarea cuiva adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez vt. a desface (o pastaie)

cosson cot coulement couler cource courter coute couter couter, euse crabouiller crasement craser crmage crmer crmeuse crevisse crin crire crirer (s') crit criteau criture crivailler crivain crou crouelles crouer crouir croulement crouler (s') croter cru, e cu cueil cuelle culer cume cumer cumoire curer cureuil curie curter cuyer eczma

m. stema, placuta de metal (la o incuietoare) m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi) vt. a desface repede (o marfa); f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta vt. a scurta, a reteza f. ascultare vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la m.f. (inv.) ascultator; m. receptor vt. (fam.) a zdrobi m. zdrobire vt. a zdrobi (si fig.), a impovara m. smintinire, smintinit vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun f. masina (de smintinit) f. rac m. scrin (pentru bijuterii) vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.) vr. a tipa m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva m. tablita (cu un anunt) f. scriere, scris vi. (fam.) a scrie prost m. scriitor m. piulita (la un surub), luarea in evidenta f.pl. scrofule vt. a lua in evidenta (un detinut) vt. a bate la rece (un metal) m. prabusire vr. a se prabusi vt. a scoate coaja adj. neprelucrat m. scut, scud (moneda); pl. bani m. colt de stinca (la suprafata apei), f. blid vt. a scilcia f. spuma, pleava (fig.) vt. a lua spuma; vi. a face spuma, f. lingura (pentru luat spuma) vt. a curata (o fintina) m. veverita f. grajd vi. a rigii m. scutier, profesor de echitatie, m. eczema

den /-dn-/ dente, e dicter dificateur dification difice difier dit diter diteur, trice dition ditorial, e dredon ducateur, trice ducation dulcorer duquer effacer effarer effaroucher effectif, ive effectuer effmin, e effervescence effet effeuiller efficace efficacit efficience effigie effil, e effilocher efflanqu, e effleurer effluve effondrement effondrer efforcer (s') effort effraction effrayer effrn, e effritement effriter effroi

m. eden adj. stirb vt. a promulga (o lege) m. constructor f. edificare (si fig.) m. edificiu vt. a construi, a lamuri m. edict vt. a edita adj. care editeaza; m.f. editor f. editare, editie adj., m. editorial m. plapuma de puf m.f., adj. educator f. educatie, educare vt. a indulci (si fig.) vt. a educa vt. a sterge (si fig.), a depasi; vt. a inspaiminta vt. a pune pe fuga, a speria adj., m. efectiv vt. a efectua adj. efeminat f. efervescenta, (fig.) fierbere m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele adj. eficace f. eficacitate f. eficienta f. efigie adj. subtirel vt., vr. a (se) destrama adj. slabanog vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat m. efluviu, emanatie m. prabusire vt., vr. a (se) prabusi vr. a se stradui m. sfortare, efort f. (jur.) efractie vt., vr. a (se) speria adj. neinfrinat, nemasurat m. sfarimare, macinare vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina; m. groaza, spaima

effront, e effronterie effroyable effusion gaiement gal, e galement galer galisation galiser galit gard garement garer gayer gide glantier glantine glise gosme goste goliser (s') gorger gout goutter gratigner gratignure grenage grener grillard, e grugeoir gruger gyptien, enne hont, e laborer laguer lan lancement lancer largir largisement lasticit lastique lecteur, trice lection

adj., m.f. nerusinat f. nerusinare adj. inspaimintator f. efuziune, revarsare m. inveselire adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul) m. egalare; adv. inmod egal vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal f. egalizare vt. a egaliza, a nivela f. egalitate, nivelare, uniformitate m. atentie, consideratie m. ratacire (si fig.) vt., vr. a (se) rataci (si fig.) vt. a inveseli, a cruta (un copac) f. scut, (fig.) protectie m. maces f. trandafir salbatic f. biserica m. egoism adj., m.f. egoist vr. a ragusi strigind vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani m. canal de scurgere, (fig.) cloaca vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe) vt. a zgiria, (fig.) a intepa f. zgirietura, (fig.) intepatura m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc. vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.), adj. hazos m. (bucat.) piulita vt. a pisa in piulita adj., m.f. (cu maj.) egiptean adj., m.f. nerusinat vt. a elabora vt. a taia (craci uscate), m. elan (si zool.) m. junghi, durere ascutita vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut) m. largire, eliberare (a unui detinut) f. elasticitate (si fig.) adj., m. elastic m.f. alegator, elector f. alegere

lectricien lectricit lectrification lectrifier lectrique lectriser lectro-aimant lectrocardiogramme lectrocution lectrode lectrolyse lectronique lectrotraphie lgamment lgance lgant, e llevation lment lmentaire lphant levage lvateur, trice lve lever leveur, euse lider ligible limer liminer linination eliptique lire lision lite elle ellipse locuence loge logieux, euse loignement loigner loquement loquement, e lu, e lucider

adj., m. electrician f. electricitate f. electrificare vt. a electrifica adj. electric vt. a electriza (si fig.) m. electromagnet m. electrocardiograma f. electrocutare f. electrod f. electroliza adj., f. electronic(a) f. electroterapie adv. in mod elegant f. eleganta, distinctie adj., m.f. elegant, sclivist f. ridicare, ridicatura (de teren), m. element adj. elementar m. elefant m. crestere (a animalelor) adj., m. elevator m.f. elev, discipol vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa; m.f. crescator (de animale) vt. a elida adj. eligibil vt. a roade (o haina) vt. a elimina f. eliminare adj. eliptic vt. a alege, a vota f. eliziune, suprimare f. elita pron. pers. (pe) ea, ei f. elipsa (si gram.) f. elocventa, darul vorbirii m. elogiu adj. elogios m. indepartare vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee) adv. in mod elocvent adj. elocvent m.f. ales vt. a lamuri

lucitadion lucrubration luder lytre maci, e mail mailler manation mancipation manciper maner marger masculer emballage emballer embarcadre embarcation embarde embarquement embarquer embarras embarrasser embauchage, embauche embaucher embaumer embeille embellir embellissement emberlificoter embter emble (d') emblme embonpoint emboucher embouchure emboutage embouter embourber embourgeoisement embourgeoiser (s') embout embouteillage embouteiller embranchement embrasement

f. elucidare f. elucubratie, aberatie vt. a evita m. elitra adj. sfrijit m. smalt, email vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara f. emanatie, emanare f. emancipare vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera vi. a emana, a exala, a decurge vt. a taia (marginile), a iscali (un act); vt. a casra, (fig.) a slabi m. ambalaj vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra; m. ambarcader, peron f. ambarcatie f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc. m. imbarcare vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani; vt. a incurca (si fig.), a impiedica f. angajare (de lucratori) vt. a angaja (lucratori), a ademeni vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort) f. inseninare (dupa ploaie) vt., vi. a (se) infrumuseta m. infrumusetare vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte loc.adv. dintr-o data m. emblema, stema m. rotunjire (a trupului) vt. a duce la gura un instrument muzical f. gura (la un fluviu), mustiuc m. imbucare, imbracaminte (de carte) vt. a imbuca vt., vr. a (se) ingloba, m. imburghezire vr. a se imburghezi m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.) m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor) vt. a trage in sticle, a bloca circulatia m. ramificare, rascruce, increngatura m. incendiu mare, vilvataie

embraser embrassaude embrasure embrayage /-br-/ embrayer embrocher embrouillage, embrouiller embrsser embrumer embrun embryon embu, e embche embuer embuscade embusquer mch, e meraude mergence merger meri merillonn, e mrite merveiller mtique mettre meute miettement mietter migration migrer mincer minence minent, e missaire mission emmagasiner emmaillotement emmailloter emmancher emmanchure emmnager emmener emmter

vt. a aprinde (si fig.), a incendia embrassement: m. imbratisare f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz m. ambreiere, ambreiaj vt. a ambreia vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia embrouillement: m. incurcatura, zapaceala vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci vt. a imbratisa (si fig.), a saruta vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista m. cer intunecat, ploaie de stropi m. embrion (si fig.) adj. culoare stearsa f. capcana vt. a aburi f. ambuscada vt., vr. a (se) aseza in ambuscada; adj. (fam.) pilit (de bautura) f. smarald f. iesire (la suprafata) vi. a iesi (la suprafata) m. smirghel adj. vioi adj. experimentat, emerit vt., vr. a (se) minuna adj., m. vomitiv vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.); f. rascoala m. farimitare vt. a farimita f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor) vi. a emigra vt. a taia in feliute f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala), adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent m. emisar f. emitere, emisi(un)e vt. a inmagazina (si fig.) m. infasare (a unui prunc) vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles vt. a pune un miner, (fig.) a porni f. rascroiala (a minecii) vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta vt. a duce cu sine vt. a amesteca, a incurca

emmieller emmitonner emmitoufler emmurer moi moillient, e molument motif, ive motion motionner motter mouchoir moudre mouleur moulu, e mousser moustiller mouvant, e mouvoir empaillage, empailler empaler empaqueter emparer (s') empter empaumer empchement empcher empeigne empennage empereur empeser empester emptrer emphase emphysme empicement empierrer empitement empiter empiffrer (s') empiler empire empirer empirique

vt. a unge cu miere, a pune miere vt. a infasura in ceva moale, vt., vr. a (se) incotosmana vt. a zidi de viu (un condamnat etc.) m. tulburare, emotie adj., m. emoilent m. profit, avantaj; pl. leafa adj. emotiv f. emotie vt., vr. a (se) emotiona vt. a marunti (bulgari) m. aparatoare de muste vt. a ascuti (la tocila) m. tocilar adj. ascutit vt. a toci, (fig.) a inmuia vt. (fam.) a produce veselie adj. emotionant vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga empaillement: m. impaiere vt. a impaia vt. a traga in teapa vt. a impacheta vr. a pune mina, a acapara, vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare), vt. (fig.fam.) a subjuga m. piedica, obstacol vt. a impiedica; vr. a se abtine f. caputa (de pantof) m. ampenaj m. imparat vt. a scrobi vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele) vt. a impiedica (picioarele), f. emfaza m. enfizem m. platca vt. a pietrui m. incalcare vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc) m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate vt., vr. a (se) inrautati adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan

emplacement empltre emplette emplir emploi employ, e employer employeur, euse empocher empoignade empoigner empois empoisonnement empoisonner empoisser empoloter emport, e emportement emporter empot, e empourprer empreindre empreintre empressement empresser (s') emprise emprisonnement emprisonner emprunt emprunter mu, e mulation mule mulsion en encadrement encadrer encager encaissement encaisser encan encanailler en-cas encastique encastrer

m. amplasament, asezare m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca f. tirguiala vt. a umple m. folosire, slujba adj. folosit; m. slujbas vt., vr. a (se) folosi m.f. patron vt. a viri in buzunar, f. cearta cu bataie vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona m. scrobeala m. otravire, (fam.) necaz vt. a otravi (si fig.) vt. a da cu smoala vt. a face ghem adj. violent, iute (la minie) m. violenta, minie vt. a lua, a duce, a birui, a rapune, adj. (fam.) neindeminatic vt. a impurpura vt. a imprima (si fig.) f. amprenta (si fig.) m. graba, zel vr. a se grabi, a fi zelos f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta m. intepenire vt. a intemnita m. imprumut (facut de cineva) vt. a imprumuta (de la cineva) adj. emotionat f. intrecere m. concurent, rival f. emulsie prep. in, in calitate de, ca, din, de; m. incadrare, bordura, chenar vt. a incadra vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup m. incasare vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.) m. licitatie, mezat vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita m.invar. (un fel de) umbrela, gustare f. ceara (de parchet etc.) vt. a incastra

enceindre enceinte encens encenser encensoir encphale encercler enchaner enchantement enchanter enchanter, eresse enchsser enchre enchrir enchrissement enchevtrement enchevtrer enchifrnement enclaver enclin, e enclore enclos enclume enclyclopdie encoche encoignure /-ko-/ encoller encolure encombre encombrement encombrer encontre de ( l') encore encouragement encourager encourir encrasser encre encrier encroter endettement endetter endeuiller endver endiabl, e

vt. a inconjura (cu un zid) f. loc imprejmuit, incinta; adj., m. tamiie, (fig.) tamiiere vt. a tamiia (si fig.) m. cadelnita m. encefal vt. a incercui vt. a inlantui, (fig.) a subjuga m. farmec, incintare vt. a fermeca, a incinta adj. fermecator; m.f. vrajitor vt. a incrusta, (fig.) a intercala f. (supra)licitatie vi. a se scumpi, (fig.) a depasi; m. scumpire m. incurcatura, incilceala vt. a pune (un capastru); m. infundare (a nasului) vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul adj. predispus la vt. a imprejmui m. loc imprejmuit f. nicovala (si anat.) f. enciclopedie f. crestatura f. ungher vt. a incleia f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git) m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri m. inghesuiala (care impiedica trecerea) vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria) loc.prep. in sens invers adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj. m. incurajare vt. a incuraja vt. a risca, a se expune vt., vr. a (se) murdari f. cerneala m. calimara vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja; m. indatorare vt., vr. a (se) indatora vt. a indolia, a intrista vi. (fam.) a muri de ciuda adj. indracit

endiguement, endiguer endimancher endive endoctriner endolorir endommager endormir endosser endroit enduire enduit endurance endurcir endurer nergique nervement nerver enfance enfant enfantement enfanter enfantillage enfantin, e enfariner enfer enfermer enferrer enfieller enfivrer enfilade enfiler enfin enflammer enfler enflure enfocement enfoncer enfouir enfourcher enfourchure enfourner enfreindre enfuir (s') enfumer

endigage: m. indiguire vt. a zagazui vt., vr. a (se) gati sarbatoreste f. andiva vt. a indoctrina vt. a face dureros, (fig.) a indurera vt. a pagubi, a strica vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua m. loc, fata (a unei stofe) vt. a unge m. unsoare, spoiala f. putere de a indura vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli, vt. a indura adj. energie m. enervare vt. a enerva m.f. copilarie m.f. copil m. nastere, (fig.) creare vt. a naste, (fig.) a crea m. manifestare copilaroasa adj. copilaros vt. a presara cu faina m. iad vt. a incuia, a inchide, a contine vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu vt. a invenina vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta f. anfilada, sir vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca, adv. in sfirsit, pe scurt vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi f. umflatura, (fig.) emfaza m. infundare, infigere, fortare vt. a infunda, a infige, a forta (o usa); vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.); vt. a incaleca f. bifurcare vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl vt. a incalca (o dispozitie) vr. a fugi, a se scurge vt. a afuma

engag engagement engager engainer engeance engelure engerder engin englober engloutir engloutissement engluer engorger engouement engouer engouffrer engoulevent engourdir engourdissement engrais engraissement, engraisser engranger engrenage engrener engueulade engueuler enguirlander enhardir enharnacher nigmatique enivrement enivrer enjambe enjamber enjeu enjoindre enjler enjoliver enjou, e enjouement enjuguer enlacer enlaidir enlaidissement

m., adj. (soldat) angajat voluntar; m. angajare, angajament, amanetare vt., vr. a (se) angaja (si fig.); vt. a baga (in teaca), a infasura f. lifta, soi rau f. degeratura vt. a genera, a naste m. instrument, mecanism vt. a ingloba vt. a inghiti m. inghitire vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni vt. a infunda, a gitui m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru) vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic m. pitigoi vt. a amorti, a intepeni m. amortire, intepenire m. ingrasamint engraissage: m. ingrasare vt., vi. a (se) ingrasa vt. a insiloza m. angrenaj (si fig.) vt., vr. a (se) angrena f. (pop.) bruftuiala vt. (pop.) a bruftui vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona adj. enigmatic m. imbatare (si fig.) vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta f. pas mare (facut peste ceva) vt. a face un pas mare (peste); m. miza vt. a ordona, a prescrie vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.) vt. a infrumuseta adj. vesel, dragalas m. dragalasenie vt. a injuga vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa vt., vi. a (se) uriti m. uritire

enlvement enlever enliser enluminer ennemi, e ennoblir /an-no-/ ennoblissement ennuager (s') ennui ennuyer ennuyeux, euse enomourer (s') nonc noncer enorgueillir normit enqurir (s') enqute enquter enquteur, euse enraciner enrager enraiement, enrayer enregistrement enregistrer enrhumer enrichir enrichissement enrober enrlement enrler enrouement enrouer enrouiller enroulement enrouler ensaigne ensanglanter enseignant, e enseignement enseigner ensemble ensemencement ensemencer

m. luare, ridicare, rapire vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi, vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.) vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc. m.f., adj. dusman vt. a innobila /an-no-/: m. innobilare vr. a se innora m. plictiseala, necaz vt., vr. a (se) plictisi adj. plictisitor, suparator vr. a se indragosti m. enunt(are) vt. a enunta vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri f. enormitate vt a se informa f. ancheta, cercetare vi. a ancheta, a face cercetari m.f. anchetator vt., vr. a (se) inradacina vi. a deveni furios enrayement: m. frinare vt. a frina (si fig.); vr.a se opri m. inregistrare, registratura vt. a inregistra vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai vt. a imbogati (si fig.) m. imbogatire vt. a inveli (o marfa) m. inrolare vt., vr. a (se) inrola m. raguseala vt. a face sa raguseasca vt., vr. a rugini m. infasurare vt. a infasura f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel, vt. a insingera adj. care preda m. invatamint, precept, invatatura vt. a invata (pe cineva), a arata adv. impreuna; m. ansamblu m. insamintare vt. a insaminta

enserrer ensevelir ensevelissement ensiler ensoleill, e ensorceler ensorcellement ensuite ensuivre (s') entaille entamer entassement entasser entendement entendre entendu, e entente enter enterrement enterrer en-tte entt, e enttement entter enthousiasme enthousiasmer enthousiaste enticher entier, re entit entoiler entonner entonnoir entorse entortiller entour entourage entourer entournure entracte entraide entraider (s') entrailles entrain entranement

vt. a cuprinde, a stringe (tare) vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde; m. inmormintare vt. a insiloza insorit vt. a vraji (si fig.) m. vraja, vrajire (si fig.) adv. apoi vr., v.impers. a rezulta f. taietura (mare), crestatura vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa m. indramadire, gramada vt. a ingramadi m. inteligenta, intelegere vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia, adj. stabilit, priceput f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe, m. inmormintare (si fig.) vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.) m. antet adj., m.f. incapatinat m. incapatinare vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina m. entuziasm vt., vr. a (se) entuziasma adj., m.f. entuziast vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg f. entitate vt. a fixa pe pinza (o harta etc.) vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona m. pilnie f. scrintitura, (fig.) deformare vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva m. (in expr.) l'~ = in preajma, m. anturaj vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi f. rascroiala (a subratului) m. antract f. (intr)ajutorare vr. a se intrajutora f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte m. antren, veselie m. chemare, antrenament

entraner entraneur entraneuse entrave entraver entre entrebillement entrebiller entrechat entrechoquer entrecte entrecouper entrecroiser entre-deux entre-deux-guerres entre entrefaites entrefilet entrelacement entrelacer entrelarder entremler entremets entremetteur, euse entremettre (s') entremise entreposer entrept entreprenant, e entreprendre entrepreneur, euse entreprise entrer entresol entre-temps entretenir entretien entre-tuer (s') entre-voir entrevue entrouvrir numration numrer envahir envahissement

vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena m. antrenor f. animatoare (intr-un local) f. piedica vt. a impiedica prep. intre, in m. intredeschidere vt. a intredeschide m. (balet) saritura vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul) f. antricot vt. a intretaia, a intrerupe vt., vr. a (se) incrutisa m.invar. obiect situat intre doua lucruri, f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii (sur ces): loc.adv. in acest moment m. articol mic (de ziar) m. impletire, incolacire vt. a impleti, a incolaci vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara vt. a amesteca m. fel de mincare (servit inainte de desert) m.f. mijlocitor vr. a mijloci f. mijlocire vt. a pune (in antrepozit) m. antrepozit adj intreprinzator vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior, m.f. antreprenor f. intreprindere, antrepriza vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce m. mezanin m. interval vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva) m. intretinere, conversatie vr. a se ucide reciproc vt a intrevedea, (fig.) a prevedea f. intrevedere vt., vr. a (se) intredeschide f. enumerare vt. a enumera vt. a cotropi, a napadi m. cotropire, napadire

envahisseur envaser enveloppe enveloppement envelopper envenimer envergure envers envi ( l') enviable envie envier envieux, euse envron environner envisager envoi envol envoler (s') envotement envoter envoy envoyer envoyeur, euse enzyme pais, aisse paisseur paissir paississement panchement pancher pandage pandre panouir panouissement pargne pargner parpillement parpiller pars, e patant, e pat, e pater paule pauler

m. cotropitor vt., vr. a (se) innmoli f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta m.infasurare, acoperire vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde, vt., vr. a (se) invenina f. intindere (a pinzei unui vas, prep. fata de; m. dos. contrariu loc. adv. care mai de care adj. (demn) de invidiat f. invidie, dorinta vt. a invidia, a dori grozav adj., m.f. invidios adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi vt. a inconjura vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere m. trimitere, obiect expediat m. zbor, (fig.) elan vr. a -si lua zborul m. vrajire, (fig.) subjugare vt. a vraji, (fig.) a subjuga m. trimis, sol vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git m.f. expeditor m. enzima adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan; f. grosime, desime, (fig.) incetineala vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi m. ingrosare, indesire m. scurgere, (fig.) efuziune vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul m. raspindire (a ingrasamintelor) vt. a raspindi (ingrasamintele), vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare) m. inflorire (si fig.) f. economie (facuta de cineva) vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta m. imprastiere, risipire ct. a imprastia, a risipi adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine adj. (fam.) grozav, nemaivazut adj. (in expr) nez ~ = nas turtit vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit f. umar, spata vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca),

paulette pave pe peler pellation perdu, e perdument peron peronner pervier peur, e phbe phmre pi pice picer picerie picier, re pidmie pidmique piderme pier pierrer piglotte pigramme pigraphe pilation pilepsie pileptique piler pilogue piloguer pinard pine pineux, euse pingle pingler pinire pique pisode pisodique pitaphe pithlium /-om'/ pthte ptre

f. epolet f. epava (si fig.) f. sabie, spada vt. a silabisi, a buchisi f. silabisire, buchiseala adj. nebun (de emotie), nebunesc adv. nebuneste m. pinten vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi m. uliu adj. infricosat m. efeb adj. trecator; m. (entom.) efemera m. spic f. mirodenie vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust f. bacanie m.f. bacan f. epidemie adj. epidemic m. epiderma vi. a da in spic; vt. a iscodi vt. a curata de pietre (un drum etc.) f. epiglota f. epigrama f. epigraf f. depilare f. epilepsie adj., m.f. epileptic vt. a depila m. epilog vi. a cauta nod in papura, a critica m. spanac f. spin, coloana vertebrala adj. spinos (si fig.) f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii adj. epic m. episod adj. epistolar f. epitaf m. epiteliu f. epitet f. epistola

plor, e plucher pluchure point, e pointer ponge ponger poque pouiller poumoner (s') pousailles pouser pousseter poussette pouvantable pouvantail pouvante pouvanter poux, pouse prendre (s') preuve pris, e prouver prouvette pucer puisement puiser puration purer qivoque /-ki-/ quarrir quarrissage quateur /-koua-/ quation /-koua-/ querre questre /-kes-/ quilibrage quilibre quilibrer /-ki-/ quinoxe /-ki-/ quipage quipe quipement quiper quitable

adj. scaldat in lacrimi vt. a curata de coaja (legume etc.), f. coaja curatata (a unei legume) adj. (despre animale) beteag vt. a rupe virful (unui creion) f. burete vt., vr. a (se) sterge (cu un burete) f. epoca vt. a despaduchea vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru) f.pl. ceremonia casatoriei, cununie vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru), vt. a sterge de praf f. pamtuf (de sters praful) adj. inspaimintator m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita f. spaima, groaza vt. a inspaiminta m.f. sot vr. a se indragosti f. incercare, proba, teza; adj. indragostit, iubitor de vt. a incerca, a indurera, a suferi f. eprubeta vt. a purica m. istovire, secare vt., vr. a (se) istovi, a seca f. epurare, purificare vt. a epura, a purifica adj., f. echivoc vt. (constr.) a imparti in patrate, m. impartire in patrate, ecarisaj m. ecuator f. ecuatie f. echer adj. ecvestru m. echilibrare m. echilibru vt. a echilibra m. echinoctiu m. echipaj, (inv.) trasura (de lux) f. nazbitie, escapada m. echipare, echipament vt. a echipa adj. echitabil

quitation /-ki-/ quit /-ki-/ quivalence /-ki-/ quivaloir /-ki-/ rable rafler raflure raill, e railler re rection reintant, e reiter ergot ergoter ergoteur, euse riger ermitage ermite roder rosion rotique errant, e errata erremens errer erreur erron, e ructation rudit, e rudition ruption rysiple s esbroufe esbroufer escabeau escadrille escalade escalader escalavage escalier escalope escamotage escamoter

f. echitatie f. echitate f. echivalenta vi a echivala m. artar vt. a zgiria usor, a atinge usor f. zgirietura usoara adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit vt. a destrama (o tesatura) f. era f. ridicare, instituire, erectie adj. istovitor vt. a slei (de puteri), m. pinten (de pasare), ciot (de ramura) vi a sicii (pentru fleacuri) adj., m.f. circotas, chitibusar vt. a ridica, a inalta, a institui; m. schit m. schimnic vt. a produce eroziuni f. eroziune adj. erotic adj. ratacitor m. invar. erata m.pl. obiceiuri zilnice vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii) adj. gresit f. rigiiala adj., m.f. erudit f. eruditie f. eruptie m. erizipel prep. (in titluri) in f. (fa.) sclifoseala, ifose vt. (fam.) a-si da ifose m. scaun (de bucatarie) f. escadrila f. asalt, catarare, escaladare vt. a sui, a se catara (pe), a escalada m. sclavie m. scara f. felie prajita (de carne, peste) m. escamotare (si fig.) vt. a escamota (si fig.)

escampette escapade escarbille escarboucle escargot escarmouche escarpe escarp, e escarpin escarpolette escgriffe escient ( bon) esclaffer (s') esclandre esclavagiste esclave escompte escompter escorter escourge escrime escrimer escroc /-kro-/ escroquer escroquerie espace espacement espacer espadrille espagnol, e espagnolette espalier espce esprance esprer espigle espiglerie espion, onne espionnage espionner espoir esprit esquille esquisse esquisser

f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ = f. chiul (de la o treaba), escapada f. scinteie (da la locomotiva) f. (un fel de) piatra pretioasa m. melc (cu cochilie) f. lupta usoara, incaierare m. tilhar adj. abrupt, (fig.) anevoios m. pantof decoltat f. leagan, scrinciob m. (fam.) lungan loc. adv. cu buna stiinta vr. a bufni in ris m. taraboi, scandal m.f., adj. sclavagist adj., m.f. sclav m. scont vt. a sconta (si fig.) vt. a escorta f. girbaci f. scrima vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van) m. escroc vt. a escroca f. escrocherie m. spatiu, rastimp m. spatiere vt. a rari, a spatia f. espadrila adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol; f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona m. spalier f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata f. speranta; pl. perspective banesti vt., vi. a spera adj. zburdalnic, sugubat f. zburdalnicie m.f. spion m. spionaj vt. a spiona m. speranta m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz, vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind) f. schita, schitare (a unui zimbet) vt. a schita, a incepe

esquiver essai essaim essaimer essayage essayer essayeur, euse essayiste essence essentiel, elle essieu essor essorer essoreuse essouffer essuie-glace essuie-mains essuie-pieds essuyer est /st/ estacade estafette estafilade estaminet estampe estampille estampiller esthte esthticien, enne esthtique estime estimer estival, e estoc estocade estomac estomaquer estomper estragon estropi, e estropier estuaire esturgeon et tabir

vt. a evita; vr.a se eschiva m. incercare, analiza, eseu m. roi (de albine), (fig.) cird, roi vi. a roi, (fig.) a emigra m. incercare, proba (la o haina) vt. a incerca, a proba (o haina); vi., m.f. persoana care face probele (la o haina) m. eseist, autor de eseuri f. esenta (si fig.), benzina adj., m. esential(ul) m. osie m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres vt. a stoarce (rufe etc.) f. masina de stors rufele vt. a taia respiratia m. stergator (al parbrizului) m. invar. prosop m. invar. pres, stergator (de picioare) vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta m. est f. estacada f. stafeta f. cicatrice mare (pe fata) m. (un fel de) cafenea f. stampa f. stampila vt. a stampila m. estet m.f. estetician adj., f. evaluare, apreciere f. stima, consideratie vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera adj. de vara, varatic m. sabie lunga si subtire f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica m. stomac vt. (fam.) a surprinde (neplacut); vt. a estompa, (fig.) a voala m. tarhon adj., m.f. schilod vt. a schilodi, (fig.) a stilci m. estuar m. sturion conj. si vt. a stabili, a capatui, a instala;

table tabli tablissement tage tager tagre tai taiement, tayage tain tal talage tale taler talon tamer tamine tanche tancher tang tape tarnglement tat tatiser tau tayer t teignoir teindre tendard tendre tendue ternel, elle terniser ternit ternuement ternuer tter ther thr, e thique ethnographie thylne tincelant, e tinceler tincelle

f. staul m. masa de lucru (a unui mestesugar) m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare m. etaj, (fig.) categorie vt. a etaja f. etajera m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin m. proptire, (fig.) sprijinire m. cositor m. butuc (de macelar), macelarie m. galantar, (fig.) etalare adj. (despre ape) nemiscat, calm; vt. a expune, a intinde, a desfasura, m. etalon, cal (de prasila), armasar vt. a cositori f. etamina, (bot.) stamina adj. inchis, impermeabil, etans vt. a opri, a potoli (setea), a etansa m. elesteu f. etapa m. sugrumare, gituire m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii vt. a etatiza m. menghina vt. a propti, (fig.) a sprijini m. vara (anotimpul) m. instrument pentru stins (o luminare), vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli m. stindard vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura, f. intindere, durata, (fig.) importanta adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele vt., vr. a (se) eterniza; vr. f. vesnicie m. stranut vt. a stranuta vt. a taia virful (unui copac etc.) m. eter adj. eterat, aerian adj., f. etic(a) f. etnografie m. etilena adj. scinteietor (si fig.) vi. a scinteia (si fig.) f. scinteie (si fig.)

tincellement tiolement tioler tique tiqueter tiquette tirage tirer toffe toffer toile toiler tonnamment tonnant, e tonner touffement touffer touffoir toupe touper tourderie tourdi, e tourdir tourdissement tourneau trange tranger, re trangler tre treindre treinte trenne trenner tres trier trille triller triper triqu, e troit, e troitesse tude tudiant, e tudier tui

m. scinteiere m. ofilire (si fig.) vt., vr. a (se) ofili adj. slab, costeliv vt. a eticheta f. eticheta, protocol m. intindere, lungire vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde f. stofa (si fig.), material vt. (fig.) a imbogati f. stea (si fig.) vt. a instela adv. uluitor adj. uimitor vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi m. inabusire, asfixie vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia m. (fam.) incapere neaerisita f. cilti vt. a astupa cu cilti f. nesabuinta, zapaceala adj., m.f. (om) nesabuit, distrat vt. a nauci, a zapaci, m. zapaceala, ameteala m. sturz, (fig.) tinar descreierat adj. ciudat, straniu adj., m.f. strain; m. strainatate vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui f. strinsoare (puternica) f. dar (de Anul nou), saftea vt. a innoi; vi. a face saftea m.pl. unghere (a unei case) m. scara (la sa), (anat.) scarita f. tesala vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani vt. a scoate maruntaiele adj. strimt adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins f. ingustime, strimtime (si fig.) f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.) m.f. student vt. a studia, a examina; vr. a se stradui m. toc (pentru ochelari etc.)

tuve tymololgie eucalyptus euchariste /-ka-/ euh eunuque euphmisme euphonie europen, enne eux vacuation vacuer vader (s') valuation valuer vanglique vangile vanouir (s') vanouissement vaporation vaporer vaser vasif, ive vasion vch veil veiller vnement vent ventail ventaire venter ventrer ventualit ventuel, elle vque vertuer (s') videment videmment vidence vider vincement vincer viter vocation

vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana) f. etimologie m. eucalipt f. euhariste interj. cum! hm! m. eunuc m. eufemism f. eufonie, armonie a sunetelor adj., m.f. (cu maj.) european pron. pers. (pe) ei, lor f. evacuare vt. a evacua vr. a evada, a scapa f. evaluare vt. a pretui adj. evanghelic m. evanghelie (si fig.) vt. a lesina, a disparea m. lesin, disparitie f. evaporare vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea vt. a largi (o deschizatura) adj. evaziv f. evadare, evaziune m. episcopie, episcopat m. desteptare, alarma vt. a destepta (si fig.) m. eveniment m. alterare (a vinului) m. evantai m. taraba (atirnata de git) vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta) f. eventualitate adj. eventual m. episcop vr. a se stradui m. golire, (med.) evidare adv. evident f. evidenta vt. a goli, (med.) a evida m. izgonire vt. a izgoni, a deposeda vt. a ocoli, a evita f. evocare

voluer volution voquer ex exacerber exaction exactitude exagration exagrer exaltation exalter examen examinateur, trice examiner exaspration exasprer exaucement exaucer excavation excder excellemment excellence exceller excentricit excentrique except excepter exception exceptionnel, elle excs excessif, ive excitation exciter exciure exclamation exclamer (s') exclusif, ive exclusion exclusivit excommunication excommunier excrtion excroissance excursion excuse

vi. a evolua f. evolutie vt. a evoca pref. ex-, fost vt. a exacerba f. spoliere f. exactitate, punctualitate f. exagerare vt. a exagera f. exaltare vt., vr. a (se) exalta m. examen, examinare m.f. examinator vt. a examina, a cerceta f. exasperare vt. a exaspera, a irita la culme; m. implinire (a unei rugaminti) vt. a implini (o rugaminte) f. excavare, excavatie vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi adv. excelent f. superioritate, excelenta vi. a excela f. excentricitate adj., m.f. excentric prep., adj. (in) afara de vt. a excepta f. exceptie adj. exceptional m. exces adj. excesiv f. excitatie, excitare vt. a excita, (fig.) a stirni vt., vr. a (se) exclude f. exclamatie, exclamare vt. a protesta exclamind, a exclama adj. exclusiv f. excludere f. exclusivitate f. excomunicare vt. a excomunica f. excretie f. excrescenta f. excursie, (fig.) digresiune f. scuza, iertare

excuser excrable excrer excutant excuter excuteur, trice excution exgse exgte exemplaire exemple exempt, e exempter exemption exercer exercice exergue exgeant, e exgence exger exhalaison exhaler exhaussement exhausser exhrder exhiber exhibition exhibitionniste exhorter exhumer exigu, exil exiler existant, e existence exister exli, e exode exonrer exorciser exorcisme exotique expansif, ive expansion expansivit

vt., vr. a (se) scuza adj. detestabil vt. a detesta m. interpret, executant vt. a indeplini, a interpreta, m.f. executor f. executare, executie f. exgeza m. exeget adj., m. examplar m. exemplu adj. /g-zan/ scutit, ferit vt. /g-zan-t/ a scuti, a feri /g-zan-sayon/: f. scutire vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii m. exercitiu, exercitare m. loc de inscriptie (pe o medalie) adj. pretentios f. pretentie, necesitate vt. a pretinde, a cere f. exalatie vt. a exala; vr. a se raspindi m. inaltare (a unei case etc.) vt. a inalta (o casa etc.) vt. a dezmosteni vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa f. exhibare, expunere (voita) m. exhibitionist vt. a indemna vt. a dezgropa (si fig.) adj. mic, strimt m. exil(are) vt., vr. a (se) exila adj. existent, care traieste f. existenta, mod de trai vi. a exista, a trai m.f. exilat m. exod vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva vt. a exorciza m. descintec adj. exotic adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv f. expansiune (si fiz., pol.) f. expansivitate

expatrier expectative expectorer expdient, e expdier expditeur, trice expditif, ive expdition expditionnaire exprience exprimentation exprimenter expert, e expertise expiation expirant, e expiration expirer explication explicite expliquer exploitation exploiter explorateur, trice exploration explorer exploser explosif, ive explosion expolit exportation exporter exposant, e expos exposer exposition exprs, esse express expressment expressif, ive expression exprimer expropier expropriateur, trice expropriation

vt. a exila; vr. a se expatria f. expectativa vt. a expectora adj. util; m. expedient vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba) adj., m.f. expeditor adj. iute f. expediere, expeditie, copie (a unui act) m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar f. experienta f. experimentare vt. a experimenta adj., m. expert f. expertiza f. ispasire adj. care expira (la un termen), care e pe moarte f. expiratie, expirare vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi f. explicare, explicatie adj. explicit, clar vt., vr. a (se) explica f. exploatare, exploatatie vt. a exploata m.f. explorator f. explorare vt. a explora, a scruta vi. a exploda adj., m. exploziv f. explozie (si fig.) m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie f. export(are) vt. a exporta m.f. expozant m. expunere vt., vr. a (se) expune f. expunere, expozitie adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume m. (tren) expres, rapid adv. in mod expres, lamurit adj. expresiv f. expresie (si mat.), exprimare vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc vt. a expropia m.f. expropriator f. expropiere

expulser expulsion expurger exquis, e exquisment exsangue exsudation exsuder extase extasier (s') extenseur extensibile extensif, ive extension extnuation extnuer extrieur, e extrioriser extincteur extinction extirpation extirper extorquer extorsion extra extraction extrader extradition extraire extrait extraordinaire extra-systole extravagance extravagant, e extravaser (s') extrme extrme-onction extrmi extremination extreminer extrmisme extrmiste extrinsque exubrance exubrant, e

vt. a expulza f. expulzare vt. a elinina (ceea ce e rau) adj. delicios, distins, fin adv. delicios adj. lipsit de singe, palid f. transpiratie, mustire vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori f. extaz vr. a se extazia, a admira adj. care intinde; m. extensor (si sport.) adj. extensibil adj. extensiv f. extensi(un)e, extindere f. extenuare vt., vr. a (se) istovi adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film) vt. a exterioriza m. stingator (de incendiu) f. stingere, (fig.) lichidare, anulare f. extirpare, stirpire (si fig.) vt. a extirpa, a stirpi (si fig.) vt. a extorca f. extorcare m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta f. extractie, (fig.) origine vt. a extrada f. extradare vt. a extrage m. extras, extract, esenta (de parfum) adj. extraordinar f. (med.) extrasistola f. extravaganta adj. extravagant vr. (despre lichide etc.) a se risipi adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema f. maslu f. extremitate, capat; pl. acte de violenta, f. exterminare vt. a extermina; vr. a se omori cu firea m. extremism adj., m.f. extremist adj. extrinsec, conventional f. exuberanta adj. supraabundent, exuberant

exulter fable fabricant fabrication fabrique fabriquer fabuleux, euse faade face factie factieux, euse facette fcher facheux, euse facile facilit faciliter faon faconde faonner facteur factice factieux, euse faction factionnaire facture facult fadaise fade fadeur fagot fagotage fagoter faible faiblesse faiblir faence faille failli, e faillir faillite faim fane fainant, e fainantise

vi. a exulta f. fabula, (fig.) nascocire m. fabricant f. fabricatie, fabricare f. fabrica, fabricatie, nascocire vt. a fabrica, (fig.) a nascoci adj. fabulos, (fig.) uimitor f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta f. fata, aspect, cap (la moneda) f. gluma, farsa adj., m.f. glumet, poznas f. fateta vt., vr. a (se) supara adj. suparator, neplacut adj. usor, amabil f. usurinta, usurare; pl. inlesniri vt. a usura, a inlesni f. fel, mod, croiala; pl. mofturi f. limbutie vt. a fasona, (fig.) a forma m. factor adj. (fig.) artificial m.f., adj. razvratitor f. factiune, garda m. santinela f. factura, executie, calitate f. facultate, insusire f. nerozie, platitudine adj. searbad f. serbezeala m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial vt. a face o legatura de vreascuri; adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor; f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste vi. a slabi, a se molesi f. faianta f. falie m.f., adj. falit vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de f. faliment f. foame, (fig.) pofta f. (bot.) jir m.f., adj. trindav f. trindavie

faire faire-part faisan faisceau fait fate fait-tout faix falaise fallacieux, euse falloir falot, e falsification falsifier fam, e famlique fameux, euse familiariser familiarit familier, re famille famine fanal fanatique faner fanfare fanfaron, onne fanfaronnade fanfreluche fange fantaisie fantaisiste fantasque fantassin fantastique fantoche fantme faon faquin faramineux, euse faraud, e farce farceur, euse farcir fard

vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona, m. invar. invitatie (de nunta etc.) m. fazan m. manunchi, fascicul; pl. fascie m. fapt, caz, actiune m. virf, culme (si fig.) m. invar. oala-minune m. povara, incarcatura f. faleza, tarm abrupt adj. inselator v.impers. a trebui, a fi nevoie de adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna f. falsificare vt. a falsifica adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun adj. hamesit adj. renumit, vestit vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui f. familiaritate, obisnuinta, intimitate familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei f. familie f. foamete m. felinar mare m.f., adj. fanatic vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili f. fanfara m.f., adj. laudaros f. laudarosenie f. zorzoane, (fig.) bagatela f. mocirla (si fig.) f. fantezie, capriciu m., adj. (pictor, scriitor) fantezist adj. plin de fantezie, capricios, bizar m. infanterist adj., m. (genul) fantastic m. (fig.) om de paie m. fantoma; adj. inexistent m. pui de caprioara m. secatura adj. (fam.) uluitor m.f., adj. filfizon f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar. m.f. farsor, poznas vt. a umple (si fig.) m. fard, (fig.) prefacatorie

fardeau farder farfadet farfouiller farine fariner farineux, euse farouche fascicule fascinant, e fascine fascisme fasciste faste fastidieux, euse fastueux, euse fat fatalit fatidique fatigant, e fatigue fatiguer fatras fatuit faubourg fauchage faucher faucheur, euse faucille faucon faufiler faune faunesque faunique faussaire fausser fausset fausset faute fauter fauteuil fauteur, trice fautif, ive fauve fauvette

m. povara, greutate vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta, m. spiridus vt., vi. a cotrobai f. faina vt. a presara cu faina adj. fainos adj. salbatic, cumplit m. fascicula adj. fascinant, fermecator f. manunchi (de vreascuri) m. fascism m.f., adj. fascist m. fast, pompa adj. plictisitor, anost adj. fastuos, pompos m. gagauta; adj. nerod, infumurat f. fatalitate, ursita adj. fatidic, profetic adj. obositor, plictisitor f. oboseala, truda vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi; m. harababura f. suficienta, infumurare m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor m. cosit vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge, m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica, f. secera m. soim vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi. m. faun; f. fauna adj. de faun adj. referitor la fauna m. falsificator, excroc vt. a falsifica, a denatura, a incalca; m. cep, falset f. falsitate, prefacatorie f. greseala, vina, cusur vi. (pop.) a o scrinti m. fotoliu m.f. atitator, uneltitor adj. vinovat, eronat adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica, f. pitulice

faux faux col faux frre faux, fausse faux-fuyant faux-monnayeur faux-semblant faveur favorable favori, ite favoriser fbrite fcondation fconder fcondit fcound, e fcule fdraliser fdratif, ive fdration fdr, e fe ferie feindre feint, e fl, e flicitation flicit fliciter flin, e flon, onne flonie flure femelle fminin, e fminiser femme fenaison fendage fendeur fendoir fendre fentre fenouil fente

f. coasa m. guler tare m. tradator, ipocrit adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals m. subterfugiu m. falsificator de bani m. prefacatorie f. favoare, bunavointa, panglica ingusta adj. favorabil, binevoitor adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji) vt. a favoriza, a inlesni adj. febril, infrigurat f. fecundare, fecundatie vt. a fecunda f. fecunditate, rodnicie, fertilitate adj. fecund, rodnic, fertil f. fecula vt., vr. a (se) federaliza adj. federativ f. federatie adj. federat, unit; m. membru al unei federatii f. zina f. feerie vt. a se preface, a simula adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie, adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit, f. felicitare, urare f. fericire, multumire deplina vt., vr. a (se) felicita adj., m. felin adj., m.f. tradator, (om) neloial f. tradare f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala f. femela adj., m. (genul) feminin vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia f. femeie, sotie f. (epoca) cosit(ului) m. despicare m. taietor de lemne m. satir vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe f. fereastra m. marar f. despicatura, crapatura, fandare

fodal, e fodalit fer fer-blanc ferblantier fri, e frir fermage ferme fermentation fermenter fermer fermet fermet fermeture fermier, re froce frocit ferraille ferrer ferronnerie ferroviaire ferrugineux, euse ferrure fertile fertiliser fertilit fru, e frule ferveur fesse fesse fesser festin festivit ftchisme fte fter ftiche ftidit ftu feu, e feuillage feuille feuillet

adj., m. feudal f. feudalitate m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse m. tinichea m. tinichigiu adj. de sarbatoare vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge m. arenda adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda; f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide m. ferment, drojdie f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala f. inchidere, inchizatoare m.f. arendas, fermier adj. feroce, crud, cumplit f. ferocitate, cruzime f. fiare vechi vt. a fereca, a potcovi f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura adj. feroviar adj. feruginos f. ferecatura, potcovire adj. fertil, rodnic, manos vt. a fertiliza f. fertilitate adj. (despre animale) lovit, ranit, f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie f. ardoare, rivna f. fesa f. bataie la fund vt. a bate la fund m. ospat f. festivitate, serbare m. fetisism f. sarbatoare, serbare, onomastica vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva m. fetis f. duhoare m. pai, (fig.) fleac adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip m. frunzis f. frunza, foaie, petala, ziar m. fila, foios (al rumegatoarelor)

feuilletage feuilleter feuilleton feuler feutre feutr, e fve fvrier fez fi ! fiacre fia-fla fianailles fianc, e fibreux, euse ficeler ficelle fiche ficher fichier fichtre ! fichu, e fictif, ive fiction fidle fidlit fiduciaire fief fieff, e fiel fielleux, euse fiente fier (se) fier, re fiert fivre fivreux, euse fifre figer fignoler figue figuier figure figurer fil

m. prajitura cu foi vt. a rasfoi m. foileton vt. (despre tigru) a rage m. (palarie de) fetru, pisla adj. de pisla, de fetru f. (bot.) bob m. februarie m. fes interj. ptiu ! m. birja m. invar. (fam.) parada, ostentatie f.pl. logodna adj. logodit; m.f. logodnic adj. fibros vt. a lega cu sfoara f. sfoara, (fig.) siretlic f. fisa, stecar vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir m. fisier interj. drace ! adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic adj. fictiv f. fictiune adj., m. credincios f. fidelitate, devotament adj. fiduciar m. feuda adj. (fam.) inveterat m. fiere, (fig.) amaraciune adj. (amar) ca fierea, veninos f. balega, gainat vr. a se increde (in) adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru f. mindrie, noblete, ingimfare f. febra, infrigurare adj. febril, infrigurat m. (cintaret din) fluier vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni vt. a finisa, a pune la punct f. smochina m. smochin f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face m. fir, ata, sirma, tais, sir

filandire filandreux, euse filature file filer filet filiation filire fille fillette filleul, e film filou fils filtre filtrer fin fin, e finale finalit finance financer financier, re finaud, e finesse fini, e finir finissage finlandais, e finnois, e fioriture fissure fiston fixation fixe fixer fixit flageller flageoler flagorner flagrant, e flair flairer flamand, e flambeau

f. femeie care toarce, torcatoare adj. atos, (fig.) intortocheat f. filatura, filare, urmarire (de catre politie) f. rind, sir vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva; m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi f. filiatie f. filiera (si fig.) f. fata, fiica, prostituata f. fetita m.f. fin m. film m. pungas m. fiu m. filtru vt. a filtra; vi. a se infiltra f. sfirsit, incetare, scop adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie) m. final; f. finala f. finalitate, scop f. finante, financiari vt. a finanta adj. financiar; m. om de finante adj., m.f. smecher f. finete, subtirime, siretenie adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat; vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet m. finisaj adj., m.f. (cu maj.) finlandez adj. finic; m. limba finlandeza f. infloritura, ornament f. fisura m. (pop.) fiu f. fixare, intepenire adj. fix, intepenit, exact vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni f. fixitate vt. a flagela, (fig.) a biciui vi. a-i tremura (picioarele) vt. (fig.) a tamiia adj. flagrant, vadit m. miros fin, (fig.) perspicacitate vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca adj., m.f. (cu maj.) flamand m. torta, faclie

flambe flamber flamboyant, e flamboyer flamme flan flanc flancher flner flnerie flanque flanquer flasque flatter flatterie flatteur, euse flau flche flchir flegme flemme fltrir fltrissure fleur fleurette fleurir fleuriste fleuve flexible flexion flibustier flic flirter flocon floraison florissant, e flot flottage flottant, e flotte flotter flotteur flottile flou, e fluctuant, e

f. vilvataie vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant vi. a arde cu flacara vie, a straluci f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune m. tarta, matrita m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec vi. (pop.) a ceda, a renunta vi. a hoinari, a umbla haihui f. hoinareala f. baltoaca vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura adj. moale, flescait vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz f. lingusire adj., m.f. lingusitor m. imblaciu, tija orizontala a unei balante, f. sageata vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia, m. flegma, (fig.) singe rece f. (pop.) trindavie; m.f. puturos vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili f. ofilire, infierare, dezonorare f. floare (si fig.) f. floricica, (fig.) cuvinte galante vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori m.f., adj. florar m. fluviu, (fig.) torent adj. mladios f. flexiune, mladiere, indoire m. pirat m. (pop.) curcan, vardist vi. a flirta m. smoc, fulg (de zapada, cereale) f. inflorire adj. infloritor m. val, flux, (fig.) multime m. plutarit adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor f. flota, (pop.) lacarie vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai; m. plutas, dop al unei undite, flotor f. flotila adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag adj. oscilant

fluet, ette fluide flte flte, e fltiste foi foie foin foire fois foison foisonnement foisonner foltre foltrer folie folklore folliculaire fomentateur, trice fomenter fonc, e foncer foncier, re foncirement fonction fonctionnaire fonctionnement fonctionner fond fondamental, e fondant, e fondateur, trice fondation fond, e fondement fonder fonderie fondeur fondre fondrire fonds fontaine fonte fonts footballeur

adj. firav, plapind adj., m. fluid f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior), adj. subtiratic m.f. faultist f. credinta, incredere, religie, crezare m. ficat m. fin; interj. la naiba ! f. tirg, iarmaroc f. data, oara f. belsug m. inmultire exagerata, misunare vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna adj. nebunatic, zburdalnic vi. a face zburdalnicii f. nebunie, nazbitie, manie m. folclor m. scrib, gazetaras m.f. atitator, instigator vt. a atita adj. intunecat (la culoare) vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa; adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar adv. absolut, cu desavirsire f. functie, intrebuintare, slujba m.f. functionar m. functionare vi. a functiona m. fund(al), fond adj. fundamental, temeinic adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan m.f., adj. intemeietor f. temelie, intemeiere adj. intemeiat, autorizat; m. fundament, temei, baza vt. a pune temelia, a intemeia f. topitorie, turnatorie adj., m. topitor, turnator vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi f. hirtoapa, teren mlastinos m. teren, capital, fond (al unei biblioteci), f. fintina, (fig.) sursa f. topire, turnare, fonta m.pl. cristelnita m. fotbalist

forage forain, e forban forat force forc, e forcment forcen, e forcer forer fort fort foreur, euse forfait forfanterie forge forger forgeron forgeur formaliser (se) formalit formation forme formel, elle former formidable formulaire formuler fors fort, e forteresse fortification fortifier fortiori () fortune fortun, e fosse foss fossette fossile fossoyeur fou (fol), folle foudre foudroyant, e foudroyer

m. foraj adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti m. corsar, (fig.) escroc m. ocnas f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta; adj. fortat, inevitabil adv. prin forta lucrurilor, neaparat adj., m.f. turbat, dezlantuit vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca ( vt. a fora, a gauri m. burghiu, sfredel f. padure (si fig.) adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza m. nelegiuire, invoiala f. laudarosenie f. forja, potcovarie vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci; m. fierar m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor vr. a se ofensa f. formalitate f. formare, formatie f. forma, chip, maniera, aparenta; adj. categoric, formal, de forma vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe adj. formidabil m. formular vt. a formula prep. (inv.) in afara de adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for f. fortareata f. fortificatie, intarire (a organismului etc.) vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari loc. adv. cu atit mai mult f. soarta, noroc, avere adj. norocos, fericit, instarit f. groapa, sant, mormint, cavitate m. sant f. gropita m. fosila; adj. fosil m. gropar adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici f. trasnet; m. (iron.) as adj. fulgerator vt. a trasni, a fulgera (cu privirea)

fouet fouetter fougre fougue fougueux, euse fouille fouiller fouillis fouine foulard foule fouler foulure four fourbe fourberie fourbir fourbu, e fourche fourcher fourchette fourgon fourmi fourmilire fourmiller fournaise fourneau fourni, e fournir fournisseur fourniture fourrage fourrager fourr, e fourreau fourrer fourrure fourvoyer foutre foutu, e foyer fracas fracasser fraction fractionnaire

m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel vt., vi. a biciui f. feriga f. inflacarare, impetuozitate adj. inflacarat, impetuos f. sapatura, perchezitie vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc m. harababura f. dihor, (fig.) (om) viclean m. fular f. multime, gloata vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi f. scrintitura, luxatie m. cuptor, (fig.) esec adj., m.f. viclean f. viclenie vt. a curata, a lustrui (o arma) adj. sfirsit (de oboseala) f. furca, bifurcare vi. a se despica, a se bifurca, f. furculita, iades m. furgon, vatrai f. furnica f. furnicar, musuroi vi. a furnica, a misuna f. cuptor mare, (fig.) dogoare m. plita adj. aprovizionat, stufos vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de m. furnizor f. furnitura m. nutret vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii adj. imblanit, gros, umplut; m. desis m. teaca, furou vt. a imblani, a baga, a indesa; f. (haina de) blana vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma); adj. afurisit, curatat m. vatra, camin, foaier, focar m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe f. fringere, fracti(un)e adj. fractionar

fractionniste fracturer fragile fragilit fragmenter fracheur frachir frais, frache fraisage fraise fraiser fraiseur, euse framboise franc, franche franais, e franchir franchise franc-tireur frange frappant, e frappe frapper frasque fraternel, elle fraterniser fraternit fratricide fraude frauder frauduleux, euse frayer frayeur fredaine fredonner frein freiner frelater frle frelon freluquet frmir frmissant, e frmissement frne frntique

adj. fractionist, dizident vt. a fractura, a sparge adj. fragil f. fragilitate vt. a fragmenta f. racoare, prospetime vi. v. impers. a se racori adj. racoros, proaspat, fraged, recent; m. sfredelire, strunjire f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza vt. a sfredeli, a strunji m.f. frezor; f. (tehn.) freza f. zmeura adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda); adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza vt. a sari (peste), a trece (peste), f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate m. franctiror f. ciucure, breton adj. izbitor f. batere (a monedei, la masina) vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura), f. trasnaie adj. fratesc vi. a fraterniza f. fratie, infratire adj., m.f. fratricid f. frauda vt., vi. a comite o frauda adj. fraudulos vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in f. spaima, groaza f. strengarie, nebunie (a tineretii) vt., vi. a fredona m. friu, frina vt., vi. a frina vt. a falsifica, (fig.) a denatura adj. fragil, firav m. bondar m. filfizon vi. a fremata, a se ingrozi adj. frematator m. freamat, fior m. frasin adj. frenetic

frquence frquent, e frquenter frre frrot fresque frter frtillant, e frtiller fretin friable friand, e friandise fric fricasse friche fricot fricoter friction frictionner frieasser frigidaire frigorifier frileux, euse frimas frimousse fringant, e fringuer friper friper, re fripon, onne fripouille frire frise friser frisette frisson frissonner frisure frit, e friture frivolit froc froid, e froideur

f. frecventa adj. frecvent vt. a frecventa m. frate m. fratior f. fresca vt. a navlosi adj. neastimparat, zglobiu vi. a se zvircoli, a se foi m. plevusca, (fig.) om de nimic adj. friabil adj. pofticios, lacom de f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri, m. (pop.) gologani f. tocana, (fig.) talmes-balmes f. pirloaga m. (pop.) tocana vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati f. frecare, frictie, frictiune vt. a frictiona vt. a face tocana, a toca (o avere) m. frigider vt. a congela adj. (despre persoane) friguros m. chiciura f. (fam.) mutrisoara adj. sprinten, spilcuit vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie m.f. telal m.f. escroc, pisicher; adj. smecher f. lichea vt., vi. a (se) praji f. friza vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte f. cirliont m. frison, fior vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora f. frizura, freza, coafura adj. fript, prajit; f. cartof prajit f. prajire, substanta cu care se prajeste, f. frivolitate m. rasa calugareasca adj. rece; m. frig, raceala (si fig.) f. raceala, indiferenta

frier froisser fromage fromet fronce froncer frondaison fronde fronder front frontire frontispice frottement frotter frotteur, euse frou-frou froussard, e frousse fructifier fructueux, euse fruit fruitier, re frusques fruste frustrer fugace fugitif, ive fugue fuir fuite fulgurant, e fulminer fume fumer fumet fumeur, euse fumeux, euse fumier fumiste fumisterie fumoir funbre funrailles funeste fur

vt. a atinge usor, a fi aproape de vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa m. brinza m. griu f. incretitura, cuta vt. a increti, a incrunta (sprincenele) f. perioada infrunzirii, frunzis f. prastie, fronda vt. a trage cu prastia, a face opozitie m. frunte, front, nerusinare f. granita m. frontispiciu m. frecare, contact vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul), m.f. parchetar m. fosnet (de tesatura), zumzet m.f., adj. (pop.) fricos f. (pop.) groaza vi. a frucfica, a rodi adj. fructuos, rodnic m. fruct, rod, rezultat adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor; f.pl. (pop.) boarfe, vechituri adj. (fig.) aspru, necioplit vt. a frustra adj. trecator adj. fugitiv; m.f. fugar f. (muz.) fuga, (fam.) escapada vi. a fugi, a curge; vt. a evita f. fuga, scurgere adj. fulgerator, violent vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera f. fum; pl. (fig.) fumuri vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma, m. aroma (de carne, de vin) m.f. fumator adj. fumegos, neclar m. gunoi, balegar m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa m. fumoar adj. funebru, trist f.pl. funeralii adj. funest, fatal m. (in expr.) au ~ et mesure = pe masura ce

furet fureter fureur furibond, e furie furieux, euse furoncle furtivement fuseau fuse fuselage fuser fusible fusil fusillade fusiller fusion fusionner fustiger ft futaie futilit futur, e fuyant, e fuyard, e gabardine gabarier gabarit gabegie gabelou gaber gche gcher gchette gcheur, euse gchis gaffe gaffer gaffeur, euse gaga gage gager gageure gagnant, e gagne-pain

m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai f. furie, patima, (fig.) turbare adj. furios, turbat (de minie) f. furie, pasiune adj. furios, violent m. furuncul adv. pe furis m. fus f. racheta, fus (de ceas), izbucnire m. fuselaj vi. a se topi (de caldura), a piri, a izbucni adj. fuzibil m. pusca, puscas, cremene f. impuscatura, executie prin impuscare vt. a impusca, a executa prin impuscare f. fuziune, (con)topire vt., vi. a fuziona, a (se) contopi vt. a biciui (si fig.) m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi f. codru, copac mare f. inutilitate, frivolitate adj. viitor; m. viitor (si gram.) adj. care fuge, care dispare, (despre frunte) adj., m.f. fugar f. (impermeabil de) gabardina m. proprietar de gabara, hamal in port m. gabarit f. potlogarie, gestiune frauduloasa m. slujbas vamal vt., vr. a-si ride de cineva f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor) vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi f. tragaci, piedica (a zavorului) m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura m. tencuiala, (fig.) incurcatura f. (mar.) cange, gafa (si fig.) vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face m.f. (fam.) persoana care face gafe m.f., adj. (fam.) (om) ramolit m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati f. (inv.) prinsoare m.f., adj. cistigator m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei

gagner gagneur, euse gai, e gaiet gaillard, e gain gaine gala galamment galant, e galanterie galantine galaxie galbe gale galne galre galerie galrien galet galetas galette galeux, euse galimatias galle gallicisme gallinacs galoche galonner galoper galopin galvaniser galvauder gambader gambette gamelle gamin, e gaminerie gamme gamm, e ganache gangrne gangrener ganse gant

vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta ( m.f. cistigator adj. vesel, placut f. veselie adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic, m. cistig f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.) m. gala adv. (in mod) curtenitor adj. curtenitor; m. indragostit f. politete curtenitoare, cadouri mici f. (un fel de) piftie f. galaxie m. contur, (arg.) sic f. riie, (fig.fam.) scorpie f. galena f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica f. galerie, culoar, chibiti m. condamnat la galere, ocnas m. pietricica rotunda (de pe litoral), m. mansarda, locuinta mizerabila f. placinta, (pop.) gologani adj., m.f. riios m. balmajeala, incurcatura f. (bot.) gogoasa m. galicism m.pl. galinacee f. sabot vt. a pune galoane vi. a galopa; vt. a mina in galop, m. baiat folosit pentru comisioane, vt. a galvaniza (si fig.) vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi; vi. a topai, (fig.) a se agita m. (pop.) picior f. gamela m.f. strengar f. strengarie f. gama adj. incirligat f. (fig. fam.) prostovan f. cangrena, (fig.) coruptie vt., vr. a (se) cangrena f. siret, cordon m. manusa

ganter garage garagiste garant, e garantie garantir garce garon garonne garonnire garde garde-cendre garde-fou garde-malade garde-manger garder garderie garde-robe gardien, enne gardon gare garer gargariser (se) gargote gargouille garnement garni, e garnir garnison garotter garrot gars gasconnade gasilleur, euse gaspiliage gaspiller gastropodes gastrique gteau gte-mtier gter gterie gteux, euse gauche gaucher, re

vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni m. garaj m. garagist m.f. garant; m. garantie f. garantie vt. a garanta, a apara de f. (fam.) femeie stricata m. baiat, burlac, lucrator, picol f. fata baietoasa, tinara emancipata f. baietoi, garsoniera f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii), m. cenusar m. balustrada, parapet m.f. infirmier m. dulap (pentru alimente) vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de); f. camin (de copii) f. garderoba m.f. paznic, pastor; adj. pazitor m. babusca, ocheana f. gara; interj. in laturi ! vt. a gara; vr. a pune la adapost vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata f. birt f. jgheab (de piatra) m. derbedeu adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit; vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa; f. garnizoana vt. a lega strins m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte m. (fam.) baiat, tinar f. laudarosenie adj. m.f. risipitor m. risipa vt. a risipi m.pl.gasteropode adj. gastric m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent m. meserias care strica pretul vt. a strica, a rasfata f. rasfat adj., m.f. (om) ramolit adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga, m.f., adj. stingaci

gaucherie gauchir gauchisme gauchissement gaude gaudriole gaufrage gaufre gaufrer gaule gauler gaurgouillement gausser (se) gaver gaze gazifier gazelle gazer gazette gazeux, euse gazonner gazouillement gazouiller geal gant, e ghenne geindre gel gele geler gelure gminer gmir gmissement gemme gnant, e gencive gendarme gendarmer (se) gendarmerie gendre gen gne gnalogie gner

f. stingacie vi. a se scoroji, a se abate (de la); m. stingism m. scorojire f. terci (pentru porci) f. gluma deocheata m. aplicarea de modele in relief (pe stofa) f. fagure (de miere) vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc f. prajina, trestie (pentru undita) vt. a da jos fructe cu prajina m. gilgiit vr. a-si bate joc vt., vr. a (se) indopa f. (text.) gaz vt. a gazifica, a face apa gazoasa f. gazela vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea f. gazeta, (fig.) palavragiu adj. gazos vt. a pune gazon m. ciripire, susur vi. a ciripi, a susura m. gaita m.f., adj. urias f. gheena, (fig.) supliciu vi. a geme, (fam.) a se vaicari m. inghet, ger f. inghet, piftie, jeleu vt. a ingheta; vi. a fi inghetat; f. degerare, degeratura vt. a grupa cite doua, a ingemana vt. a geme, a se tingui m. geamat, tinguiala f. gema, mugure, rasina (de brad); adj. jenant, suparator f. gingie m. jandarm (si fig.) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi f. jandarmerie m. ginere m. (bot.) grozama f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani f. genealogie vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui

gnral, e gnralit gnralliser gnration gnreux, euse gnrosit gense gntique genvrier, genivre gnie gnisse gnitif genou genouillre genre gens gent, e gentiane gentil, ille gentilhomme gentillesse gentiment gnuflexion gographique gogrphie gele /jol'/ gelier /j-/ gologique gometrique grance granium /-om'/ grant gerbe gerber gercement gercer gerure grer germain, e germe germer germination grondif gsier gsir

adj., m. general(ul); m. (mil.) general f. generalitate, majoritate vt., vr. a (se) generaliza f. generatie, generare adj. generos, fertil f. generozitate f. geneza adj., f. genetic(a) m. ienupar m. geniu (si mil.), duh, inclinatie f. junca m. genitiv m. genunchi, (pop.) craniu chel f. genunchiera m. gen (si gram.), neant, gust m.pl. lume, oameni; f. ginta adj. (inv.) dragalas; f. neam f. gentiana adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil /-ti-yom'/: m. gentilom f. amabilitate adv. amabil, (iron.) frumos f. ingenunchiare; pl. linguseli adj. geografic f. geografie f. temnita m. temnicer, paznic adj. geologic adj. geometrie f. gerare, administrare m. muscata m. gerant, admninistrator f. jerba, snop vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb m. crapare, crapatura vt., vi. (despre piele) a plesni f. plesnitura (a pieii etc.) vt. a gera, a administra adj. de frate, germanic m. germene (si fig.) vi. a germina, a incolti f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta m. (modul) gerunziu m. pipota vi. a zacea, (fig.) a consta

gestation geste gesticuler gestion gestionnaire geyser /je-zr/ ghetto giaour gibbosit giberne giberner gibet gibier giboule giboyeux, euse gicler gifle gifler gigantesque gigogne gigot gigoter gilet gille gimblette ginguet, ette girafe girandole giratoire girofle girofle giron girouette gisement gitan, e gte gter givre glabre glace glac, e glacer glacier glacire glacis

f. gestatie, sarcina m. gest; f. poem epic (in evul mediu) vi a gesticula f. gestiune m. gestionar m. gheizer m. ghetou m. ghiaur f. cocoasa f. cartusiera, ranita vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap m. spinzuratoare m. vinat f. ploaie scurta, uneori cu grindina adj. bogat in vinat vi. a improsca f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront vt. a palmui adj. gigantic f. (in expr.) mre Gigogne = mama cu multi copii m. pulpa (de animal), jigou vi. (fam.) a se bitii, a topai m. jiletca, vesta m. paiata, gogoman f. colac adj. acriu, ieftior, superficial f. girafa f. sfesnic cu mai multe brate adj. giratoriu m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare f. micsunea m. poala, (fig.) sin f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s m. zacamint m.f. tigan m. culcus, vizuina iepurelui vi. a ramine (peste noapte); m. chiciura adj. spin, imbreb, foarte tinar f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala adj. inghetat, glasat, (fig.) rece vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta m. ghetar, vinzator de inghetata f. ghietarie, racitor, serbetiera m. panta usoara

glaon gladiateur glaeul glaire glaise glaive gland glane glaner glapir glapissement glauque glbe glissade glisser glisseur, euse globe globule gloire glorieux, euse glorifier gloriole glose glossaire glotte glouglou glouglouter gloussement glousser glouton, onne gloutonnerie glu gluant, e glucose gluer glycrine glycine glycogne gnangnan gneiss gnome go (tout de) goal /gl/ gobelet gobelin

m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen m. gladiator m. gladiola f. secretie mucilaginoasa f. huma m. spada m. ghinda, pompon f. legatura (de spice, pere etc.) vt. a culege spicele ramase dupa recolta, vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia m. scheunat, (fig.) pitigaila adj. verde-albastrui f. bulgar de pamint, glie f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius, vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor ( m.f. persoana care se da pe gheata m. glob m. globula f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat; vt. a glorifica; vr. a se fali f. glorie desarta f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare m. glosar f. glota m. glgit (al unui lichid), tipat al curcanului vi. (despre curcan) a tipa m. cotcodacit vi. a cotcodaci adj., m.f. lacom, mincacios f. lacomie f. clei, (fig.) lipici adj. cleios, (fig.) persistent m. glucoza vt. a da cu clei, a naclai f. glicerina f. glicina m. glicogen m.f., adj. invar. (fam.) moliu m. gnais m. (om) pitic loc. adv. fara menajamente, direct m. (sport) poarta, gol, portar m. pahar (fara picior) m. goblen, tapiserie, spiridus

gobelotter gober godailler godelureau goder godet godiche godillot godiveau gogo goguenard, e goguette goinfre goitre goitreux, euse golf golfe gomme gommer gommeux, euse gond gondement gondoler gonflage, gonflement gonfler goret gorge gorge gorger gorille gosier gosse gothique gouailler goudron goudronner gouffre goujat goujon goujonner goulot goulu, e goulment goupiller goupillon

vi. (fam.) a sorbi vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice vi. (fam.) a chefui m. fante vi. a face cute m. paharel, cuta m.f., adj. nataflet m. (pop.) pantof grosolan m. parisoara (de carne) m. gogoman adj., m.f. glumet f. gluma m. mincau m. gusa adj., m.f. gusat m. (sport) golf m. (geogr.) golf f. guma, (fig.) infumurare vt. a unge cu clei, a sterge cu guma adj. care produce guma; m.f. infumurat m. ttna m. bombaneala, bubuit, vuiet vi. a se coscovi, (mar.) a se legana; m. umflare vt., vi., vr. a (se) umfla m. purcel f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura), f. inghititura, dusca vt., vr. a (se) indopa; m. gorila m. gitlej, (fig.) voce m.f. (fam.) pusti adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica vt., vi. (fam.) a zeflemisi m. gudron vt. a gudrona m. prapastie, viltoare m. badaran m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor vt. (pop.) a duce de nas m. git (de sticla) m.f., adj. mincacios adv. lacom vt. (pop.) a pune la cale m. sfestoc, perie (pentru sticle)

gourd, e gourdin gourmade gourmand, e gourmander gourmandise gourme gourm, e gourmer gourmet gourmette gousse gousset got goter goutte goutter gouttire gouvernail gouvernant, e gouvernement gouverner gouverneur grabat grabuge grce gracier gracieux, euse grade gradin graduel, elle graduer graillon grain graine graissage graisse graisser graisseux, euse gramines grammaire grammairien, enne gramme granade granadier

adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa) m. bita, retevei f. pumn (tras cuiva) adj., m.f. mincacios, gurmand vt. a certa aspru f. lacomie, mincare aleasa f. bube dulci adj. (fig.) scortos vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni m. priceput intr-ale mincarii f. struna (la cai) f. pastaie, catel (de usturoi) m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta) m. gust, savoare, placere, (pop.) iz vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de); f. picatura, (med.) guta vi. a picura f. streasina m. cirma, (fig.) conducere adj. care guverneaza; f. guvernanta; m. guvern(are), givernamint vt. a guverna, a conduce (o nava) m. guvernator, preceptor m. pat desfundat m. (fam.) cearta f. gratie, favoare, iertare, gratiere vt. a gratia adj. gratios, amabil, gratuit m. grad, treapta m. graden adj. gradat, treptat vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa, m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa, f. saminta m. grasaj, gresare f. grasime, untura vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera adj. unsuros, patat cu grasime f. pl. graminee f. gramatica m.f. gramatician m. gram f. granada, rodie m. grenadier, rodiu

grand, e grand-chose grandelet, ette grandement grandeur grandiloquement, e grandir grand-mre grand-pre grands-parents grange granule granuler graphique graphite grappe grappiler grappin gras, asse grassement grasseyement grasseyer grassouillet, ette gratifier gratin gratiner gratis /-tiss/ gratitude gratte-ciel gratte-pieds gratter gravats, gravois grave graveler graver graveur gravier gravir gravit graviter gr grec, grecque gredin, e greffe greffer

adj. mare (si fig.), inalt, puternic; m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru, adj. marisor adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie adj. grandilocvent vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie f. bunica m. bunic m.pl. bunici f. sura, hambar m. granula vt. a granula adj., m. grafic m. grafit f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.) vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules; m. ancora mica, cange adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros; adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate m. graseiere vi. a graseia adj. grasun vt. a gratifica m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii, vt. a pune la rumenit; adv. gratis, gratuit f. gratitudine m. invar. zgiriie-nori m. invar. razatoare (de noroi) vt. a razui, a scarpina, a ricii, m.pl. moloz adj. grav, important vt. a asterne pietris vt. a grava, (fig.) a intipari m. gravor m. pietris vt. a urca cu greu f. gravitate (si fig.) vi. a gravita, a tinde (spre) m. voie, plac adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea m.f. nemernic f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa vt. a grefa, a altoi

greffier grge grle grler grlon grelot grelotter grenat grenier grenouille grenu, e grs grsil /-zil/ grsiller grve grever grviste gribouillage gribouille gribouiller grief, ve grivement griffe griffer griffonnage griffonner grignoter grigon gril /gril'/ grillade grillage grille griller grillon grimace grimacer grimage grimaud, e grimer grimper grimpeur, euse grincement grincer grincheux, euse griotte

m. grefier adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat; v. impers. a cadea grindina; m. bob de grindina m. zurgalau, (fam.) dirdiiala vi. a dirdii m. granat; adj. invar. rosu-inchis m. pod, hambar, (fig.) grinar f. broasca adj. grauntos m. gresie m. mazariche, grindina marunta v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se f. plaja, greva vt. a greva, a incarca adj., m.f. grevist m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura m. (fam.) natarau vt., vi. (fam.) a mizgali adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere adv. grav, greu f. gheara, apostila, (bot.) bulb, vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia m. mizgalitura vt. a scrie necitet, a desena in graba vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga, m. coltuc (de piine) m. gratar f. (friptura la) gratar m. grilaj, frigere f. gratii, gratar (de soba etc.) vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi. m. greier f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri m. fard, grima adj. posac; m. scriitor prost vt., vr. a (se) farda, a (se) grima vi., vt. a se catara adj. catarator m. scrisnire, scirtiit vi. a scrisni, a scirtii adj., m.f. uricios f. visina

griottier grippe gripper gris, e gristre griser grisonnant, e grisonner grisou grive grivois, e grogner grognon, onne groin grommeler gronder gronderie gros, osse groseille groseillier grossesse grosseur grossier, re grossiret grossir grotesque grotte grougnement grouillement grouiller groupe groupement grouper gruau grue grumeau grumeler (se) gucule gu guer guenille guenon gupe gupier gure

m. visin f. gripa, (fig.) antipatie vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli; adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit ( adj. in tonuri cenusii vt,. vr. a (se) ameti (si fig.) adj. care incarunteste vi. a incarunti m. grizu f. sturz adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata vi. a grohai, (fam.) a bombani adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa vi,. vt. a mormai vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni f. dojana adj. gros, mare, grosolan, important, f. coacaza m. coacaz f. sarcina (a femeii) f. grosime, tumoare adj. grosolan, (fig.) mojic f. grosolanie, (fig.) mojicie vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari; adj., m. grotesc f. grota, pestera m. grohait, bombanit m. colcaiala, foiala vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca m. grup(a), ceata m. grupare vt., vr. a (se) grupa m. arpacas f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata m. cocolos, cheag vr. a se face cocoloase f. bot, (pop.) leoarba, mutra m. vad; interj. iac-asa ! vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie f. viespe m. viespar adv. de loc, citusi de putin

guret gurilla gurir gurison gurite guerre guerrier, re guerroyer guet guet-apens gutre gueulard, e gueuler gueuleton gueux, euse gui guichet guide guider guidon guigne guigner guignol guignon guilleret, ette guillotine guillotiner guimbarde guindier guingois guipure guirlande guise guitare guitariste gustation gutrer gutta-percha /-ka/ guttural, e gymnase gymnastique gynce gyncologie gyncologue, gypse

m. tarina f. razboi de partizani vt., vi., vr. a (se) tamadui f. tamaduire, vindecare (si fig.) f. ghereta f. razboi adj. de razboi, razboinic; m. razboinic vi. a se face razboi m. pinda, paza /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada f. ghetra, jambiera m.f., adj. guraliv, scandalagiu vt., vi. (pop.) a racni m. (pop.) chiolhan adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic m. visc m. ghiseu, vizeta m. ghid; f. dirlog vt. a ghida, (fig.) a conduce m. ghidon f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni m. teatru de marionete m. ghilimea adj. bine dispus, indraznet f. ghilotina vt. a ghilotina f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta vt. a ridica (cu o macara), m. deviere f. (un fel de) dantela f. ghirlanda f. chip, maniera f. chitara m.f. chitarist f. (de)gustare vt. a pindi f. gutaperca adj. gutural m. gimnaziu adj., f. gimnastic(a) m. (bot.) pistil f. ginecologie gyncologiste: m. ginegolog m. ghips

gypseux, euse habile habilet habiliter habillement habiller habit habitant, e habitat habitation habiter habiteur habitude habitu, e habituel, elle hblerie hbleur, euse hachage, hachement hache hacher hachis hachurer hagard, e hadouk, heduque haie haillon haine haineux, euse har hassable hatien, enne hle hl, e haleine haler hler haltement haleter hall halle hallier hallucination halte haltre haltrophile

adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul adj. indeminatic, abil, siret, apt de a f. indeminare, abilitate, siretenie vt. a da dreptul de a m. imbracare, imbracaminte vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau), m. costum; pl. haine m.f. locuitor, (fig.) chiriasi m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas, f. locuinta vt., vi. a locui, a salaslui vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde f. obisninta adj. deprins cu; m.f. obisnuit adj. obisnuit f. palavrageala adj., m.f. palavragiu m. tocare, tocat f. topor, barda vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici m. tocatura (de carne), satir vt. a hasura adj. buimac, buimacit, ratacit m. haiduc f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni) m. zdreanta f. ura adj. dusmanos vt., vr. a (se) ur adj. demn de ura adj., m.f. (cu maj.) haitian m. arsita, bronzare (a pielii) adj. ars de soare f. rasuflare vt. a trage la edec vt. a bronza (pielea) m. gifiiala, gifiit vi. a gifii m. hol f. hala m. hatis, pazitor (al unei hale) f. halucinatie f. halta, oprire; interj. stai ! m. haltera m. halterofil

hameau hameon hampe hamster hanche handicaper hanneton hanter hantise happer haquet harangue haranguer haras harasser harclement harceler harde hardes hardi, e hardiesse hardiment hareng hargne hargneux, euse haricot haridelle harmonica harmonie harmonieux, euse harmoniser harmonium /-om'/ harnachement harnacher harnais harpagon harpe harper harpie harpon harponner hart hasard hasarder hasardeux, euse

m. catun m. cirlig (al unditei) f. coada (de steag, de pensula) m. hirciog f. sold vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja m. carabus, (fig.) zevzec vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda f. frecventare, (fig.) obsesie vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata; m. teleaga f. cuvintare, (fam.) predica vt. a tine o cuvintare m. herghelie vt. a extenua m. hartuire, siciiala vt. a hartui, a sicii f. haita, turma (de animale salbatice) f.pl. boarfe adj. indraznet, obraznic f. indrazneala, obraznicie adv. cu indrazneala, fara inconjur m. scrumbie, hering f. artag adj. artagos m. fasole f. gloaba m. armonica f. armonie, (fig.) buna intelegere adj. armonios vt., vr. a (se) armoniza m. armoniu m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona m. ham m. zgircit f. harpa vt. a inhata f. harpie, (fig.) zgriptoroaica m. harpon vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest f. curmei, streang, spinzuratoare m. intimplare, noroc vt. a risca; vr. a se expune la adj. care risca, riscant

hase hte htelle hter htif, ive hauban hausse haussement hausser haut, e hautain, e hautbois haut-de-forme haute frquence haute tension hautement hautesse hauteur haut-fait haut-le-cur haut-le-corps haut-parleur havane hve havir havre havresac heaume hebdomadaire hbergement hberger hbter hbtude hbraque hbreu hectare hein hlas hler hlice hlicoptre heline hlium /-om'/ hellnique helvtique

f. iepuroaica f. graba f. frigaruie vt,. vr. a (se) grabi adj. timpuriu, pripit m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.) f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste m. urcare vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant, adj. trufas, arogant m. oboi, oboist m. joben f. inalta frecventa f. inalta tensiune adv. pe fata, deschis f. altete, inaltime f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta m. fapta eroica m. invar. greata, (fig.) dezgust m. invar. tresarire, cabrare (a calului) m. difuzor adj. maro-deschis; m. tigara de foi adj. palid, jigarit vt. a pirpali m. (geogr.) port (natural) m. traista m. coif adj. saptaminal; m. hebdomadar m.gazduire vt. a gazdui vt. a nauci f. nalucire adj. ebraic adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic m. hectar interj. (h)ai ! interj. vai ! vt. a striga (de departe) f. elice m. elicopter m.f. (cu maj.) elen, grec m. heliu adj. elenic, grecesc adj. elvetic

hmicycle hmione hmisphre hmoptysie hmorragie hmorrodes henn hennir hennissement hpatique hraldique hraut herbac, e herbage herbe herbeux, euse herbier herboriser herboriste herbu, e herculen, enne hre hrditaire hrdit hrsie hrtique hrisser hrisson hritage hriter hrittier, re hermaphrodite hermtique hrone hroque hrosme hron hros herse herser hsitation hsiter hetman htraie htre

m. hemiciclu m. (zool.) hemion, colun m. emisfera f. hemoptizie f. hemoragie f.pl. hemoroizi m. arbust care da o vopsea rosie vi. a necheza m. nechezat adj., m.f. hepatic adj., f. heraldic(a) m. (ist.) crainic adj. ierbos m. ierburi, pasune f. iarba adj. ierbos m. ierbar vt. a culege plante pentru studiu m. vinzator de plante medicinale adj. acoperit cu iarba adj herculean m. (om) prapadit adj. ereditar f. ereditate f. erezie, eroare adj., m.f. eretic vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite); m. arici, (fig.) om ursuz m. mostenire vi., vt. a mosteni m.f. mostenitor adj., m.f. hermafrodit adj. ermetic (si fig.) f. eroina, (farm.) heroina adj. eroic, (med.) drastic m. eroism m. bitlan m. erou f. grapa vt. a grapa f. sovaire vi. a sovai m. hatman f. faget m. fag

heu heur heure heureusement heureux, euse heurter heurtoir hexagone hiatus /-tuss/ hibernation hiberner hibou hic hideur hideux, euse hier hirarchie hirarchique hiroglyphe hilare hilarit hindou, e hippique hippisme hippodrome hippopotame hircin, e hirondelle hirsute hispanique hisser histoire historien, enne historier historiette historiographe historique histrion hiver hiverner hobby hobereau hoche hochement hochequeue

interj. he ! m. noroc, sansa f. ora, ceas adv. in chip fericit, din fericire adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani ( m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon m. hexagon m. hiat, (fig.) pauza f. iernat vi. a hiberna m. bufnita, (fig.) om ciufulit m. (fam.) chichita f. hidosenie adj. hidos adv. ieri, recent f. ierarhie adj. ierarhic m. hieroglifa adj. ilar(iant) f. ilaritate, veselie adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian adj. hipic m. hipism m. hipodrom m. hipopotam adj. de tap f. rindunica adj. zbirlit, (fig.) posac adj. hispanic, spaniol(esc) vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota f. istorie, povestire, brasoava, patanie m.f. istoric vt. a istorisi cu amanunte f. istorioara, anecdota m. istoriograf adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.) m. comediant, (fig.) cotcar m. iarna vi. a ierna m. marota m. soim mic, (fig.) nobil de tara f. crestatura pe raboj, bresa m. clatinare m. codobatura

hocher hochet hol hollandais, e holocauste homard homlie homopathie homrique homicide hommage homme homogne homognit homographe homologue homologuer homonyme hongrois, e honnte honntet honneur honnir honorabilit honorable honoraire honorer honorifique honte honteux, euse hpital hoquet hoqueter horaire horde horgole horion horizon horizontal, e horloger horlogerie hormis horreur horrfier horrible

vt. a clatina, a scutura m. jucarioara, fleac interj. stai ! adj., m.f. (cu maj.) olandez m. jertfa, victima sacrificata, ofranda m. homar f. predica (si fig.) f. homeopatie adj. homeric m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator m. omagiu m. om, barbat, sot adj. omogen f. omogenitate adj., m. omograf adj. omolog vt. a omologa adj., m. omonim adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur; adj. cinstit, cumsecade, convenabil f. cinste, amabilitate m. onoare, faima; pl. onor(uri) vt. a face de rusine (in public) f. cinste, onorabilitate adj. onorabil, stimabil adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu) vt. a onora, a cinsti adj. onorific f. rusine, dezonorare adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios m. spital m. sughit vi. a sughita adj., m. orar f. hoarda f. orgoliu m. ghiont m. orizont adj., f. orizontal(a) m. ceasornicar f. ceasornicarie prep. (in) afara de, exceptind f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita vt. a ingrozi, a scirbi adj. ingrozitor

horripiler hors hors-bord hors-d'uvre hors-la-loi horticulteur hospice hospitalier, re hospitaliser hospitalit hostie hostile hostilit hte, euse htel htelier, re htellerie hotte houblon houe houille houiller, re houle houlette houleux, euse houppe houpper hourdage, hourdis hourra houspiller housse houssine houx hoyau hublot huche hue hue huer huile huileux, euse huilier huis huissier huit

vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite prep. (in) afara (de) m. invar. (mar.) zburator m. invar. aperitiv m. tilhar m. horticultor m. ospiciu, azil adj. primitor vt. a spitaliza f. ospitalitate f. cuminecatura adj. dusmanos f. dusmanie m.f. gazda, oaspete m. hotel, casa mare m.f., adj. hotelier f. pensiune, restaurant elegant f. cos (de purtat in spinare) m. hamei f. sapaliga f. huila adj. bogat in huila; f. mina de huila f. hula, (fig.) agitatie f. botau, cirja episcopala adj. furtunos f. pamatuf, mot, smoc, ciucure vt. a face ciucuri m. zidarie grosolana m., interj. ura ! vt. a chinui f. husa f. joarda, nuia (de batut covoare) m. (bot.) ilex m. tirnacop m. (mar.) hublou f. copaie (de framintat piinea), capistere interj. die ! f. haituiala, huiduiala vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum) adj. uleios m. otetar (pentru untdelemn si otet); m. (in expr.) ~ clos = cu usile inchise m. usier, portarel, aprod num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea;

huitaine huitime hutre humain, e humaniser humanisme humanitaire humanit humble humer humester humeur humide humidit humiliant, e humiliation humilier humilit humoriste humoristique humour hune huppe hupp, e hure hurlement hurler hurluberlu hussard hussite hutte hutter (se) hyalin, e hybride hybridit hydrante hydrate hydraulique hydravion hydre hydrique hydrocarbure hydrogne hydrographie hydrolyse

f. (vreo) opt, opt zile num. ord. al optulea; m. optime f. stridie, (fam.) neghiob adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi m. umanism adj. umanitar f. omenire, omenie adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila vt. a sorbi, a adulmeca vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia f. umoare, dispozitie, toana adj. umed; m. umiditate f. umezeala adj. umilitor f. umilire, injosire, umilinta vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi f. umilinta m. umorist adj. umoristic m. umor f. (mar.) gabie f. mot, pupaza adj. motat, (fam.) de vaza f. cap (de porc, stiuca etc.) m. urlat, urlet vi. a urla; vt. a cinta tare m. descreierat m. husar m. husit f. coliba vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba adj. ca sticla adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura f. hibriditate m. hidrant, gura de apa m. hidrat adj., f. hidraulic(a) m. hidroavion f. hidra adj. hidric m. hidrocarbura m. hidrogen f. hidrografie f. hidroliza

hydromel hydrosphre hydrothrapie hyne hygine hyginique hymen /-mn/, hymne hyperbole hyperhyrodie hypersonique hypertrophie hypnose hypnotiser hypnotiseur hypocondrie hypocrisie hypocrite hypose hypotnuse hypothcaire hypothque hypothquer hypothse hypothtique hystrie hystrique iambe ibrique iceberg /as'-brg'/ ice-cream /as'-krim ichtyologie /ik-/ ici icitateur, trice icne iconographe iconostase ictre idalisation idaliser idalisme idaliste ide identification identifier

m. hidromel f. hidrosfera f. hidroterapie f. hiena f. igiena adj. igienic hymne: m. (poet.) casatorie m. imn f. hiperbola, exagerare f. hipertiroide adj. supersonic f. hipertrofie f. hipnoza, fascinatie vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra m. hipnotizator f. ipohondrie f. ipocrizie adj., m.f. ipocrit f. (bot.) isop f. ipotenuza adj. ipotecar f. ipoteca vt. a ipoteca f. ipoteza adj. ipotetic f. isterie adj., m.f. isteric m. iamb adj. iberic m. aisberg m. (angl.) inghetata f. ihtiologie adv. aici adj., m.f. incitartor, instigator f. icoana m. iconograf f. iconostas m. icter, galbinare f. idealizare vt. a idealiza m. idealism m.f., adj. idealist f. idee, parere, conceptie f. identificare vt., vr. a (se) identifica

identique identit idologie idologue idiome idiotie idiotisme idoine idoltre idoltrer idoltrie idole idylle if ignare ign, e /igh-/ ignifuger ignition ignoble ignomine ignominieux, euse ignorance ignorer il ile iles iliaque illgal, e illgalit illgitime illgitimit illettr, e illicite illico illimit, e illisible illogisque illuminer illusion illusionner illusionniste illusoire illustration illustre illustrer

adj. identic f. identitate f. ideologie m. ideolog m. idiom f. idiotie m. (lingv.) idiotism adj. convenabil, capabil de adj., m.f. idolatru vt. a idolatriza f. idolatrie f. idol f. idila m. (bot.) tisa adj., m.f. nestiutor, incult adj. (produs) de foc vt. a face neinflamabil f. (tehn.) ardere adj. josnic f. josnicie adj. josnic f. ignorare, ignoranta, nestiinta vt. a ignora, a nu sti pron. pers. el f. insula m.pl. oase iliace adj. illiac adj. ilegal f. ilegalitate adj. nelegitim, nejustificat f. nelegitimitate adj., m.f. analfabet adj. ilicit, nepermis adv. (fam.) imediat adj. nelimitat, nemarginit adj. necitet adj. nelogistic vt. a lumina (si fig.) f. iluzie, amagire vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi m. iluzionist adj. iluzoriu, amagitor f. ilustratie, ilustrare adj. ilustru vt. a ilustra; vr. a se remarca

ilot ilote ilumination image imag, e imagerie imaginaire imagination imaginative imaginer imbattable imbcillit imberbe imbiber imbibition imbrication imbroglio imbu, e imbuvable imitateure, trice imitation imiter immacul, e immanence immangeable /in-/ immanquable /in-/ immatriel, elle immatriculation immatriculer immaturit immdiat, e immmorial, e immense immensit immerger immrit, e immersion immeuble immigration immigrer imminence imminent, e immiscer immixtion immobile

m. ostrov, insulita m. ilot, sclav f. iluminare, (fig.) inspiratie f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare adj. (despre stil) plin de imagini f. comert cu imagini colorate, cu icoane adj. imaginar, inchipuit f. imaginatie, imaginare, inchipuire f. (fam.) facultatea de a imagina vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui adj. de nebatut, imbatabil f. imbecilitate, neghiobie adj. imberb vt. a imbiba f. imbibare f. suprapunere partiala (ca a tiglelor) /in-bro-lyo/: m. incurcatura adj. imbibat adj. de nebatut adj., m.f. imitator f. imitare, imitatie vt. a imita adj. nepatat (si fig.) f. imanenta adj. de nemincat adj. inevitabil, de negresit adj. imaterial f. imatriculare vt. a inmatricula f. lipsa de maturitate (si fig.) adj. nemijlocit, imediat adj. imemorial adj. imens f. imensitate vt. a scufunda (intr-un lichid) adj. nemeritat f. scufundare (intr-un lichid) m., adj. imobil f. imigratie vi. a imigra f. iminenta, amenintare directa adj. iminent vt., vr. a (se) amesteca f. imixtiune adj. nemiscat, (fig.) neclintit

immobilier, re immobilisation immobiliser immobilit immodr, e immodeste immodestie immolation immoler immonde immondices immoralit immortaliser immortalit immortel, elle immuable immunisation immuniser immunit impact impair, e impardonnable imparfait, e imparit impartialit impartir impasse impassibilit impassible impatiemment impatience impatient, e impatienter impatroniser (s') impayable impay, e impeccable impedimenta impntrable impnitent, e impratif, ive impratrice imperceptible imperdable imperfectible

adj. imobiliar f. imobilizare vt. a imobiliza f. imobilitate adj. lipsit de moderatie adj. lipsit de modestie f. lipsa de modestie f. jertfire, masacrare vt. a jertfi, a masacra adj. murdar, (fig.) mirsav f.pl. gunoaie f. imoralitate vt. a imortaliza f. nemurire adj. nemuritor; f. siminoc adj. imuabil, de neschimbat f. imunizare vt. a imuniza f. scutire (de impozit), imuniatate m. ciocnire adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa adj. de neiertat adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect f. neparitate f. impartialitate, nepartinire vt. a distribui, a acorda f. fundatura, (fig.) impas f. nepasare adj. nepasator, impasibil adv. cu nerabdare f. nerabdare adj. nerabdator, nelinistit vt., vr. a (se) impacienta vr. a se impune ca stapin, a se introduce adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic adj. neplatit adj. impecabil, fara cusur m.pl. impedimente adj. de nepatruns adj. perseverent in greseala adj. poruncitor; m. (modul) imperativ f. imparteala adj. imperceptibil adj. de nepierdut adj. de neperfectionat

imperfection imprial, e imprialisme imprialiste imprieux, euse imprissable impritie impermabile impermabilisation impermabiliser impersonnel, elle impertinemment impertinence impertinent, e imperturbable imptrer imptueux, euse imptuosit impie impit impitoyable implacabilit implacable implantation implanter implication impliquer imploration implorer impoli, e impoliment impolitesse impondrable impopulaire impopularit importance important, e importateur, trice importation importer importun, e importuner importunit imposable imposant, e

f. imperfectiune adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz) m. imperialism m., adj. imperialist adj. imperios adj. nepieritor f. nepricepere, neindeminare adj., m. impermeabil f. impermeabilizare vt. a face impermeabil adj. impersonal adv. cu impertinenta f. impertinenta adj., m.f. impertinent adj. imperturbabil, neclintit vt. a obtine (o slujba, o favoare) adj. impetuos, (fig.) violent f. impetuozitate adj., m.f. nelegiuit, necredincios f. nelegiuire adj. nemilos, necrutator f. caracter implacabil adj. implacabil, neinduplecat f. implantare, implantatie vt., vr. (fig.) a (se) introduce f. implicare, implicatie, amestec vt. a implica f. implorare, rugaminte staruitoare vt. a implora, a ruga staruitor adj. nepoliticos; m. mojic adv. (in mod) nepoliticos f. nepolitete, necuviinta adj. imponderabil adj. nepopular f. lipsa de popularitate f. importanta, infumurare adj. important, increzut; m. partea importanta adj., m.f. importator f. import(are) vi., v. impers. a avea importanta, a conta; adj. plictisitor, nepotrivit, suparator; vt. a stingheri f. caracter inoportun adj. impozabil adj. impunator

imposer impossibilit impossible imposteur impt impotent, e impracticable imprcation imprcis, e imprcision imprgnation imprgner imprenable impresario impression impressionnable impressionner impressionnisme imprvisible imprvision imprvoyance imprvoyant, e imprvu, e imprim imprimer imprimerie imprimeur improbable improbation improbit improductif, ive improductivit impromptu imprononable impropre improprit improuvable improvisateur, trice improvisation improviser improviste ( l') imprudemment imprudence imprudent, e impudemment

vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma f. imposibilitate adj., m. imposibil(ul) m. impostor, sarlatan m. impozit m.f., adj. impotent adj. impracticabil f. imprecatie, injurie adj. neprecis f. imprecizie f. impregnare vt. a impregna, a imbiba adj. inexpugnabil m. impresar f. (in)tiparire, imprimare, impresie adj. impresionabil vt. a impresiona m. impresionism adj. de neprevazut f. neputinta de a prevedea f. lipsa de prevedere adj. neprevazator adj., m. neprevazut(ul) adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira f. imprimerie, tipografie adj., m. tipograf adj. improbabil f. dezaprobare f. lipsa de probitate adj. neproductiv f. lipsa de productivitate /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit; adj. de nepronuntat adj. impropriu f. caracter impropriu adj. de nedovedit adj., m.f. improvizator f. improvizare, improvizatie vt., vi. a improviza loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere adv. in mod imprudent f. imprudenta adj., m.f. imprudent adv. cu neobrazare

impudence impudent, e impudeur impudique impuissance impuissant, e impulsif, ive impulsion impulsivit impunment impuni, e impunit impur, e impuret imputation imputer imputrescible inabrit, e inaccentu, e inacceptable inacceptation inaccessible inaccoutum, e inachev, e inactif, ive inaction inactivit inactuel, elle inadapt, e inadquant, e inadmissible inadvertance inalinable inaltrable inamovible inanim, e inanit, e inanition inapais, e inaperu, e inapptence inapplicable inapprciable inapprivois, e inapte

f. neobrazare adj., m.f. nerusinat f. indecenta adj. nerusinat f. neputinta adj., m.f. neputincios adj., m.f. impulsiv, necugetat f. impuls f. impulsivitate adv. nepedepsit adj. nepedepsit f. nepedepsire, (jur.) impunitate adj. impur, (fig.) destrabalat f. impuritate, (fig.) destrabalare f. imputare, imputatie vt. a imputa (si cont.) adj. inabordabil adj. neadapostit adj. neaccentuat adj. inacceptabil f. neacceptare adj. inaccesibil adj. neobisnuit adj. neispravit adj. inactiv f. lipsa de actiune, de lucru f. lipsa de activitate adj. care nu e actual adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza adj. neadecvat adj. inadmisibil f. lipsa de atentie, inadvertenta adj. inalienabil adj. inalterabil adj. inamovibil adj. neinsufletit f. zadarnicie, desertaciune f. inanitie adj. nepotolit adj. neobservat f. lipsa de pofta de mincare adj. inaplicabil adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit adj. neimblinzit adj., m. inapt

inaptitude inarticul, e inassouvi, e inatentif, ive inattaquable inattendu, e inattention inauguration inaugurer inauthentique inavouable inca incalculable incandescence incandescent, e incantation incapable incapacit incarcration incarcrer incarnat, e ncarnation ncarner incartade incassable incendiaire incendie incendier incertain, e incertitude incessamment incessant, e inceste inchang, e incidemment incidence incident, e incidentel, elle incinration incinrer inciser incisif, ive incision incitation inciter

f. inaptitudine adj. nearticulat adj. nepotolit adj. neatent adj. inatacabil adj. neasteptat f. neatentie f. inaugurare vt. a inaugura adj. neautentic adj. de nemarturisit adj. referitor la incasi adj. incalculabil f. incandescenta, (fig.) inflacarare adj. incandescent, (fig.) inflacarat f. vraja adj. incapabil f. incapacitate f. intemnitare vt. a intemnita adj. de culoarea pielii f. incarnare vt., vr. a (se) incarna f. jignire, extravaganta adj. incasabil m. incendiator; adj. incendiar, atitator m. incendiu, (fig.) razvratire vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele) adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura f. nesiguranta, indoiala adv. neintirziat, fara incetare adj. neincetat m. incest; adj., m. (om) incestuos adj. neschimbat adv. incidental, din intimplare f. incidenta adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident adj. incidental f. incinerare vt. a incinera vt. a face o incizie adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv f. incizie f. incitare vt. a incita

incivilit inclment inclinaison inclination incliner inclure inclus, e inclusion inclusivement incoercible incognito incohrence incohrent, e incollable incolore incomber incombustible incomestible incommensurable incommode incommoder incommodit incomparable incompatibilit incompatible incomptent, e incomplet, te incomprhensible incomprhension incompressible incompris, e inconduite inconfort incongru, e incongruit inconnu, e inconsciemment inconscience inconscient, e inconsquence inconsquent, e inconsidr, e inconsistance inconsistant, e inconsolable

f. nepolitete adj. neinduratuor f. inclinare, (astron.) inclinatie f. inclinare, (fig.) inclinatie vt., vi., vr. a (se) inclina; vt. a include adj. inclus f. includere adv. inclusiv adj. incoercibil adv. incognito f. incoerenta adj. incoerent adj. (fam.) care nu poate fi incuiat ( adj. incolor, (fig.) sters vi. a reveni (cuiva) adj. care nu arde adj. care nu poate fi mincat adj. nemesurat adj. incomod, suparator vt. a incomoda, a deranja f. stinghereala, neplacere adj. incomparabil f. incompatibilitate adj. incompatibil adj. incompetent adj. incomplet adj. de neinteles f. incapacitate de a intelege adj. de necomprimat, incompresibil adj., m.f. neinteles f. purtare urita m. lipsa de confort adj. necuviincios f. necuviinta adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta adv. (in mod) inconstient f. inconstienta adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul f. inconsecventa adj. inconsecvent adj. nesocotit f. inconsistenta adj. inconsistent adj. de nemingiiat

inconsol, e inconstance inconstitutionel, incontinence incontinent, e incontrlable inconvenable inconvenance inconvenant, e inconvnient incoordination incorporation incorporer incorrect, e incorrection incorrigible incorruptibilit incorruptible incrdule incrdulit increvable incrimination incriminer incroyable incroyant, e incrustation incruster incubation inculpation inculp, e inculper inculquer inculte incultivable incurable incurie incursion incurver indbrouillable indcemment indcence indchiffrable indchirable indcis, e indcision

adj. neconsolat f. inconstanta elle: adj. contrar constitutiei f. incontinenta (si med.) adj. nestapinit; adv. numaidecit adj. de necontrolat adj. de neinchipuit, straniu f. necuviinta adj. necuviincios m. inconvenient f. lipsa de coordonare f. incorporare vt. a incorpora adj. incorect, necinstit f. incorectitudine adj. incorigibil f. incoruptibilitate adj. incoruptibil adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc f. incredulitate, necredinta adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit f. incriminare, invinuire vt. a incrimina, a invinui adj. de necrezut m.f., adj. (relig.) necredincios f. incrustare, incrustatie vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai f. incubatie f. inculpare m.f. inculpat vt. a inculpa vt. a intipari in minte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult adj. de necultivat adj. nevindecabil f. neglijenta (crasa) f. incursiune vt. a indoi dinafara inauntru adj. de nedescurcat adv. (in mod) indecent f. indecenta adj. indescifrabil adj. care nu se desira adj. nehotarit, nesigur f. nehotarire

indclinable indcrottable indfectible indfini, e indfiniment indfinissable indfrichable indfrisable indlbile indlicat, e indlicatesse indemne /-dmn'/ indemniser indmnit /-dem-/ indniable indpendamment de indpendance indpendant, e indescriptible indsirable indestructible indterminable indtermination indtermin, e index /-dks/ indexer indicateur, trice indicatif, ive indication indice indicible indien, enne indiffremment indiffrence indiffrent, e indiffrer indigence indigne indigent, e indigeste indigestion indignation indigne indigner indignit

adj. indeclinabil adj. care nu se poate curata de noroi, adj. neclintit adj. nedefinit, (gram.) nehotarit adv. (in mod) nedefinit adj. care nu poate fi definit adj. (agr.) de nedestelenit adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen adj. de nesters adj. nedelicat f. nedelicatete adj. nevatamat vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi f. indemnizatie, despagubire adj. de netagaduit loc. prep. independent de f. independenta adj. independent adj. de nedescris adj., m. nedorit adj. indestructibil adj. de nedeterminat f. nedeterminare adj. nedeterminat m. index, indice, deget aratator vt. a face un index, a introduce intr-un index adj., m. indicator adj. care indica; m. (modul) indicativ f. indicatie, indicare m. indiciu, (mat. ec.) indice adj. inexprimabil adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian adv. (in mod) indiferent f. indiferenta adj. indiferent vt. (fam.) a lasa rece, indiferent f. saracie lucie, lipsa adj., m.f. bastinas m.f., adj. nevoias adj. indigest, (fig.) greoi f. indigestie f. indignare adj. nedemn vt., vr. a (se) indigna f. lipsa de demnitate. mirsavie

indigo indiquer indiscipline indiscret, te indiscrtion indiscutable indispensable indispos, e indisposer indisposition indissoluble indistinct, e individu individualisation individualiser individualit individuel, elle indivis, e indivisible indivision indochinois, e indocile indolence indolore indomptable indompt, e indonsien, enne indu, e indubitable induction induire indulgence indulgent, e indment industrialisation industrialiser industrie industriel, elle industrieux, euse inbranlable ineffable ineffaable inefficace inefficacit ingal, e

m. (culoarea) indigo vt. a indica, a arata f. indisciplina adj., m.f. indiscret f. indiscretie adj. indiscutabil adj. indispensabil adj. indispus vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil f. indispozitie adj. indisolubil /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar m. individ f. individualizare vt. a individualiza f. individualitate adj. individual adj. (jur.) indiviz adj. indivizibil f.indiviziune adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina adj., m.f. nesupus f. nepasare adj. nedureros /-don-ta-/: adj. de neimbinzit /-don-t/: adj. neimblinzit adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat; adj. neindoielnic f. inductie (si electr.) vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide f. ingaduinta adj. ingaduitor adv. pe nedrept, nepotrivit f. industralizare vt., vr. a (se) industrializa f. (inv.) profesiune, industrie, expedient adj. industrial; m. industrias adj. harnic adj. de nezdruncinat, neclintit adj. inexprimabil adj. de nesters adj. ineficace f. ineficacitate adj. inegal, (despre un teren) accidentat,

ingalit inlgance inligible inluctable inemploy, e innarrable inepte ineptie /-s/ inpuisable inertie /s/ inespr, e inesthtique inestimeble invitable inexactitude inexauc, e inexcusable inexcut, e inexcution inexistant, e inexistence inexorable inexprience inexpriment, e inexpiable inexplicable inexpliqu, e inexploit, e inexplor, e inexpressif, ive inexprimable inexpugnable inextensible inextinguible inextricable infaillibilit infaillible infaisable infamant, e infme infanticide infatigable infatuation infatuer infcond, e

f. inegalitate, neregularitate (a unui teren) f. lipsa de eleganta adj. neeligibil adj. ineluctabil, inevitabil adj. nefolosit adj. de nepovestit adj. inept, stupid f. ineptie, stupiditate adj. inepuizabil f. inertie, (fig.) apatie adj. nesperat, neasteptat adj. inestetic adj. de nepretuit adj. inevitabil f. inexactitate adj. neimplinit adj. de nescuzat adj. neexecutat f. neexecutare adj. inexistent f. inexistenta adj. neinduplecat f. lipsa de experienta adj. neexperimentat adj. de neispasit adj. de neexplicat adj. neexplicat adj. neexploatat adj. neexplorat adj. inexpresiv adj. inexprimabil /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil adj. inextensibil /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit adj. de nedescurcat f. infailibilitate adj. infailibil adj. care nu se poate face adj. degradant adj. infam, murdar; m. ticalos m. pruncucidere, pruncucigas adj. neobosit f. ingimfare, infumurare vt., vr. a (se) infumura adj. steril

infect, e infecter infectieux, euse infection infoder infrer infrieur, e infriorit infertile infester infidle infidlit infiltration infiltrer (s') infini, e infiniment infinit infinitif, ive infirmation infirmer infirmier, re infirmit inflammable inflammation inflammatoire inflation inflchir inflexible inflexion infliger influenable influence influencer influenza influer informateur, trice information informe informer infortune infortun, e infracteur infraction infranchissable infrangible

adj. infect, (fig.) abject vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit adj. infectios f. infectie, duhoare vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi vt. a conchide adj., m.f. inferior f. inferioritate adj. neroditor vt. a infesta, a pustii, a bintui adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios f. infidelitate, inexactitate f. infiltrare, infiltratie vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua adj., m. infinit(ul) adv. infinit, foarte f. infinitate adj. infinitival; m. (modul) infinitiv f. infirmare vt. a infirma m.f. infirmier f. infirmitate adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute f. inflamare, inflamatie adj. inflamator f. inflatie vt., vr. a (se) indoi adj. inflexibil, neinduplecat f. inflexiune, indoire vt. a aplica (o corectie) adj. influentabil f. influenta (si fig.) vt. a influenta f. gripa vi. a influenta m.f. informator f. informare, informatie adj. inform, grosolan vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri adj., m.f. nefericit m. infractor f. infractiune adj. de netrecut adj. care nu poate fi sfarinat

infra-son infrastructure infroissable infructueux, euse infus, e infuser infusible infusion ingambe ingnier (s') ingnieur ingnieux, euse ingniosit ingnu, e ingnuit ingrence ingrer ingestion ingrat, e ingratitude ingurissable ingurgiter inhabile inhabilit inhabitable inhabit, e inhabituel, elle inhalation inhaler inhrent, e inhiber inhibition inhumain, e inhumanit inhumation inhumer inimaginable inimitable inimiti inintelligent, e inintelligible inintressant, e ininterrompu, e inique iniquit

m. infrasunet f. (ec.) baza adj. care nu se boteste adj. infructuos adj. innascut vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid) adj. care nu se poate topi f. infuzie adj. (fam.) iute de picior, vioi vr. a se stradui m. inginer adj. ingenios, dibaci f. ingeniozitate adj. ingenuu, candid; f. ingenua f. ingeniutate, candoare f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva) vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv f. ingerare m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid f. nerecunostinta adj. fara leac vt. a inghiti cu lacomie adj. neindeminatic f. lipsa de indeminare adj. de nelocuit adj. nelocuit adj. neobisnuit f. inhalare, inhalatie vt. a inhala adj. inerent vt. a inhiba f. inhibitie adj. inuman f. neomenie f. inhumare vt. a inhuma adj. de neinchipuit adj. de neimitat f. dusmanie adj. neinteligent adj. de neinteles adj. neinteresant adj. neintrerupt adj. nedrept f. nedreptate (mare)

initial, e initiateur, trice initiation initi injecter injection injonction injure injurier injurieux, euse injuste injustice inlassable inn, e innerver innocence innocent, e innocenter innombrable innommable innovateur, trice innovation innover inobservation inoccupation inoccup, e inoculation inoculer inodore inofensif, ive inondation inonder inoprable inoprant, e inopin, e inopportun, e inorganique inoubliable inou, e inqualifiable inquiet, te inquitant, e inquiter inquitude inquisiteur

adj., m.f. initial(a) adj., m.f. initiator f. initiere vt. a initia vt., vr. a (se) injecta f. injectare, lichid injectat f. ordin categoric f. injurie, (fig.) vatamare vt. a insulta adj. insultator adj. nedrept f. nedreptate adj. neobosit adj. innascut vt. a inerva (un organ) f. nevinovatie adj. nevinovat; m. inocent, prostanac vt. a declara inocent adj. nenumarat adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator adj., m.f. inovator f. inovatie vi. a face o inovatie f. nerespectare (a unei legi) f. lipsa de ocupatie adj. neocupat f. inoculare vt. a inocula adj. inodor adj. inofensiv f. inundatie vt. a inunda, (fig.) a potopi adj. care nu poate fi operat adj. fara efect adj. inopinat adj. inoportun adj. anorganic adj. de neuitat adj. nemaiauzit adj. incalificabil adj. nelinistit, ingrijorat adj. nelinistitor, ingrijorator vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora; f. neliniste, ingrijorare m. inchizitor; adj., m. scrutator

inquisition insaissable insalissable insalubrit insanit insatiable insatisfaction insatisfait insciement inscription inscrire inscable insecte inscurit insmination insens, e insensible insensiblilit insparable insrer insertion insideux, euse insigne insignifiance insignifiant, e insinuation insinuer insipide insistance insister insociable insolation insolemment insolence insolent, e insoler insolite insolubiliser insoluble insolvable insondable insonnieux, euse, insonore insonorisation insonoriser

f. inchizitie, perchezitie arbitrara adj. insesizabil adj. care nu se poate murdari f. insalubritate f. nerozie adj. nesatios f. lipsa de satisfactie adj. nesatisfacut adv. fara stire f. inscriere, inscriptie vt., vr. a (se) inscrie adj. care nu se poate taia m. insecta f. lipsa de securitate f. fecundare artificiala m.f., vt. a face insensibil adj. insensibil f. insensibilitate adj. inseparabil vt. a insera f. inserare, insertie adj. insidios, siret adj. remarcabil; m. insigna, insemn f. neinsemnatate adj. neinsemnat f. insinuare vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija adj. insipid (si fig.) f. insistenta vi. a insista adj. nesociabil f. insolatie adv. (in mod) obraznic f. obraznicie m.f., adj. obraznic vt. a expune la soare adj. neuzitat, nepotrivit vt. a face insolubil, nedizolvabil adj. insolubil, de nerezolvat adj. insolvabil adj. de nepatruns insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de adj. nesonor, care inabusa zgomotul f. lipsire de sonoritate, insonorizare vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza

insonorit insouciance insouciant, e insoumis, e insoumission insouponnable insoutenable inspecter inspecteur, trice inspiration inspirer instabilit instable installateur installation installer instamment instance instant, e instantan, e instar de ( l') instauration instaurer instigateur, trice instigation instiller /-ti-l/ instinct instinctif, ive instituer institut instituteur, trice institution institutionnel, elle instructeur instructif, ive instruction instruire instrumenter instrumentiste insu insubordination insubordonn, e insuccs insuffisamment insuffisance

f. lipsa de sonoritate f. nepasare adj. nepasator adj., m. nesupus f. nesupunere adj. de nebanuit adj. de nesustinut, de nesuportat vt. a inspecta, a examina atent m.f. inspector f. inspirare, inspiratie vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc. f. instabilitate adj. instabil m. instalator f. instalare, instalatie vt., vr. a (se) instala adv. staruitor f. insistenta, (jur.) instanta adj. insistent; (jur.) instanta adj., m. instantaneu loc. prep. in felul f. instaurare vt. a instaura m.f. instigator, atitator f. instigare, atitare vt. a instila m. instinct adj. instinctiv vt. a institui m. institut m.f. invatator f. institutie, instituire adj. referitor la institutii m. instructor adj. instructiv f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint; vt. a instrui (si jur.), a invata vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches m. instrumentist m. (in expr.) l'~ de = fara stirea f. neascultare adv. nedisciplinat m. insucces adv. insuficient, neindestulator f. insuficienta, incapacitate

insuffisant, e insufflation insuffler insulaire insulte insulter insupportable insurg, e insurger (s') insurmontable insurrection insurrectionnel, intangible intgration intgre intgrer intgrit intellect intellectuel, elle intelligemment intelligence intelligible intemprance intemprant, e intemprie intempestif, ive intemporel, elle intenable intendance intendant intense intensification intensifier intensit intenter intention interaction intercalation intercaler intercder intercepter interception intercession interclesse intercurrent, e

adj. insuficient, incapabil f. insuflare, (med.) insuflatie vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira adj., m. insular f. insulta vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc adj. de nesuportat adj., m.f. rasculat vr. a se rascula adj. de netrecut f. rascoala, insurectie elle: adj. insurectional adj. intangibil f. integrare adj. integru vt. a integra f. integritate m. intelect adj., m.f. intelectual adv. (in mod) inteligent f. inteligenta adj. inteligibil f. necumpatare, (fig.) exces adj. necumpatat f. intemperie, vreme rea adj. intempensiv, nepotrivit adj. atemporal adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor f. intendenta m. intendent adj. intens f. intensificare vt. a intensifica f. intensitate vt. a intenta f. intentie f. interactiune f. intercalare vt. a intercala vi. a starui (in favoarea cuiva) vt. a intercepta f. interceptie f. mijlocire, interventie m. pauza (intre doua ore de curs) adj. care survine intre timp

interdpendance interdiction interdire interdit, e intress, e intresser intrt intrieur intrim (par) interissable interjection interligne interlocuteur, trice interlope interloquer intermde intermdiaire interminable intermittence intermittent, e international, e internationalisme internationaliste interne interner interpellation interpeller interpntrer (s') interplantaire interpolation interpoler interposer interprtation interprte interprter interrgne interrogateur, trice interrogation interrogatoire interroger interrompre interrupteur, trice interruption intersection interstellaire

f. interdependenta f. interzicere, interdictie vt. a interzice, a surprinde adj. interzis, surprins; m. interdictie adj., m.f. interesat vt., vr. a (se) interesa m. interes, dobinda adj. intern, interior; m. interior, camin, inter loc. adv. in mod provizoriu adj. nesecat, (fig.) inepuizabil f. interjectie m. spatiu alb intre doua rinduri scrise m.f. interlocutor adj. interlop, suspect vt. a ului, a surprinde m. intermediu, divertisment adj., m. intermediar adj. interminabil f. intermitenta adj. intermitent adj. international m. internationalism m.f., adj. internationalist adj., m. (elev) intern vt. a interna f. interpelare vt. a interpela vr. a se intrepatrunde adj. interplaneter f. interpolare vt. a interpola vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni f. interpretare m. interpret vt., vr. a (se) interpreta m. interregn adj. intrebator; m. examinator f. interogare, intrebare m. interogatoriu vt. a interoga, a intreba vt., vr. a (se) intrerupe adj., m. intrerupator f. intrerupere f. intersectie adj. interstelar

interstice interurbain, e intervalle intervenir intervention interventionnisme intervertir interview /-viou-/ interviewer interviewer intestin, e intime intimer intimidateur, trice intimidation intimider intimit intitul intituler intolrance intonation intoxication intoxiquer intra-atomique intraduisible intraitable intramusculaire intransigeance intransigeant, e intransitif, ive intransmissible intravenieux, euse intrpide intrpidit intrigant, e intrigue intriguer intrinsque introductif, ive introduction introduire introniser introspection introuvable intrus, e

m. spatiu intermediar, interstitiu adj. interurban m. interval vi. a interveni f. interventie m. interventionism, amestec in treburile interne vt. a interverti f. interviu /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu /-viou-v/: vt. a lua un interviu adj. intern; m. intestin adj., m. intim vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate adj. care intimideaza f. intimidare vt. a intimida f. intimitate m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.) vt., vr. a (se) intitula f. intoleranta ( si med.) f. intonare, intonatie f. intoxicare, intoxicatie vt. a intoxica adj. cuprins in atom adj. de netradus adj. neinduplecabil, intratabil adj. intramuscular f. intransigenta m.f., adj. intransigent adj. intranzitiv adj. de netransmis adj. intrevenos adj. intrepid, indraznet f. intrepiditate, indrazneala m.f., adj. intrigant f. intriga vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi adj. intrinsec adj. introductiv f. introducere vt., vr. a (se) introduce vt., vr. a (se) inscauna (si fig.) f. introspectie adj. de negasit m.f., adj. intrus

intuitif, ive intuition inusable inusit, e inutile inutilit invaincu, e invalide invalider invalidit invariable invasion invective invectiver invendable inventaire inventer inventeur, trice inventif, ive invention inventorier invrifiable inversable inverse inverser inversion invertbr, e invertir investigation investir investissement invtr, e invincibilit invincible inviolabilit inviolable invisibilit invisible invitation invite invit, e inviter invocation involuntaire invoquer

adj. intuitiv; m. persoana care intuieste f. intuitie adj. care nu se uzeaza adj. neuzitat adj. inutil f. inutilitate; pl. lucruri inutile adj. neinvins adj., m. invalid vt. a invalida f. invaliditate adj. invariabil f. invadare, invazie f. invectiva vt., vi. a invectiva adj. de nevindut m. inventar vt. a inventa m.f. inventator, descoperitor adj. inventiv f. inventie, nascocire, descoperire vt. a face inventarul adj. de neverificat adj. de nerasturnat adj., m. invers(ul), opus(ul) vt. a inversa f. inversiune, inversare adj., m. nevertebrat vt. a rasturna (intr-o ordine opusa) f. investigatie vt. a investi, a asedia m. investitie, asediere adj. inveterat f. invincibilitate adj. invincibil f. inviolabilitate adj. inviolabil f. caracter invizibil adj. invizibil f. invitare, invitatie f. indemn m.f. invitat vt., vr. a (se) invita f. invocare, invocatie adj. involuntar vt. a invoca, a chema (in ajutor)

invraisemblable invraisemblance invulnrabilit invulnrable iode ioniser iota iouler irakien, enne iranien, enne irascibilit irascible ire iris /-riss/ iriser ironique ironiser irrachetable irradiation irradier irraisonn, e irrationel, elle irralisable irralit irrconciliable irrductible irrel, elle irrflchi, e irrfutable irrgularit irrgulier, re irrmdiable irrmissible irremplaable irrparable irrprochable irrsistible irrsolu, e irrsolution irrespectueux, euse irresponsabilit irresponsable irrtrcissable irrverence irrversible

adj. neverosimil f. caracter neverosimil f. invurnerabilitate adj. invulnerabil m. iod vt. a ioniza m. (fig.) iota vi. a hauli (pe munte) adj., m.f. (cu maj.) irakian adj., m.f. (cu maj.) iranian f. irascibilitate adj. irascibil f. (poet.) miine m. iris (si bot.) vt., vr. a (se) iriza adj. ironic vi. a ironiza adj. de nerascumparat f. iradiere, iradiatie vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii adj. nechibzuit adj. irational adj. irealizabil f. caracter ireal adj. de neimpacat adj. ireductibil adj. ireal adj. necugetat adj. de necombatut f. neregularitate adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt adj. iremediabil adj. de neiertat adj. de neinlocuit adj. ireparabil adj. ireprosabil adj. irezistibil adj. nehotarit f. nehotarire adj. nerespectuos f. lipsa de responsabilitate adj. iresponsabil adj. care nu intra la spalat f. lipsa de respect adj. ireversibil

irrvocable irrigation irriguer irritable irritation irriter irruption isabelle islam(isme) isochrone isolateur, trice isolation isolationnisme isolement isoler isomorphisme isoscle isotope isralite issu, e isthume italien, enne item itinraire itou ivaire ivoire ivre ivresse ivrogne, esse ivrognerie jable jabot jabotage jaboter jacasser jachre jacinthe jacquerie jactance jade jadis /-diss/ jaillir jaillissement jalouser

adj. irevocabil f. irigare, irigatie vt. a iriga adj. iritabil f. iritare, iritatie vt. a irita, (fig.) a stirni f. izbucnire adj. invar. cafeniu-deschis m. islamism adj. izocron adj., m. izolator f. (tehn.) izolare m. politica de izolare m. izolare vt. a izola m. izomorfism adj. isoscele m. izotop adj., m.f. (cu maj.) israelit adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta m. istm adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana adv. in afara de, in plus m. intinerar adv. (fam.) asisderea f. neghina (si fig.) m. fildes, (fig.) albeata (a gitului) adj. beat (si fig.) f. betie, imbatare adj., m.f. betiv f. betie m. gardina m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan m. (fam.) trancaneala vi., vt. (fam.) a trancani vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi f. pirloaga f. zambila f. rascoala taraneasca, razmerita f. infatuare, fanfaronada m. jad adv. odinioara, altadata vi. a tisni, a izvori m. tisnire vt. a fi gelos (pe), a invidia

jalousie jaloux, ouse jamais jambe jambon janissaire janvier japonais, e jappement japper jaquete jard jardin jardinage jardiner jardinier, re jargon jargonner jarre jarret jarretelle, jars jaser jasmin jasper jatonner jatte jauge jauger jaune jaunir jaunisse jaunissement jaunntre javeau javelot je jeannot je-m'en-fichisme jersey jet jete jeter jeton jeu

f. gelozie, invidie, jaluzea adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos adv. niciodata, cindva f. gamba, picior m. sunca m. inicer m. ianuarie adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza m. (s)chelalaiala, (s)chelalait vt. a (s)chelalai f. jacheta m. grohotis m. gradina m. gradinarit vi. a gradinari m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina m. jargon, sisiit (al giscanului) vi. (fam.) a vorbi in jargon, f. urcior m. partea din spate a genunchiului jarraetire: f. jartiera m. giscan vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi, m. iasomie vt. a impestrita vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona f. strachina f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav vt. a masura capacitatea (unei nave), adj., m., adv. galben vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni f. icter, galbinare m. ingalbenire adj. galbui m. ostrov m. sulita pron. pers. eu m. (fam.) natarau m. invar. (pop.) nepasare m. jerseu m. aruncare, tisnitura, crestere rapida ( f. dig vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie m. fisa, jeton m. joc, mod de a juca, mod de a functiona,

jeudi jeun () jeune jene jener jeunesse joaillerie joaillier, re jobard, e jobarder jocasse jockey jocrisse joie joindre joint, e jointure joli, e joliment jonc jonchaie jonche joncher jonction jong /jou/ jongler jongleur jonquille joue jouer jouet joueur, euse joufflu, e jouir jouissance jouisseur, euse joujou jour journal journalier, re journaliste journe jouter jouvence jouvenceau, celle

m. joi loc. adv. pe stomacul gol adj., m.f. tinar m. post vi. a posti f. tinerete, tineret /jo-a-yi-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie m.f. bijutier m.f., adj. (fam.) nerod vt. (pop.) a trage pe sfoara f. sturz m. jocheu m. nerod f. bucurie, veselie, placere vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia, adj. unit, impreunat; m. articulatie f. imbinare, incheietura adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte m. stuf, papura, trestie f. stufaris f. flori (presarate pe jos), morman vt. a presara (flori), a acoperi f. jonctiune, unire m. jug (si fig.) m. a jongla, (fig.) a se juca (cu) m. jongler f. narcisa galbena f. obraz, falca vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura m.f. jucator; adj. jucaus adj. bucalat vi. a se bucura de, a beneficia de f. placere, folosinta m.f. juisor m. jucarie m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect m. ziar adj. zilnic; m. zilier m. ziarist f. zi, salariu (munca) pe o zi vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva) f. (inv.) junete m.f. (fam.) baietan, fetiscana

jovialit joyau joyeux, euse jubil jubiler jucher judasme judas judiciare judicieux, euse juge jugement juger jugulaire juguler juif, ive juillet juin juke-box jumeau, elle jumelage jument jumuler jungle /jongl'/ jupe jupon jur, e jurement jurer juridiction juridique juriste juron jury jus /ju/ jusque juste justement juste-milieu justesse justice justicier justification justifier jute

f. veselie, jovialitate m. bijuterie, (fig.) comoara adj. vesel, voios m. jubileu vi. a jubila vt., vi., vr. a (se) cocota m. iudaism m. tradator, ferestruica (intr-o usa) adj. judiciar adj. judicios m. judecator m. judecata, sentinta, rationament vt. a judeca, a crede, a considera adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti) vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu m. iulie m. iunie m. tonomat adj. geaman; f.pl. binoclu m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.) f. iapa vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.) f. jungla f. fusta m. jupon, (fig.) femeie adj. jurat, declarat; m. jurat m. juramint, injuratura vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi f. jurisdictie adj. juridic m. jurist m. injuratura m. juriu m. suc prep. pina (la), pina (si) adj. drept, exact, legitim, ( adv. pe drept, tocmai (pe cind) m. calea de mijloc f. justete, exactitate f. justitie, dreptate adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate f. justificare, dovada vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi m. iuta

juter juteux, euse juvnilit juxtaposer kaki kalidoscope kamikaze kandjar, kangiar kangourou kantisme kaolin karpatique kayak kfir kpi kratine krms kermesse khan kidnapper kidnapping kif-kif kilo(gramme) kilomtrage kilomtre kilomtrique kilowatt kimono kinesthsie kiosque kirsch klaxon klaxonner knock-out knout kolkhoze kolkhozien, enne konzern kopeck koulak kraal krach /krak/ kreutzer kummel kwas

vi. a lasa zeama adj. zemos f. caracter juvenil vt., vr. a (se) juxtapune adj. kaki m. caleidoscop m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra m. hanger m. cangur m. doctrina lui Kant, kantianism m. caolin adj. carpatic, referitor la Carpati m. caiac m. chefir m. chipiu f. cheratina m. (bot.) cirmiz f. chermesa m. han (tatar) vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare m. rapire adj. invar. (fam.) asemanator m. kilogram, chil m. kilometraj m. kilometru adj. kilometric m. kilowatt m. chimono f. chinestezie m. chiosc m. visinata m. claxon vi. a claxona m. invar. cnocaut; adj. doborit m. cnut m. colhoz adj., m.f. colhoznic m. concern m. copeica m. chiabur m. sat (in Africa de Sud) m. (fin.) crah m. creitar m. lichior de chimen m. cvas

kyrielle kyste kystique la l label labeur laboratoire laborieux, euse labour labourage labourer laboureur labyrinthe laage, lacement lacer lacration lacrer lacet lchage lche lcher lchete lacis laconique lacrymal, e lacrymogne lacs /l/ lactation lact, e lactique lactose lacune lacuneux, euse lacustre ladre ladrerie lai, e lac, laque lache laciseer laid, e laideron, onne laideur laidir

f. (fam.) pomelnic, sir m. chist adj. chistic art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel m. eticheta m. munca (grea) m. laborator adj. harnic, trudnic m. aratura, ogor arat m. arat, aratura vt. a ara, a brazda (si fig.) m. plugar m. labirint m. snuruit vt. a snurui, a stringe sireturile f. sfisiere vt. a sfisia m. siret, snur, lat, serpentina m. abandonare adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras f. lasitate m. retea (de fire) adj. concis, succint adj. lacrimal adj. lacrimogen m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa f. lactatie, alaptare adj. ca laptele, laptos adj. lactic m. lactoza f. lipsa, gol, intrerupere adj. cu lacune adj. lacustru m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie m.f., adj. mirean m.f., adj. laic f. (bot.) rogoz vt. a laiciza adj. urit, diform; m. partea urita m.f. fata (femeie) foarte urita f. uritenie vi. a se uriti

laie lainage laine laineux, euse lainier, re laisse laisser laisser-aller laisser-passer lait laitage laitance, laite laiterie laiteux, euse laitier, re laiton laitonnage laitue laus laize lama lambeau lambin, e lambiner lambris lambrisser lame lamelle lamentable lamenter laminer lamineur laminoir lampadaire lampalissade lampant, e lampasser lampe lamper lampiste lampyre lance lance lancement lance-pierre

f. mistreata, poteca (intr-o padure) m. tesatura din lina, lenaj f. lina adj. linos, de lina adj. de lina f. zgarda vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta m. invar, neglijenta, delasare m. invar. permis de libera trecere m. lapte m. produse lactate f. lapti f. laptarie adj. laptos adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte m. alama m. alamire f. laptuca m. (arg. scolar) discurs, predica f. latime (a unei stofe) m. (zool.) lama, preot budist m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment, adj. mocait, moale vi. a-si irosi timpul, a se mocai m. lambriu vt. a acoperi cu lambriuri f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin f. lamela, foita adj. lamentabil vi. a boci; vr. a se lamenta vt., vr. a (se) lamina adj., m. laminator m. laminor m. lampadar f. adevar la mintea cocosului adj. lampant vi. (fam.) a pili, a trage la masea f. (fam.) dusca vt. (fam.) a trage la masea m. lampist, (fam.) functionar subaltern m. licurici f. lance, robinet (la un furtun) f. aruncare m. lansare m. invar. prastie

lancer lance-raquettes lancette lanceur, euse lancier lanciner landau lande landier langage lange langer langoureux, euse langouste langue languer languir languissamment languissant, e lanire lant, e lanterne lanterner lanturelu lapement laper lapereau lapidaire lapider lapin, e lapinire lapis-lazuli /-piss/ lapon, e laps /lapss/ laque laquelle laquer larbin larcin lard lardage larder lardon large largesse

vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune ( m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate f. lanteta m.f. aruncator, persoana care lanseaza m. lancier vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui m. landou f. landa, baragan, ciulini m. pirostrie m. limbaj, grai m. scutec, fasa vt. a infasa adj. languros, gales f. langusta f. limba, limbaj f. lincezeala, tinjeala vi. a lincezi, a tinji adv. alene, gales adj. linced, gales, (fig.) care se stinge f. curea, fisie adj. lent, incet; f. lindina f. felinar, lanterna vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri); m. zapauc m. lapait vi. a lapai m. pui de iepure m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis vt. a lapida, a azvirli cu pietre, m.f. iepure (de casa), f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri m. lapislazuli adj., m.f. (cu maj.) lapon m. lacheu, (fig.) om slugarnic f. lac (de lustruit) vezi lequel vt. a lacui m. (peior.) sluga m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat m. slanina m. impanare cu slanina vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge, m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la f. larghete, darnicie; pl. daruri

larguer larigot larme larmier larmoiement larmoyant, e larmoyer larron larronner larve laryngite larynx las, lasse lascif, ive lascivit lasser lassitude lasso latence latin, e latinit latitude latrines latte laudatif, ive laurat, e laurier lavable lavabo lavage lavallire lavande lavasse lave lavement laver lavette lavoir laxatif, ive layette le l lche lcher lcherie

vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi; loc. adv. (in expr.) boire tirer-~ = a bea zdrav f. lacrima, (fig.) picatura m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas) m. lacrimare, smiorcaiala adj. plingacios vi. a plinge m. hot vi. a face pe hotul, a ciordi f. larva, spectru f. laringita m. laringe adj. obosit, plictisit; adj. lasciv f. lascivitate vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala, f. oboseala, (fig.) plictiseala m. lasou f. stare latenta adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin; f. latinitate f. latitudine f.pl. latrina f. sipca adj. laudativ adj., m.f. laureat m. laur; pl. (fig.) glorie adj. care se poate spala m. lavabou m. spalat, spalare, spalatura f. lavaliera f. lavanda f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala f. lava m. spalatura vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.) f. spalator de vase (de sirma etc.) m. spalatorie (publica) adj., m. laxativ f. rufarie (pentru un nou-nascut) art. hot. m.;pron. pers. il, pe el m. latime (a unei stofe) f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi f. (fam.) lacomie

leon lecteur, trice lecture lgaliser lgalit lgataire lgation lgendaire lgende lger, re lgrement lgret lgifrer lgion lgionnaire lgislateur, trice lgislatif, ive lgislation lgitimation lgitime lgitimer legs /l/ lguer lgume lgumier, re lgumineux, euse lendemain lninisme lniniste lnitif, ive lenteur lentille lonin, e lpre lpreux, euse lequel lergeur les lse lser lsine lsiner lsion lesquels, lesquelles lessive

f. lectie, invatatura m.f. cititor, lector (universitar) f. citire, lectura vt. a legaliza f. legalitate m. legatar f. legatie adj. legendar f. legenda, inscriptie adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi, adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta vi. a legifera f. legiune, multime m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare m.f., adj. legislator adj. legislativ f. legislatie f. legitimare adj. legitim, indreptatit vt. a legitima, a indreptati m. (jur.) legat vt. (jur.) a lasa prin testament m. leguma; adj. de legume adj. leguminos m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare m. leninism adj., m.f. leninist adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere f. linte, lentila; pl. pistrui adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire) f. lepra, (fig.) viciu m.f., adj. lepros pron. rel. care f. largime, latime art. hot. pl.; pron. pers. i, le, pe ei, pe ele adj. f. (in expr.) ~-majest = lezmajestate vt. a leza, a jigni f. avaritie, calicie vi. a se calici f. leziune, (fig.) paguba vezi lequel f. lesie

lessiver lessiveuse leste lester lthargie lthargique lettre lettr, e leucocyte leur leurre leurrer leurs levage levain levant leve lever levier lviger lvre levrette lvrier levure lexicographe lexique lzard lzarde lzarder liaison liant, e liard liarder liardeur, cuse liasse libanais, e libation libelle libeller libellule libral, e libraliser libralit librateur,trice libration

vt. a spala cu lesie f. masina de spalat rufe adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib f. letargie adj. letargic, (fig.) amortit; f. litera, scrisoare; pl. literatura adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat m. (med.) leucocita adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. i, le m. momeala (si fig.) vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii) adj. pos. lor m. ridicare m. plamada (de piine), (fig.) saminta m. rasarit; adj. m. care rasare f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.), m. pirghie vt. a pulveriza (prin dizolvare ntr-un lichid). f. buza; pl. margini f. ogarca m. ogar, (fig.) copoi f. drojdie de bere, maia m. lexicograf m. lexic(on) m. soprla f. fisura (ntr-un zid) vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari f. legatura, relatie, jonctiune adj. mladios, (fig.) blnd, sociabil; m. liant m. gologan vi. a se zgrci (la bani) m. f. zgrcit, mate-fripte f. vraf (de hrti) adj., m.f. (cu maj.) libanez f. libatie m. pamflet vt. a redacta (o cerere etc.) f. libelula adj.liberal, generos, liber vt. vr. a (se) face mai liberal f. liberalitate, generozitate adj., m.f. eliberator f. (e)liberare

librer libert libertin, e libidineux, euse libraire librairie libre libre-change libre-service libretto lice licence licenci, e licenciement licencier licencieux, euse lichen licher licite licorne licou, licol lie lie-de-vin lige lien lier lierre lieu lieue lieutenant livre ligaturer lige lignage ligne ligne ligner ligneux, euse lignite ligoter ligue liguer lilas lilial, e limace

vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera f. libertate m.f., adj. libertin adj. libidinos m. librar f. librarie adj. liber, desantat m. (ec.) liberul schimb m. autoservire m. libret f. arena, catea de vnatoare, speteaza f. libertate, autorizatie, licenta (universitara) m.f., adj. licentiat m. concediere vt. a concedia adj. licentios, imoral /-ken/ m. lichen vt. (pop.) a bea adj. permis, legal f. animal fantastic cu un singur corn m. capastru f. drojdie (si fig.) adj. invar. rosu-nchis m. pluta m. legatura (si fig.) vt., vr. a (se) lega, a (se) uni m. iedera m. loc, tinut, rang, descendenta f. leghe m. locotenent m. iepure vt. a lega, a uni adj. (fig.) devotat m. rasa, neam f. linie, sir, undita, descendenta f. neam, descendenta vt.a linia adj. lemnos m. lignit vt. a lega fedeles f. liga, complot vt.,vr.a (se) uni ntr-o liga m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu adj. ca crinul f. melc (fara cochilie)

limaon limage limaille limbe lime limer limier limite limiter limitrophe limon limonier limousine limpide limpidit lin linceul linaire linge lingre lingrie lingot linguistique liniment linolum linot linotype linteau lion, onne lionceau lippe lippu, e liqufier liqueur liquidation liquide liquider liquoreux, euse lire lis,lys lisr liseron liseur, euse lisible lisire

m. melc (si anat.) m. pilire, pilit f. pilitura (de fier etc.) m. (bot.) limb f. pila (de unghii etc.) vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.) m. copoi (si fig.) f. limite, margine vt., vr. a (se) limita, a (se) restrnge adj. limitrof m. noroi,(un fel de) lamie, (fig.) plamada m. lami f. limuzina adj. clar, transparent f. limpezime m. pnza de in m. giulgiu adj. liniar m. lenjerie, rufa lenjereasa lenjerie m. lingou adj., f. lingvistic(a) m. alifie /-om'/ m. linoleum m., linotte f. (ornit.) cnepar f. linotip m. usor la o usa m.f. leu m. pui de leu f.buza inferioara, adj. buzat vt., vr. a (se) lichefia f. licoare, lichior f. lichidare adj., m. lichid vt. a lichida, (fig.) a omor adj. ca lichiorul vt. a citi, (fig.) a descifra m. crin m. gaitan m. (bot.) volbura m.f. cititor pasionat; f. lizeuza adj. citet f. liziera, margine (a unei paduri etc.)

lisse lit litanies liteau lite literie litharge lithographie litire litige litigieux, euse litre littraire littral, e littrateur littrature littoral litutgie lividit livraison livre livre livrer livret livreur lobe local, e localiser localit locataire location locomotion locution logarithme loge logement loger logicien, enne logique logis loi loin lointain, e loir loisible

adj. neted si lucios m. pat, asternut, strat, albie (a unui ru) f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie) f. puii fatati o data f. asternut (de pat) f. (chim.) litarga f. litografie f. asternut de paie (al animalelor), lectica m. litigiu adj. litigios m. litru adj. literar adj. literal m. literat f. literatura m. litoral; de lnga tarm f. liturghie f. paloare f. livrare, fascicula a unui periodic) m. carte, livra f. livrea, servitorime vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda, m. livret, libret m. cel care elibereaza marfurile cumparate m. lob adj., m. local vt., vr. a (se) localiza f. localitate m. locatar f. de nchiriere, chirie f. locomotie f. locutiune m. logaritm f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru) m. locuinta vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui; m.f. logician adj., f. logic(a) m. locuinta f. lege, regula, norma adv. departe adj. ndepartat; m. departare m. harciog adj. ngaduit

loisir lombaire lombes long, longue longe longer longeron longvit longitude longtemps longueur longue-vue lopin loquace loque loquet loqueteux, euse lorette lorgner lorgnette lorgnon loriot lors lorsque losange lot loti, e lotion lotir louange louanger louche loucher louer loufoque loup, louve loupe loup-garou lourd, e lourdaud, e lourdeur loustic loutre louveteau louveterie

m. ragaz adj. lombar m. pl. sale adj. lung, ndelungat; adv. mult, lung; f. curea (pt. legat un cal) vt. a merge de-a lungul m. grinda mica f. longevitate f. longitudine adv. mult timp f. lungime, durata, (fig.) taraganeala f. luneta m. bucata /-koua-/ adj. limbut f. zdrenta (si fig.) m. clanta adj. zdrenturos f. curtezana vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta), f. lornieta, binoclu mic m. lornion m. (ornit.) grangur adv. atunci conj. (atunci) cand m. romb m. parte, loz, soarta adj. distribuit f. spalare, lotiune vt. a mparti (n loturi), a nzestra f. lauda, elogiu, proslavire vt. a lauda, a proslavi adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la vt. a nchiria; vt., vr. a (se) lauda adj., m.f. (pop.) (om) tcnit m.f. lup f. lupa, excrescenta m. vrcolac, (fig.) om ursuz adj. greu, grav, greoi m.f. persoana greoaie f. greutate, ncetineala m. htru f. lutra, haina de lutru m. pui de lup f. vnatoare de lupi

louvoyer loyal, e loyaut loyer lubie lubricit lubrifier lucarne lucide lucidet luciole lucratif, ive lucre luette lueur luge luger lugubre lui luire lumire lumignon lumineux, euse lunatique lundi lune lunette lurette luron, onne lustral, e lustre lustrer lut luth lutin, e lutiner lutrin lutte lutter lutteur luxation luxe luxer luxueux, euse luzerne

vi. a naviga n zigzag, (fig.) a o lua pe departe adj. sincer, cinstit f. sinceritate, cinste m. chirie f. (fam.) toana f. lubricitate vt. a lubrifia f. lucarna, ferestruica (la pod) adj. lucid f. luciditate, claritate n gndire f. licurici adj. lucrativ,banos m. profit f. (anat.) omusor f. licarire, lumina slaba f. saniuta vi. a se da cu saniuta adj. lugubru pron. pers. (pe) el, lui, i vi. a licari, a luci f. lumina, zi, (fig.) lamurire, m. luminita, muc (de lummare) adj. luminos, (fig.) inteligent adj. capricios, fantastic; m. lunatic m. luni f. luna, (fig.) capriciu f. luneta; pl. ochelari f. (n expr.) m.f. persoana vesela adj. care purifica m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani, vt. a lustrui, a da luciu m. lut /lut/ m. lauta adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii m. strana f. lupta, (fig.) disputa vi. a lupta m. luptator f. luxatie m. lux vt. a luxa adj. luxos f. lucerna

lyce lycen, enne lymphatique lymphe lynchage lyncher lynx lyre lyrique lyrisme ma maboule, e macabre macaron macaroni macaronique macdoine macdonien, enne macration macrer mchefer mcher mchicoulis mchiller machin, e machinal, e machination machine machiner machinerie machinisme machiniste mchoire mchonnement mchonner mchurer maon maonner maonnerie macque maculage maculature maculer madame mademoiselle

m. liceu m.f. licean adj., m.f. limfatic, (fig.) molu f. limfa m. linsaj vt. a linsa m. linx f. (muz.) lira adj., m. (poet.) liric m. lirism adj., pos. f. a mea adj., m.f. (pop.) tcnit adj. macabru m. pricomigdala m., invar. macaroana, (pop.) macaronar adj. burlesc f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura) adj., m.f. (cu maj.) macedonian f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare vt. a macera, (fig.) a mortifica m. zgura de fier vt. a mesteca m. meterez vt. a mesteca ncet, a morfoli m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia adj. masinal f. uneltire, masinatie f. masina, masinarie vt. a unelti, a masina f. masinarie m. masinism m. masinist f. falca, (fig.) imbecil m. molfaiala vt. a molfai vt. a mnji, a ferfeniti m. zidar, constructor, mason vt. a zidi, a construi f. zidarie, masonerie f. melita m. mzgalirem, mzgalitura f. maculatura, mzgalitura vt. a pata, a mnji f. doamna, cucoana f. domnisoara

madr, e madrpores madrier murs /meurss/ magasin magasinage magasinier magazine mage magicien, enne magique magister magistral, e magma magnanerie magnanime magnat magnsium magntique magntiser magnto magnificence magnifique magnitude magot magyar, e mahomtan, e mai maie maigre maigrelet, ette maigreur maigrir maille maillechort mailler maillet maillon maillot main main d`uvre mainmise maint, e maintenent maintenir

adj. (fig.) siret m.pl. colonie de polipi m. blana (de lemn), brna f. pl. obiceiuri m. magasin, depozit (de marfuri) m. nmagazinare, depozitare m. magaziner m. (angl.) periodic ilustrat m. mag, astrolog m.f. magician adj. magic, (fig.) feeric /-jiss-tr/ m. (nv.) nvatator (de la tara) adj. magistral, pedant f. magma f. crescatorie de viermi de matase adj. marinimos /magh-na/ m. magnat /-zi-om`/ m. magneziu adj. magnetic, fascinant vt. a magnetiza, a fascina f. (electr.) magnetou f. maretie; pl. darnicie adj. maret, (fam.) grazav f. (astron.) magnitude m. maimuta fara coada, (fig.) urciune, /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar ad., m.f. mahomedan m. (luna) mai f. covata, paner adj. slab, sarac, (fig.) mic, nentemeiat; adj. slabut f. slabiciune, (fig.) saracie vi., vt. a slabi f. ochi (la o mpletitura etc.), m. alpaca vt. a ridica ochiur ( pentru o mpletitura); m. (tehn.) mai m. ochi mic (la o mpletitura) m. scutec, maiou f. mna f. mna de lucru, manopera f. (jur.) sechestrare, sechestru adj. nehot.nenumarat adv. acum vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine

maintien maire mairie mais mas maison maisonne maisonnette matre matresse matrise matriser majest majesteux, euse majeur, e majolique major majoration majorer majorit malade maladie maladif, ive maladresse maladriot, e malais, e malandrin malappris, e malaria malaxer malchance malchanceux, euse mle maldiction malfice malfique malembouch, e malemort malencontreux, euse malentendu malfaon malfaisant, e malfaiteur, trice malfam, e malgache

m. mentinere, tinuta, stapnire de sine m. primar f. primarie conj. dar, ci m. porumb f. casa, ntreprindere, personal casnic, familie; f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa f. casuta m. stapn, maestru, profesor, sef; f. stapna f. stapnire (de sine), maiestrie vt., vr. a (se) stapni f. maiestate adj. maiestuos adj. mai mare, major, important; f. (arte) majolica m. major de administratie, medic militar f. majorare, sporire vt. a majora, a spori f. majoritare, majorat m.f., adj. bolnav f. boala, (fig.) pasiune adj. bolnavicios f. stngacie adj., m.f. stngaci adj. dificil, anevoios m. haimana, borfas adj. m.f. prost crescut f. malarie vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa f. ghinion adj., m.f. ghinionist adj. barbatesc, (fig.) puternic; f. blestem, nenorocire m. vraja funesta adj. funest, cu influenta nefasta adj., m.f. (om) rau de gura f. moarte tragica adj. neplacut m. nentelegere, interpretare gresita f. executie defectuoasa adj. raufacator, vatamator m.f. raufacator adj. rau famat, cu reputatie proasta adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar

malgr malhabile malheur malheureux, euse malhonnte malhonntet malice maliceux, euse malignit malin, igne malingre malle mallable malletier mallette malmener malotru, e malpropre malpropret malsain, e malsance malsant, e malsonnant, e malt malthusianisme malttier maltraiter malveillamment malveillance malveillant, e malversation maman mamelle mamelon m'amie, ma mie mammifre mammouth mamours manuvrable manuvre manuvrer manant manche manchette manchon

adv. fara voie, n ciuda adj. stngaci m. nenorocire, ghinion adj., m.f. nenorocit, ghinionist adj. necinstit f. necinste, necuviinta f, rautate, gluma rautacioasa adj., m.f. rautacios f. rautate, nclinatie spre rau adj. rau(tacios), malign, siret, adj. pricajit f. cufar, valiza adv. maleabil (si fig.) m. lucrator de cufere f. cufaras, valijoara vt. a ocar, a brutaliza m.f. adj. mitocan adj. murdar (si fig.) f. murdarie (si fig.) adj. nesanatos (si fig.) f. necuviinta adj. necuviincios adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios m. (angl.) malt m. malthusianism m. (iron.) perceptor vt. a maltrata adv. cu rea-vointa, (n mod) rau voitor f. rea-vointa adj., m.f. rau-voitor f. deturnare de fonduri f. (fam.) mamica f. mamela m. sfrc (al snului), colina f. draguta, iubita adj., m. pl. mamifere /mam'-mout'/ m. mamut m.pl. mngieri adj. manevrabil f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile m.(nv.) satean, (peior.) badaran m. mner; f. mneca, f. manseta manson

manchot, e mandant mandat mandataire mandehou, e mander mandibule mandragore mandrin mange manger manette manganse mangeable mangeaille mangeoire manger mangerie mange-tout mangeur, euse maniable maniaque maniement manier manire manir, e manifestant, e manifestation manifeste manifester manigance manigancer manille manipulation manipuler manivelle manne mannequin manoir manomtre manouvrier manquant, e manque manquement manquer

adj., m.f. ciung, (fig.) nendemnatic m. alegator m. mandat m. mandatar adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria vt. (nv.) a comunica (n scris), a chema f. mandibula, falca f. matraguna m. (tehn.) mandrina m. manrj, (fig.) comportare vicleana vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata f. maneta m. mangan adj. care se poate mnca f. (fam.) crapelnita f. troaca vt. a mnca (si fig.) a consuma; f. masa care dureaza mult, mbuibare m. invar. (fam.) mna-sparta m.f. mncacios, (fig.) risipitor adj. maniabil, (fig.) suplu adj. m.f. maniac m. mnuire, pipaire vt. a mnui, a pipai; m. pipaitul f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite adj. manierat, (fig.) afectat m.f. manifestant f. manifestare, manifestatie adj. evident; m. manifest vt., vi., vr. a (se) manifesta f. tertip, masinatie vt. a pune la cale m. (text.) manila f. manipiulare, (fig.) manevra vt. a manipula, a tranzita f. manivela f. mana, hrana abundenta, cos mare m. manechin, (fig.) om de paie m. conac m. manometru m. (nv.) hamal adj., m.f. (om) care lipseste, absent m. lipsa, manco m. lipsa, ncalcare (a datoriei) vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi,

mansutude manteau mantile manucure manuel, elle manufacture manuscrit manutention mappemonde maquereau maquette maquignon maquignonner maquillage maquiller maquis maquisard maracher, re marais marasme marasquin martre maraud, e marauder maraudeur marbre marbrer marbrier, re marbrure marcassin marchand, e marchander marchandise marche march marchepied marcher marcottage marcotte mardi mare marcage marcageux, euse marchal marchausse

f. blndete m. mantou, manta f. sal de dantela f. manichjiurista adj., m. manual f. manufactura adj., m. manuscris f. manutanta, administrare f. mapamond m. scrumbie, (fig.) peste f. macheta m. geambas, (fig.) misit vt. a ascunde cusururile (unui cal), m. machiere, machiaj vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura m. maracinis, miscare de rezistenta (n Franta), m. luptator din miscarea de rezistenta adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu m. mlastina, gradina de zarzavat m. lncezeala, (fig.) marasm m. lichior de cirese amare f. mama vitrega m.f. secatura vt. a ciordi, a sterpeli m. borfas, sofer care practica autostopul m. (obiect, statuie de ) marmura vt. a marmora adj. de marmura; m. cioplitor n marmura f. vinisoare (pe piele, hrtie etc.) asemanatoare m. mistret tnar m.f. negustor; adj. comercial vt. a(se) tocmi; vi. a ezita f. marfa f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres, m. trg, (si fig.) piata, (fig.) conventie m. treapta (la un vehicul, la o estrada), vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera; m. butasire f. butas m. marti f. balta m. smrc, mlastina adj. mlastinos m. maresal, f. jandarmerie

mare marelle marge margelle margot margotin marguerite mari mariage mari marier marin, e mariner marinier, re marionnette maritime maritorne marivaudage marjolaine marli marmaille marmitage marmite marmiter marmiton marmonner marmot marmotte marmotter marne marocain, e maronner maroquin maroquinerie marotte maroufle marquage marquant, e marque marquer marqueterie marquis, e marraine marrant, e marre

f. maree, (fig.) multime f. sotron, f. margine, bordura, (fig.) latitudine f. ghizd (la o fntna) f. palavragioaica m. legatura de vreascuri f. margareta m. sot, barbat m. casatorie, unire m. mire vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni adj., f. marin(a); m. marinar vt. (bucat.) a marina adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial) f. marioneta (si fig.) adj. maritim f. (fam.) femeie urta si jegoasa m. limbaj pretios f. marghiran m. usna m. liota de copii m. (fam.) bombardament f. (o) oala (de) vt. (fam.) a bombarda m. rndas (la bucatarie) vt. a bombani m. (fam.) plod f. (zool.) marmota vt. a mormai f. marna adj., m.f. (cu maj.) marocan vi. (fam.) a murmura, a bombani m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial f. marochinarie f. marota m. toprlan m. marcaj adj. marcant f. (n)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza vt. a nsemna, a nfiera, a lasa urme, a arata; f. marchetarie m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza f. nasa adj. (pop.) caraghios adv. (n expr., pop.)

marrer (se) marri, e marron marron, onne marronier mars marsouin marsupiaux marteau marteler martial, e martien, enne martinet martin-pcheur martre martyr, e martyre marveille marveilleux, euse marxisme marxiste mas mascarade mascotte masculin, e masque masquer massacrant, e massacre massacrer massage masse massepain masser masseur, euse massier massif, ive massue mastic mastication mastiquer mastoc masure mt mat /mat'/, e

vr. (pop) a se strica de rs adj. (nv.) (n)tris(at) m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont; m.f. (nv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial, m. castan altoit m. martie m. marsuin, (fig.) aschimodie m. pl. marsupiale m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat adj. martial, razboinic /-si-in/, m.f., adj. martian m. (un fel de) grbaci, ciocan hidraulic m. pescarus de apa dulce f. jder m.f., adj. martir m. martiriu f. minun(ati)e adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul), m. marxism adj., m.f. marxist /mass/ f. casuta de tara (n sudul Frantei) f. mascarada, (fig.) prefacatorie f. (fam.) talisman, mascota adj.,m. (genul) masculin m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde adj. moracanos, extrem de plictisitor m. masacru, masacrare vt. a masacra (si fig.) m. masaj f. gramada, masa, multime, baros m. martipan vt., vr. a (se) ngramadi; vt. a face masaj m.f. masor m. elev care strnge cotizatii (ntr-un atelier adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan; f. maciuca m. chit (de lipit) f. mestecare vt. a chitui, a mesteca /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran f. cocioaba m. catarg adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd;

match matelas matelasser matelot mater matrialisation matrialiser matrialisme matrialit matriaux matriel, elle maternel, elle maternit mathmaticien, enne mathmatique matire matin mtin, e matine mtiner matois, e matou matraque matriarcat matrice matricer matricule matriculer matrone maturation maturment maturit maudire maudit, e maugrer maure, esque mausole maussade mauvais, e mauve maxillaire maxime maximum mayonnaise mazette

/mat'-ch'/ m. meci m. saltea vt. a matlasa m. marinar vt. a face sah mat, (fig.) a mblnzi f. materializare vt. a materializa m. materialism f. materialitate m.,pl. materiale (de constructie, etc.) adj. m. material adj. matern, din partea memei; f. gradinita f. maternitate, casa de nastere m.f. matematician adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica f. materie, (fig.) subiect m. dimineata; adv. devreme m.f. (fam.) smecher; m. dulau f. dimineata, matineu vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru adj., m.f. smecher m. cotoi, (fig.) om ncuiat f. baston de cauciuc m. matriarhat f. uter, matrice vt. a matrita f. registru; adj., m. (numar) matricol vt. a nregistra, a nmatricula f. matroana f. maturizare adv. cu maturitate f. maturitate (si fig.) vt., vr. a (se) blestema adj., m.f. blestemat vi. a bombani; vt. a profera insulte adj., m.f. (cu maj.) maur m. mauzoleu adj. urcios, mbufnat adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urt adj., m.(culoarea) mov, f. nalba adj., m. maxilar f. maxima /-mom'/ adj., m. maximum f. maioneza f. mrtoaga, (fig.) nepriceput

mazout me mandre mec mcanicien, enne mcanique mcaniser mcanisme mcaniste mcano mcne mchamment mchancet mchant, e mche mcompte mconnaissable mconnaissance mconnatre mcontent, e mcontenter mcrant, e mdaille mdaillon mdecin mdecine mdiation mdiocre mdiocrit mdire mdisance mdisant, e mditation mditer mditerranen, enne mdius mdullaire mduser meeting mfait mfiance mfiant, e mfier (se) mgarde (par) mgre

m. pacura, titei pron. pers. ma, mi m. meandra (si fig.) m. (arg.) ntrtinut, individ m.f., adj. mecanic adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie) vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap m. mecanism, masinarie adj. mecanist m. (fam.) mecanic m. mecena adv. cu rautate f. rautate adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau f. fitil, muc (de lumnare etc.), scama, sfredel, m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire adj. de nerecunoscut f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta vt., vr. a nu (se) recunoaste adj., m.f. nemultumit vt. a nemultumi adj., m.f. (relig.) necredincios f. medalie m. medalion (si pict.) m., adj. medic f. medicina, profesiunea de medic f. mediere, mijlocire adj. mediocru f. mediocritate vi. a vorbi de rau f. brfa m.f., adj. brfitor f. meditare, meditatie vt., vi. a medita adj. mediteranean /-uss/ m. degetul mijlociu adj. medular vt. (fam.) a ncremeni /mi-tin'g/ m. miting m. fapta rea, ravagiu f. nencredere adj., m.f. nencrezator vr. a nu avea ncredere loc. adv. din neatentie f. mejera, femeie artagoasa

mgir, mgisser mgissier mgot meilleur, e mlancolique mlange mlasse mle mlze mli - mlo mllanger mellification mlo(drame) mlodieux, euse melon membrane membre membr, e membru, e mme mmoire mmorable mmorer menaant, e menace menacer mnage mnagement mnager mnager, rc mnagerie mendiant, e mendicit mendier mene mener mntrier meneur, euse mninge mnisque menotte menotter mensonge mensonger, re mensualit

vt. a argasi, a tabaci m. persoana care argaseste, tabacar m. chistoc (de tigara) adj., m. (cel) mai bun adj., m.f. melancolic m. amestecare, amestec(atura) f. melasa, (pop.) nenorocire f. lupta, ncaierare, nvalmaseala, (sport) meleu m. (bot.) zada m. (fam.) talmes-balmes vt. a amesteca f. fabricare a mierii (de catre albine) m. melodrama adj. melodios m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau f. mambrana m., adj. membru (si anat., mat. etc.) adj. referitor la membre adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana adj. nehot. acelasi, identic, nsusi; f. memorie, amintire; m. memoriu, cont; adj. memorabil vt. a memora adj. amenintator f. amenintare vt., vr. a (se) ameninta m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie m. gospodarie, crutare vt. a gospodari, (fig.) a economisi; adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera f. menajerie m.f., adj. cersetor f. cersetorie vt. a cersi f. uneltire vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra m. lautar (de la tara) m.f. conducator, cap ( al unui complot) f. meninge m. menisc f. mnuta; pl. catuse vt. a pune catuse m. minciuna, nascocire adj. mincinos, nselator f. suma platita lunar

mensuel, elle mensuration mental, e mentalit menterie menteur, euse menthe menthol mention mentionner mentir menton mentor menu, e menuiserie menuisier mphistophlique mplat, e mprendre (se) mpris mprisant, e mprise mpriser mer mercanti mercantile mercenaire merceriser merci mercier, re mercredi mercure mercuriale mercuriel, elle merde mre mridien, enne merise mrite mriter mritoire merle merlin mes msalliance

adj. lunar f. masurare, masuratoare adj. mintal f. mentalitate f. (fam.) minciun(ic)a m.f., adj mincinos /mant'/ f. menta /min-/ m. mentol f. mentiune, mentionare vt. a mentiona vi. a minti m. barbie /min-/ m. mentor, preceptor adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt f. tmplarie m. tmplar adj. mefistofelic adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete vr. a (se) nsela m. dispret, adj. dispretiutor f. eroare vt., vr. a (se) dispretui f. mare m. speculant adj. negustoresc adj., m. mercenar vt. a merceriza f. mila, iertare; m. multumitre; m.f. negustor de maruntisuri m. miercuri m. mercur f. mercurial, (fig.) mustrare adj. cu mercur f. (vulg.) excrement f. mama, calugarita; adj. principal adj., m. meridian; f. siesta f.cireasa salbatica m. merit vt., vr. a merita adj. meritoriu m. mierla m. toporisca, ciocan (de abator) adj. pos.pl.ai mei, ale mele f. mezalianta

msange msaventure msentente msestimer mesquin, e mesquinerie message messager, re messagerie messe messier mesure mesur, e mtailique mtallo mtallode mtallurgie mtallurgique mtallurgiste mtamorphose mtamorphoser mtaphore mtaphysique mtayage mtayer, re mteil mtempsycose mtore mtorite mtorologie mtque mter mthane mthiylique mthode mthodique mticuleux, euse mticulosit mtier mtis /-tiss/, iss mtisser mtrage mtre mtrer mtrique

f. pitigoi f. patanie f. nentelegere vt., vr. a(se) subestima adj. meschin, mic, nensemnat, zgrcit f. meschinarie, zgrcenie m. mesaj, comunicare, misiune m.f. mesager; adj. de posta f. mesagerie f. liturghie, (relig.) slujba m. pndar, jitar f. masurare, masura, limita, moderatie adj. masurat, (fig.) cumpatat adj. metalic m. (fam.) metalurgist m. metaloid f. metalurgie adj. metalurgic m. metalurgist f. metamorfozare, metamorfoza vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba f. metafora adj., f. metafizic(a) m. arenda n parte m.f. arendas n parte m. amestec de faina de gru cu secara f. metempsihoza m. meteor f. meteorit f. meteorologie m. venetic, strain vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni; m. metan adj. metilic f. metoda adj. metodic adj. meticulos f. meticulozitate m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut adj., m.f. metis, corcitura vt. a corci, a amesteca m. metraj m. metru vt. a masura (cu metrul) adj., f. metric(a)

mtronome mtropole mtropolitain, e mtropolite mets mettable metteur, euse mettre meuble meubler meuglement meugler meule meunerie meunier, re meurtre meurtrier, re meurtrir meurtrissure meute mvente mexicain, e mi miasme miaulement mica miche micro(phone) microbe microscope microsillon midi mie miel mielleux, euse mien, enne mieux mivrerie mignard, e mignarder mignon, onne migraine migrateur, trice mijaure mijoter

m. metronom f. metropola adj. de metropola; m. metro m. mitropolit m. bucate adj. (despre o haina) care se poate pune m.f. peersoana care pune vt. a pune, a mbraca, a baga, a presupune, adj. mobil; m. mobila, mobilier vt.,vr. a (se) mobila m. muget vi. a mugi f. piatra de moara, claie (de fn etc.) f. morarit m.f. morar m. omor, ucidere adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas vt. a umple de vnatai, (fig.) a rani de moarte f. vnataie f. haita (si fig.) f. vnzare dificila adj., m.f. (cu maj.) mexican m. (muz) mi, (n compunere) jumatate m. duhoare m. miorlaiala, miorlait m. (mineral.) mica f. pine rotunda m. microfon m. microb m. microscop m. microsion m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud f. miez (de pine), (fam.) prietena; m. miere, (fig.) blndete adj. ca mierea, (fig.) mieros adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.) adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun f. dragaleasenie afectata, fandoseala adj. dragalas vt. a alinta; vr. a face mofturi adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.) f. migrena adj. migrator f. sclifosita vt., vi. a fierbe nabusit; vi. (fig.) a prepara

mil milan milice milicien milieu militaire militariser militer mille millnaire millet milliard milliardaire millime millier million millionnaire mime mimer mimique mimosa minable minauder minauderie mince minceur mine miner minerai minral, e minet, ette mineur, eure minier, re minime minimum ministre ministriel, elle ministre minium minois minorit minoterie minuit minute minutie

num. card. o mie m. gaie f. militie m. militian m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri adj. m. militar vt. a militariza vi. a milita, a combate nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin) adj. milenar; m. mileniu m. mei /mi-li-ar/ m. miliard m.f. miliardar num. ord. al miilea; m. miime m. mie m. milion m. milionar m. mim vt. vi. a mima adj., f. mimic(a) m. mimoza adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic vi. a se sclifosi f. sclifoseala adj. subtire, (fig.) firav f. subtirime f. nfatisare, aspect, (mineral.)mina; vt. a (sub)mina, (fig.) a macina ncetul cu m. minereu adj., m. mineral m.f. (fam.) pisoi adj.,m.f. minor; m. miner adj. minier adj. minim /-mom'/ adj., m. minim(um) m. minister, functie, guvern adj. ministerial, al guvernului m. ministru /-om'/ m. miniu m. (fam.) mutrisoara f. minoritate f. moara mecanica, comert cu faina m. miezul noptii f. minut(a); interj. o clipa! f. minuozitate

minutieux, euse mioche mirabelle miracle miraculeux, euse mirage mire mirer mirifique mirobolant, e miroir miroitement miroiter miroitier, re misanthrope mise miser misrable misre misreux, euse misricorde misricordeux, euse misogyne mission missionnaire missive mitaine mite mi-temps miteux, euse mitiger mitonner mitoyen, enne mitrailler mitrailleur mitrailleuse mitre mi-voix () mixture mobile mobilier, re mobiliser mobilit moche modalit

adj. minutios m. (fam.) mucos f. corcodusa m. miracol, minune adj. miraculos, minunat m. miraj f. mira, tinta vt. a tinti, a rvni; vr. a se admira (ntr-o adj. (fam.) minunat adj. (fam.) uluitor m. oglinda m. ;glindire, scnteiere vi. a oglindi, a scnteia m.f. negustor de oglinzi adj., m.f. mizantrop f. punere, miza, mbracaminte vt. a miza adj., m.f. mizerabil, nevoias f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii adj., m.f. nevoias f. compasiune, iertare adj. milos(tiv), ndurator adj., m. misogin f. misiune m. misionar f. scrisoare f. mitena f. molie f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate adj. amart vt. a tempera, a ndulci vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu adj. care desparte doua lucruri vt. a mitralia m. mitralior f. mitraliera f. (bis.) mitra loc. adv. cu glas scazut f. amestec(atura) adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil, adj. mibiliar; m. mobilier vt. a mobiliza f, mobilitate adj. (pop.) nasol f. modalitate

mode modelage modle modeler modrer moderne moderniser modeste modification modifier modique modiste modulation moduler moelle moelleux, euse mofette moi moignon moindre moine moineau moins moire mois moisir moisissure moisson moissonner moissonneur, euse moissonneusemoite moiteur moiti moitir mle molester mollasse mollesse mollet, ette molletire molleton mollir mollusques molosse

f. moda, obicei; pl. atelier de mbracaminte; m. modelaj m., adj. model vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera vt., vr. a (se) modera, a (se) retine adj., m. modern; m. pl. moderni(i) vt. ,vr. a (se) moderniza adj. modest, rusinos, simplu f. modificare vt., vr. a (se) modifica adj. nensemnat f. modista f. modulatie vt. a modula f. maduva adj. cu maduva, moale f. mofeta pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul m. ciot (al unui membru) adj. (cel) mai mic m. calugar m. vrabie adv. (cel) mai putin; prep. fara f. moar m. luna vt., vr. a (se) mucegai f. mucegai f. seceris, recolta (si fig.) vt. a secera, a recolta (si fig.) m.f. secerator; f. seceratoare f. (tehn.) combina adj. jilav f. jilaveala f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate vt. a umezi m. dig vt. a maltrata, a chinui adj., m.f. (fam.) molu f. moliciune adj. moale; m. pulpa ( a piciorului) f. moletiera m. molton vi. a se (n)muia m.pl. moluste m. dulau

mme moment momentan, e momie momifier mon monarchie monarchique monarque monastre monastique monceau mondain, e mondanit monde montaire mongol, e moniteur, trice monnaie monnayer monnayeur monocle monogramme monographie monolithe monologue monologuer monme monopole monopoleur, euse monopoliser monosyllabique monotone monseigneur monsieur monstre monstrueux, euse monstruosit mont montage montagnard, e montagne montagneux, euse montant, e mont-de-pit

m. (pop.) tnc, amanta m. moment, prilej adj. momentan f. mumie, momie vt., vr. a (se) mumifica adj. pos. m. al meu f. manarhie adj. monarhic m. monarh m. manastire adj. manastiresc, calugaresc m. morman adj., m.f. monden f. mondenitate m. lume, pamnt, societate, totalitatea tarilor, adj. monetar adj., m.f. (cu maj.) mongol m.f. sfatuitor, monitor f. moneda vt. a bate moneda, a preface n bani m. persoana care lucreaza la baterea monedei m. monoclu m. monograma f. monografie m. adj. monolit m. monolog vi. a monologa m. monom m. monopol adj., m. monopolist vt. a monopoliza (si fig.) adj. monosilabic adj. monoton m. monsenior, (arg.) speraclu m.domn(ul) m. monstru; adj. (fam.) colosal adj. monstruos, ngrozitor f. monstruozitate m. munte m. urcare, montare, montaj adj. de munte; m.f. muntean f. muntr, gramada adj. muntos adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total m. casa de amanet

monte mont, e monter monticule montre montrer monture moquer (se) moquerie moquette moqueur, euse moraillon moral, e moraliser moraliste moralit moratoire morbidit morbleu morceau morceler mordant, e mordiller mordor, e mordre morfondre morgue moribond, e moricaud, e morne morose morphine morphologie mors morse morsure mort mort, e mortaise mortel, elle mortelit morte-saison mortier mortification mortifier

f. urcare, monta adj. prevazut, montat, calare; f. urcus vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi m. mun(ti)cel f. ceas(ornic), mostra, vitrina vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi f. animal ( de ncalecat), montura vr. a-si bate joc, a nu-i pasa f. bataie de joc f. mocheta, (pop.) pacaleala adj. batjocoritor m. ncuietoare (la un cufar) adj., m. moral(ul); f. morala, dojana vt., vi. a moraliza, a dojeni m.f. adj. moralist f. moralitate, scop, moralizator adj. m. moratoriu f. morbiditate interj. la dracu! m. bucata, (si fig.) fragment vt., vr. a (se adj. muscator, caustic vt. a musca usor adj. cafeniu-auriu vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe vt. (despre umezeala etc.) a patrunde; f. morga, aroganta adj., m.f. muribund adj., m.f. oaches adj. abatut, posomort adj. posac, morocanos f. morfina f. morfologie m. zabala m. morse, morsa f. muscatura f. moarte, (fig.) durere mare adj., m.f. mort f. (tehn.) nut adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte, f. mortalitate f. sezon mort m. mortar, mojar f. mortificare, (fig.) umilire vt. a mortifica, a fragezi (carnea),

mort-n, e morue morve morveux, euse mosafque mosque mot motaire moteur, trice motif motion motiver moto(cyclette) motoriser motte motus mou (mol), molle mouchard moucharder mouche moucher moucheron moucheter mouchette mouchoir moudre moue mouette moufle mouillage mouiller mouillette mouillure moujik moulage moule mouler mouleur moulin mouliner moulu, e moulure mourant, e mourir mousse

adj., m. (copil) nascut mort f. morua f. rapciuga, muci adj. rapciugos; m. mucos f. mozaic f. moschee m. cuvnt, vorba, expresie, zicatoare adj., f. molar adj., m. motor m. motiv f. motiune vt. a motiva, a justifica f. motocicleta vt. a motoriza f. bulgare (de tarna etc.), musuroi /-tuss/ interj. mucles! adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc m. spion, denuntator vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta f. musca, centru (al unei tinte), vaporas vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani m. musculita, muc (de lumnare), strengar vt. a mpestrita (o stofa) f. muche (la o cornisa); pl. mucari m. batista, tulpan vt. a macina, a rsni f. strmbatura (de nemultumire) f. pescarus f. manusa (cu un deget); pl. scripete m. (n)muiere vt. a muia, a umezi f. bucatica de pine (de nmuiat n sos) f. umezire, nmuiere m. (ist.) mujic m. turnare, mulaj, macinare m. tipar, mulaj vt., vr. a (se) turna, a (se) mula; adj., m. turnator m. moara, rsnita, (fig.) flecar vt. a macina adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala) f. (arhit.) mulura adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca;

mousseline mousset mousseux, euse mousson moustache moustachu, e moustique mot moutard moutarde moutardier mouton moutonner moutonnier, re mouvant, e mouvement mouvement, e mouvoir moyen, enne moyengeux, euse moyennant moyeu mucilagineux, euse mucosit mue muer muet, ette mufle muflerie muflier mugir mugissement muguet multre, esse mule mulet muletier mulot mulsion multiple multiplicande multiplicateur multiplication multiplicit multiplier

f, muselina a face spuma adj. , m. (vin) spumos f. muson f. mustata adj. mustacios m. tntar m. must m. (pop.) mucos f. mustar m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba vt. a ncreti (parul etc.); vt. (despre mare) adj. cu spirit de imitatie adj. miscator, instabil m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire adj. accidentat, (fig.) animat vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mna adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod; adj. medieval prep. prin intermediul m. butuc (la o roata), galbenus adj. mucilaginos f. mucozitate f. naprlire, piele lepadata ( de un animal), vt. a naprli, a schimba (pielea, vocea) adj., m.f. mut m. bot, (fam.) mutra, badaran f. badaranie m. gura-leului vi. a mugi, a vui m. muget, vuiet m. lacrimioara m.f. mulatru f. catrca m. catr, papuc (de femeie) m. conducator de catri m. soarece de cmp f. mulgere adj., m. multiplu m. denmultit m. nmultitor f. nmultire f. multiplicitate vt., vr., vi. a (se) nmulti

multitude municipalit municipe munir munition muqueux, euse mur mr, e muraille murer mrier mrir murmure murmurer musarder musardise musc muscade muscat muscle muscl, e musculaire musculeux, euse muse museau muse museler muselire muser musette musicien, enne musique musqu, e mutation mutilation mutiler mutin, e mutiner (se) mutinerie mutualit mutuel, elle myope myriapodes myrmidon myrrhe

f. multime, sumedenie f. municipalitate m. municipiu ( la romani) vt. a aproviziona, a nzestra f. munitie adj. mucos; f. mucoasa m. zid, perete adj. copt, matur; f. duda f. zid gros; pl. metereze vt. a zidi m. dud vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza m. murmur, (fig.) pl vi. a murmura, (fig.) a se plnge; vt. a sopti vi. a-si irosi timpul f. pierdere de timp m. (parfum de) mosc f. nucsoara adj., m. muscat, m. vin tamios m. muschi adj. musculos adj. muscular adj. musculos f. muza m. bot m. muzeu vt. a pune botnita (si fig.) f. botnita vi. a casca gura f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita m.f. muzician, muzicant f. muzica, orchestra adj. tamios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat f. mutatie, schimbare f. mutilare vt. a mutila adj. ndaratnic, smecher; m. razvratit vr. a se ncapatna, a se razvrati f. ncapatnare, razvratire f. reciprocitate adj. reciproc adj., m.f. miop m. pl. miriapode m. naprstoc f. smirna

myrte myrtille mysotis mystre mystrieux, euse mysticisme mystificateur mystification mystifier mystique mythe mythologie mythologique nabot, e nacelle nacre nacrer nud nage nageoire nageoter nager nageur, euse nagure naade naf, ive nain, naine naissance naissant, e natre navet nankin nantir nantissement naphtaline naphte nappe napperon narcisse narcotique nargue narguer narine narquois, e narrateur, trice

m. mirt f. afina /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita m. mister adj. misterios m. misticism adj., m. mistificator f. mistificare vt. a mistifica, a nsela adj., m. mistic m. mit f. mitologie adj. mitologic m.f. (peior.) naprstoc; adj. pitic f. ambarcatiune mica, nacela f. sidef vt. a da stralucirea sidefului m. nod, ciot, articulatie, ncolacitura, legatura f. inot, natatie, vslire f. notatoare (de peste), (arg.) brat vi. (fam.) a nota prost vi. a nota, a pluti, a vsli, (fam.) a sovai; m.f. notator, vslas adv. nu demult, de curnd f. naiada adj., m.f.naiv, credul m.f., adj. pitic f. nastere, neam, origine, punct de plecare adj. care se naste, n devenire vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvor, f. naivitate, credulitate m. manechin vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua m. amanetare, amanet f. naftalina m. titei f. fata de masa, ntindere (de apa) m. servetel m. narcisa adj., m. narcotic m. sfidare; interj. nu mai pot! vt. a sfida (un pericol) f. nara adj. rautacios, siret m.f. povestitor

narratif, ive narration narrer nasaliser nasarde naseau nasillard, e nasiller nasse natalit natation natif, ive nation nationalisation nationaliser nationalisme nationalit natte natter naturaliser naturaliste nature naturel, elle naturellement naufrage naufrag, e naufrager nausabond, e nause nautique nautonier navet navette navigable navigateur, trice naviguer navire navrant, e navrer nazi, e ne n, e nanmois nant nbuleux, euse

adj. narativ f. povestire vt. a povesti vt. a nazaliza, a fornai f. bobrnac m. nara (de animal) adj., m.f. fonfait vi. a fonfai f. vintir, (fig.) mreaja f. natalitate f. natatie adj. originar, de fel, natural, nativ; f. natiune, neam f. nationalizare vt. a nationaliza m. nationalism f. nationalitate f. coada (de par), mpletitura, rogojina vt. a mpleti (parul), a acoperi cu rogojini vt. a ncetateni, a aclimatiza, a mpaia (un adj., m.f. naturalist f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar. adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim; adv. (n mod) natural, sincer, evident, (fam.) m. naufragiu, (fig.) ruina adj., m.f. naufragiat vi. a naufragia, (fig.) a se ruina adj. gretos, dezgustastor f. greata, dezgust adj. nautic m. crmaci m. nap, (arg.) gagauta f. catuie, suveica adj. navigabil adj., m.f. navigator vi. a naviga m. nava, vapor adj. sfsietor vt. a mhni, a consterna adj., m.f. nazist adv. nu adj. nascut adv. cu toate astea, totusi m. neant, nimic(nicie) adj. nebulos; f. nebuloasa

ncessaire ncessit ncessiter ncessiteux, euse ncrologe nef ngatif, ive ngation nglig ngligemment ngligence negligent, e ngliger ngoce ngociant, e ngociateur, trice ngociation ngocier ngre, ngresse ngrier ngrillon, onne neige neiger neigeux, euse nenni nnuphar no-impressionnisme no-kantisme nolitique no-malthus(ian)ism no-pythagorisme nphrtique nphrite npotisme nerf nerveux, euse nervosit net, nette nettet nettoieme nettoyer neuf neuf, neuve neurasthnie neurologiste

adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar, f. necesitate, nevoie, lipsa vt. a necesita, a implica adj., m.f. (om) nevoias m. necrolog f. nava, naos adj. negativ f. negare, negatie m. neglijeu, neglijenta (n mbracaminte) adv. (n mod) neglijent, cu nepasare f. neglijenta, nepasare adj., m.f. neglijent, nepasator vt., vr. a (se) neglija m. negot, trg m.f. negutator, comerciant m.f. negociator f. negociere vi., vt. a negocia adj., m.f. negru, persoana exploatata adj. referitor la comertul cu negri; m.f. copil de negru f. zapada v. impers. a ninge adj. nins, acoperit cu zapada adv. (fam.)as!; m. refuz m. nufar m. neoimpresionism m. neokantism m., adj. neolitic m. neomalthusianism m. neopitagorism adj., m.f. nefritic f. nefrita m. favoritism /nr/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic f. nervozitate adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede; f. curatenie, claritate nettoyage, m. curatare, curatenie vt. a curata, a lua tot num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea; adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou f. neurastenie neurologue, m. neurolog

neutralisation neutraliser neutralit neutre neuvime nv neveu nez ni niable niais, e niaiserie nicaise niche niche nicher nickel nickeler nicodme nid nidifier nice nielle nier nigaud, e nihilisme nimbe nimber nippes nippon, e nique nitouche nitre nitrique nitroglycerine niveau niveler nobilaire noble noblesse noce noceur, euse nocif, ive nocturne nodulaire

f. neutralizare vt., vr. a se neutraliza f. neutralitate adj., m. (genul) neutru aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua; m. zapada nghetata m. nepot m. nas, miros, (fam.) chip, fler conj. nici adj. care poate fi negat adj., m.f. nerod f. nerozie m. gogoman f. nisa, firida, cusca, sotie f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari, m. nichel vt. a nichela m. nataflet m. cuib, vizuina, locuinta vt. a construi un cuib f. nepoata f. (bot.) neghina vt. a tagadui m.f., adj. (fam.) neghiob m. nihilism m. nimb vt. a aureola f.pl. toale adj., m.f. (cu maj.) nipon f. (n expr.) faire la ~ qn = a da cu tifla f. (n expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta m. salpetru adj., m.(n expr.) acide ~ = acid nitric f. nitroglicerina m. nivel, trepta, grad, teapa vt. a nivela, a neteza adj. nobiliar adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil f. nobilime, noblete, distinctie f. nunta, nuntasi, chef adj., m.f. chefliu adj. nociv adj. nocturn adj. plin de noduri, referitor la noduri

Nol noir, e noirtre noiraud, e noirceur noircir noircissement noise noisetier noisette noix noliser nom nomade nombre nombreux, euse nombril nominatif, ive nomination nommer non nonagnaire non-agression nonce nonchalamment nonchalant, e non-intervention nonne nonobstant nonpareil, eille non-sens nord nordique normal, e norme norvgien, enne nos nostalgique nota notabilit notable notaire notamment notari, e notation

m. Craciun adj. negru, obscur, ntunecat, trist, cumplit, adj. negricios adj., m.f. oaches f. negreala, (fig.) mrsavie, melancolie vt., vr., vi. a (se) nnegri; vt. a ponegri m. nnegrire f. glceava, disputa m. alun f. aluna; adj. de culoarea alunei f. nuca, rotula (a genunchiului) vt. a afreta m. nume, substantiv, reputatie adj., m.f. nomad m. numar, multime adj. numeros m. buric adj. continnd nume; m. (gram.) nominativ f. numire vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica adv., m. nu m.f., adj. nonagenar f. neagresiune m. nuntiu adj. indolent adj. nepasator, indolent f. neinterventie f. calugarita prep. n ciuda, cu toate acestea adj. inegalabil, fara pereche m. invar. absurditate m. nord adj. nordic adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala f. principiu, regula adj., m.f. (cu maj.) norvegian vezi notre adj. nostalgic m. invar. nota, observatie f. notabilitate, persoana de vaza adj., m.f. notabil m. notar adv. mai ales, printe altele adj. ntocmit la notariat f. notatie, notare

note noter notice notifier notion notionnel, elle notoire notorit notre ntre Notre-Dame nouage nouer noueux, euse nougat nouille nourrice nourricier, re nourrir nourrisson nourriture nous nouveau (nouvel) nouveau-n nouveaut nouvelle novade novembre novice noviciat noyau noy, e noyer nu, e nuage nuageux, euse nuance nuancer nudit nue nue nuire nuisible nuit nuitamment

f. nsemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.) vt. a nota, a da o nota, a remarca f. notita vt. a notifica f. notiune adj. referitor la notiune adj. notoriu f. notorietate, faima pl. nos, adj. pos. nostru, noastra pron.pos. al nostru, a noastra f. invar. Maica Domnului, madona m. nnodare, nnodat vt., vr. a (se) nnoda, a se lega adj. noduros m. nuga f. taitei, (fam.) papa-lapte f. doica, (fig.) grnar adj. hranitor, nutritiv vt. a hrani, a alapta, a ntretine, a nutri m. sugaci f. hrana, mncare pron. pers. (pe) noi, noua, ne nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate m., adj. nou-nascut f. noutate, nnoire; pl. articole la moda f. veste, noutate, nuvela f. nec m. noiembrie m., adj. novice m. noviciat, ucenicie m. smbure, nucleu, centru adj., m.f. necat vt., vr. a se neca; vr. a se scalda adj. gol, nud m. nor adj. nnorat, nelamurit, neclar f. nuanta vt. a anunta f. goliciune nor/porter aux ~ s = a ridica n slavi f. nor gros, sumedenie, droaie vi. a vatama, a face rau adj. vatamator f. noapte, ntuneric adv. n timpul noptii

nul, nulle nullit nment numraire numral, e numrateur numration numrique numro numroter numismatique nuque nurse nutritif, ive nutrition nymphe oasis obir obissance obissant, e oblisque obrer obse objecter objectif, ive objection objectivit objet obligation obligatoire oblig, e obligeamment obligeance obligeant, e obliger oblique oblitrer oblong, gue obnubiler obole obscne obscur, e obscurantisme obscurcir

adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni f. nulitate adv. pe sleau m. numerar adj. numeral m. numarator f. numaratoare adj. numeric m. cufra, numar (al unui periodic, al unui vt. a numerota adj., f. a numerota f. ceafa, grumaz f. dadaca adj. nutritiv f. nutritie f.nimfa interj. oh! ah! /-ziss/ f. oaza vi. a se supune, a asculta (de cineva) f. supunere, ascultare adj. supus, ascultator m. obelisc vt., vr. a (se) ngloda n datorii adj., m.f. obez vt. a obiecta, a contesta adj., m. obiectiv f. obiectie f. obiectivitate m. obiect, lucru, (fig.) scop f. obligatie, datorie adj. obligatoriu adj. obligat, ndatorat; m.f. obligat adv. (n mod) ndatoritor, cu amabilitate f. amabilitate adj. ndatoritor, amabil vt., vr. a (se) obliga, a (se) ndatora adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.) adj. lunguiet vt. a ntuneca, a slabi (vederea etc.) f. obol, contributie modesta adj. obscen, necuviincios adj. obscur, confuz m. obscurantism vt., vr. a (se) ntuneca

obscurcissement obscurment obscurit obsder obsques obsquieux, euse obsquiosit observatoire observer obssesion obstacle obstination obstin, e obstinment obstiner (s') obstruction obstruer obtenir obtention obturer obtus, e obus /-bu/ obvier occasion occasionner occident occidental, e occlusion occulte occupation occuper occurrence ocan ocre octadre octave octobre octognaire octrol octroyer oculaire oculiste odalisque ode odeur

m. ntunecare adv. (n mod) obscur f. obscuritate, (fig.) confuzie vt. a obseda, (fig.) a pisalogii f.pl. funeralii adj. servil, slugarnic f. servilitate, slugarnicie m. observator (meteorologic, etc.) vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa f. obsesie m. obstacol, (fig.) dificultate f. ncapatnare adj., m.f. ncapatnat; adj. ndrjit adv. cu ncapatnare, cu ndrjire vr. a se capatna, a se ndrji, (fig.) f. obstructie, mpotrivire vt. (med.) a astupa vt. a obtine f. obtinere vt. a obtura adj. obtuz (si fig.), tocit m. obuz vi. a prentmpina f. ocazie, motiv vt. a ocaziona m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din f. ocluzie, astupare adj. ocult, ascuns f. ocupatie, ocupare vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.) f. mprejurare m. ocean, (fig.) noian, ntindere mare f. adj. invar. ocru m. octaedru f. octava m. octombrie adj., m.f. octogenar m. concesie, atribuire, (nv.) acciz vt. a concede, a acorda adj., m. ocular m. oculist f. odalisca f. oda f. miros

odieux, euse odorat odorer odysse offense offenser offenseur offensif, ive offert, e office officiel, elle officier officieux, euse officine offrande offre offrir offusquer ogre, esse oh oh oie oignon oindre oint oiseau oiselet oiselier oisif, ive oisivet oison olagineux, euse olfactif, ive olfaction oligarchie olivtre olive olivier olympiade olympien, enne ombrage ombrager ombrageux, euse ombre ombrelle

adj. odios; m. mrsavie m. (simtul) miros(ului) vt. a simti miros de f. (fig.) odisee f. ofensa, jignire vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara m. persoana care ofenseaza adj., f. ofensiv(a) adj. oferit m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara adj. oficial vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter adj. oficios; m. om ndatoritor f. farmacie, (fig.) oficina f. ofranda f. oferta, obiect oferit vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta vt. a ntuneca, a orbi, (fig.) a ofusca, m.f. capcaun (si fig.) interj. oh!, vai! interj. hei! f. gsca (si fig.) /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior) vt. a unge, amirui adj., m. uns m. pasare, (fig.fam.) specimen m. pasarica m. negustor de pasari m.f., adj. lenes f. lene, inactivitate m. boboc (de gsca), (fig.fam.) om marginit adj. oleaginos, uleios adj. olfactiv f. (simtul) miros(ului) f. oligarhie adj. masliniu f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei m. (lemn) de maslin f. olimpiada adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin m. umbrar, (fig.) banuiala vt. a umbri, (fig.) a ntuneca adj. fricos, (fig.) banuitor f. umbra, ntuneric, fantoma, (fig.) aparenta f. umbrela (de soare)

omelette omettre omission omnipotence omnipotent, e omoplate on once oncle onction onctueux, euse onde onde ondoiement ondoyant, e ondoyer ondulation onduler onreux, euse ongle onglier onguent onomastique onomatope onyx onze onzime opacit opale opalin, e opaque opra oprateur, trice opration oprer oprette ophalmie ophalmologiste opiner opinitre opinitret opinion opium opportun, e opportunisme

f. omleta vt. a omite, a neglija f. omisiune, omitere f. omnipotenta adj. atotputernic f. omoplat pron. nehot. se, cineva f. uncie, (fig.) dram, pic m. unchi, f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa adj. unsuros, gras, (fig.) mieros f. unda, val, (poet.) apa f. rapaiala, aversa m. unduire adj. unduitor, (fig.) schimbator vi. a undui, a flutura f. ondulatie, ondulare, unduire vi. a undui; vt. a ondula adj. oneros, apasator, costisitor m. unghie, gheara m. trusa (pentru unghii) m. unguent, alifie adj. onomastic f. onomatopee m. onix num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord. num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime, f. opacitate f. opal adj. ca opalul, laptos adj. opac, (fig.) de nepatruns m. opera m.f. operator f. operatie, actiune vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera f. opereta f. oftalmie /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog vi. a opina adj. ndaratnic, persistent, perseverent f. ndaratnicie, perseverenta f. opinie, parere /-om'/ m. opium adj. oportun m. oportunism

opportunit opposant, e oppos, e opposer opposition oppresser oppresseur oppression opprimer opprobre optatif, ive opter opticien optimiste option optique opulence opulent, e or oracle orage orageux, euse oraison orange orangeade oranger orang-outan orateur oratoire orbe orbite orchestre orchestrer orchide ordinaire ordination ordonnance ordonnancer ordonnateur, trice ordonner ordre ordure ordurier, re oreille oreiller

oportunitate, prilej adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant adj. opus, contrar; m. opusul vt., vr. a (se) opune f. opozitie, contrast vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui m., adj. m. asupritor f. apasare, asuprire vt. a asupri m. oprobriu, rusine adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ vi. a opta m. optician m.f., adj. optimist f. optare, optiune adj., f. optic(a) f. (m)belsug(are) adj. mbelsugast; m. bogatas m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, nsa m. oracol, prorocire m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat f. cuvntare f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea f. oranjada m. portocal; vt. a vopsi n portocaliu m. urangutan m. orator adj. oratoric; m. paraclis m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc f. orbita (si anat.) /-ks-/ m. orchestra vt. a orchestra /-ki-/ f. orhidee adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica f. hirotonisire f. rnduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta vt. a ordonanta (o plata) adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a vt. a rndui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie m. rnduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie, f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi afj. murdar, obscen f. ureche, auz, ndoitura (a paginii unei carti) m. perna (de dormit)

oreillette oreillons ores orfvre orfvrerie organe organique organisateur, trice organisation organiser organisme organiste orge orgelet orgue orgueil orgueilleux, euse orient oriental, e orientation orienter orifice originaire original, e originalit origine originel, elle oripeau orme ornamental, e ornement ornementer, orner ornire ornithologie orpailleur orphelin, e orphelinat orteil orthodoxe orthographe orthographier orthopdie ortie os oscillation

f. auricul m.pl. oreion adv. (nv.) acum m. argintar, aurar f. argintarie, aurarie m. organ, voce, (fig.) publicatie adj. organic m.f., adj. organizator f. organizatie, organizare, ornduire vt., vr. a (se) organiza m. organ(ism) , organizatie m. orgasnist f. orz m. (med.) urcior m. orga m. orgoliu, mndrie adj., m.f. orgolios, mndru m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din f. orientare, (fig.) directie vt., vr. a (se) orienta, a (se) ndrepta (si fig.) m. orificiu adj. originar, primitiv adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original f. originalitate, ciudatenie f. origine, izvor, provenienta adj. originar m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals m. ulm adj. ornamental, de podoaba m. ornament, podoaba vt. a orna(menta), a mpodobi f. dra (de caruta), fagas, (fig.) rutina f. ornitologie m. cautator de aur (n ruri etc.) m.f., adj. orfan m. orfelinat m. deget (de la picior) adj.,m.f. ortodox f. ortografie vt. a scrie ortografic f. ortopedie f. urzica /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala

oscille osciller os, e oser osier ossature osselet ossements osseux, euse ossifier ostentation ostraciser ostracisme otage otarie ter otite oto-rhinoottoman, e ou o ouailles ouais ouate ouater oubli oublier oubliette oublieux, euse ouest ouf oui ou-dire oue our ouragan ourdir ourdissage ourdisseur, euse ourler ourlet ours ourse oursin ourson

f. macris /os-si-l/ vi. a oscila a sovai adj. ndraznet, cutezator, obraznic vt. a ndrazni, a cuteza m. (nuia de) rachita f. osatura, schelet (si fig.) m. oscior, arsic m.pl.oseminte adj. osos vt. a osifica f. ostentatie, laudarosenie vt. a ostraciza m. ostracizare m. ostatic, zalog f. leu-de mare vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc) f. otita -laryngologie: f. otorinolaringologie adj. otoman; f. divan conj. sau, ori adv. unde, ncotro; pron. rel. n, (la) care f.pl. enoriasi interj. ei drace! f. vata vt. a vatui m. uitare, ratacire (a mintii) vt. a uita, a nu se gndi, a nrglija; f. temnita subterana adj. uituc m. vest interj. uf! adv. , m. da! m. invar. lucru auzit f. (simtul) auzul(ui), branhie vt. a auzi, a asculta, a audia m. uragan vt. a auzi (si fig.) m. urzeala (de tesatura) m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor vt. a tivi m. tiv /ourss/ m. urs (si fig.) f. ursoaica, (astron.) ursa m. arici-de-mare, blana de urs m. ursulet

oust outarde outil outillage outiller outrage outrager outrance outrancier, re outre outr, e outrecuidance outremer outrepasser outrer outre-tombe ouvert, e ouverture ouvrage ouvrager ouvrer ouvreuse ouvrier, re ouvrir ovaire ovale ovation ovationner ovin, e ovule oxydation oxyde oxyder oxygnation oxygne oxygner ozokrite ozone ozonisation ozoniser pacage pacager pacha pachyderme pacificateur, trice

interj. afara!, sterge-o! f. dropie m. unealta, (pop.) tont m. utilaj vt., vr. a (se) utila, a (se) nzestra m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada f. exagerare adj. exagerat, excesiv f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de), adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.) f. impertinenta m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari vt. a depasi vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.) loc. adv. dincolo de mormnt adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere, m. lucru, lucrare, opera vt. a lucra cu migala vi., vt. a lucra f. plasatoare (la teatru etc.) m.f., adj. muncitor, lucrator vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune; m. ovar adj., m. oval f. ovatie vt. a ovationa adj. ovin m. ovul f. oxidare, oxidatie m. oxid vt., vr. a (se) oxida f. oxidare, oxigenare m. oxigen vt. a oxigena f. (chim.) ozocherita m. ozon f. ozonizare vt. a ozoniza m. pasune, izlaz vi. a duce la pasunat m. pasa /-chi-/ m. pahiderm adj., m.f. pacificator

pacifier pacifique pacifiste pacotille pacte pactiser pactole paf pagaie pagae, pagaille paganiser page pagination paginer pagne paie, paye paiement, payement paen, enne paillard, e paillasse paillasson paille paillebart pailler pailleter paillette paillis paillon paillote pain pair, e paisible patre paix pal palabre palabrer palace palais palanche palanque pale ple palefrenier palefroi

vt. a pacifica adj. pacific, pasnic m.f., adj. pacifist f. marfa proasta m. pact, tratat vi. a pactiza, (fig.) a se ntelege m. izvor de bogatie interj. pleosc!; adj. (pop.) beat f. vsla(nefixata) pagaye f. vraiste vi. a trai ca un pagn; vt. a pagniza f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj f. paginare, paginatie vt. a pagina m. esarfa de pnza (n jurul soldurilor) /p/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.) m. plata, suma platita adj., m.f. pagn, (fam.) nelegiuit m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie, f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata m. rogojina, stergator (de rogojina) f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar. m. chirpici m. patul; vt. (hort.) a nveli cu rogojini, vt. a mpodobi cu paiete f. firicel de aur (n nisipul rurilor), paieta m. strat de paie (pentru apararea plantelor de m. mpletitura de paie ( la sticle) f. coliba (de paie) m. pine, hrana adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche adj. pasnic, linistit vt. a paste; vi. a duce la pascut f. pace, liniste m. teapa f. dscutie ndelungata, palavre vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi m. (angl.)hotel (de lux) m. palat, cerul gurii, (fig.) gust f. cobilita f. palanca f. pala (a vslei, a elicei etc.) adj. palid, (fig.) sters m. rndas (la cai) m. (ist.) cal de parada

palolithique palontologie palontologiste palozoque palet paletot palette pleur palier palinodie plir palis palissade palissandre palisser palliatif, ive pallier palme palm, e palmipdes palombe palonnier plot, otte palpable palper palpitation palpiter palsambleu pmer (se) pmoison pampa pamphlet pamphltaire pamplemousse pampre pan panace panache panacher panade panader (se) panais panama panaris panasserie

m., adj. paleolitic f. paleontologie adj., m. paleontolog m. adj. paleozoic m. disc (de aruncat) m. palton f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica f. paloare m. palier (si tehn.), (fig.) treapta f. retractare vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a ngalbeni m. par, uluca f. gard (de uluci), spalier m. palisandru vt. a lega ramurile (de un spalier) adj. , m. paliativ vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere) f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru adj. (bot. zool.) palmat m. pl. palmipede f. porumbel gulerat m. orcic adj. galbejit, ofilit adj. palpabil, evident vt. a palpa, (fam.) a ncasa bani f. palpitatie vi. a palpita, a tresalta interj. fir-ar sa fie! vr. a lesina f. lesin, f. pampas m. pamflet m. pamfletar m. grepfrut m. ramura de vita cu fructe si frunze m. bucata de zid, pulpana; interj. buf! f. panaceu m. panas, penaj, (fig.) trmba, stralucire vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina; f. (pop.) mizerie vr. (fig.) a se umfla n pene m. pastrnac m. (palarie de ) panama m. panaritiu f. produse de panificatie

pancarte pandore pangyrique paner pantiere panic panier panifier panique panne panneau panneton panorama panoramique pansage panse pansement panser pansu, e pantelant, e panteler panthisme panthon panthre pantin pantois pantoufle panzer paon, paonne paonner papa papaut pape papelard,e paperasse paperassier, re papeterie papetier, re papier papille papillon papillonner papillotant, e papillote papilloter

f. pancarta, afis m. (fam.) jandarm m. panegiric vt. a da prin pesmet f. desaga pentru pine, dulapior pentru pine m. mohor m. (un) cos (de) vt. a panifica adj. (n expr.) terreur ~ = groaza subita; f. osnza, catifea fina, zdreanta, rol m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri), m. floare a cheii, mner ( de fereastra) m. panorama adj., m. (film) panoramic m. tesalare (a unui animal) f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta m. pansare, pansament vt. a pansa, a tesala adj. burduhanos adj. gfind, palpitnd nca(dupa moarte) vi. a gfi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la m. panteism m. panteon f. pantera m. marioneta (si fig.) adj., m. naucit f. papuc m. tanc, car blindat /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana nfumurata /pa-n/ vi. (fam.) a se mpauna m. tatic f. papalitate m. papa adj., m.f. fatarnic f. hrtoaga m.f. birocrat f. papetarie, fabrica de hrtie m. f. comerciant de hrtie, fabricant de hrtie m. hrtie, polita; pl. acte, pasaport f. papila m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic vi. (fig.) a zbura din floare-n floare adj. sclipitor f. papiota (de ata), moate, bomboana nvelita n vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi),

papotage papoter papule papyrus paquebot pquerette pques paquet paquetage paqueter par parabole parachvement parachever parachute parachuter parade parader paradis paradisier paradoxe paraffine parage paragraphe paratre parallle paralllpipde paralllisme paralllogramme paralyser paralysie paralytique parangon paraphe, parafe parapher, parafer paraphrase parapluie parasite parasol paratonnerre paravent parbleu parc parcage parce que

m. (fam.) flecareala vi. (fam.) a flecari f. bubulita /-russ/ m. papirus m. pachebot f. (bot.) paraluta m. Paste m. pachet m. mpachetare vt. a mpacheta prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), n, f. parabola (si geom.) m. desavrsire vt. a desavrsi m. parasuta vt. a parasuta f. parada (si fig.), parare vi. a manevra, (fig.) a se fali m. paradis, galerie (de teatru) m. pasarea paradisului m. paradox f. parafina m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri m. paragraf vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea, adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela m. paralelipiped m. paralelism m. paralelogram vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici f. paralizie adj., m.f. paralitic m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur) m. parafa vt. a parafa f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire m. umbrela de ploaie adj., m. parazit m. umbrela de soare m. paratrasnet m. paravan interj. zau! m. parc, ocol (pentru vite) m. parcare, tinerea n ocol (a oilor) loc. conj. pentru ca, deoarece

parcelle parcellement parchemin parchemin, e parcimonieux, euse parcourir parcours pardessus pardi, pardieu, pardon pardonnable pardonner pare-boue pare-brise pare-feu pareil, eille parement parent, e parent parenthse parer paresse paresser paresseux, euse parfaire parfait, e parfiler parfois parfumer parfumeur, euse pari parier parieur, euse paritaire parit parjure parking parlant. e parlement parlementaire parlementer parler parleur, euse parloir parmesan

f. parcela m. parcelare m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare adj. ca pergamentul adj. zgrcit vt. a parcurge (si fig.) m. parcurs m. pardesiu pardienne/ interj. la naiba! m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente adj. care se poate ierta, scuzabil vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini) m. invar. parbriz (al unei masini) m. invar. stingator de incendiu adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru m. podoaba, mpodobire, perdea (de altar) m.f. ruda; parinti, stramosi f. rude(nie), nrudire f. paranteza (si fig.) vt., vr. a (se) mpodobi; vt. a para, a pregati, f. lene(vie) vi. a lenevi adj., m.f. lenes vt. a perfectiona, a completa adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.) vt. a destrama, (fig.) a analiza n amanuntime adv. uneori, cteodata vt., vr. a (se) parfuma m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri m. pariu vt. a paria m.f. persoana care face un pariu adj. la paritate f. paritate m.f., adj. sperjur m. loc de parcare (pentru masini) adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator m. parlament adj., m. parlamentar vi. a parlamenta, a duce tratative vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune; adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic) m. vorbitor (al unui internat etc.) m. parmesan

parmi parodier paroi paroisse paroissien,enne parole paronyme paroxysme parpaillot, e parquer parquet parqueteur parqueur, euse parrain parricide parsemer part partage partageable partager partance partant partenaire parterre parti partial, e participation participe participer particularit particule particulier, re partie partiel, elle partir partisan, e partitif, ive partition partout parure parution parvenir parvenu, e parvis parysillabe

prep. dintre vt. a parodia, a imita f. perete f. parohie m.f. enorias, (fam.) individ f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii) m. paronim m. paroxism m.f. (fa,.) nelegiuit vt. a nchide ntr-un tarc, a parca, a ngradi m. parchet (si jur.) m., adj. (persoana) care face parchetul m.f. ngrijitor al vitelor ntr-un tarc m. nas (de botez) m., adj. paricid vt. a presara, a raspndi m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc m. mparteala, partaj adj. care poate fi mpartit vt. a mparti, (fig.) a mpartasi, a participa la, f. pornire (a unei nave) m. persoana care pleaca; conj. prin urmare m. partener, asociat m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea m. partid, hotarre, profit, partida /-si-al/ adj. partinitor f. participare m. (modul) participiu vi. a paticipa, a proveni din f. particularitate, amanunt f. particula, particica adj. specific, particular, special, separat, f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc) /-si-l/ adj. partial vi. a pleca, a porni, a ncepe, a iesi m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani adj., m. partitiv f. mpartire, partitura adv. pretutindeni f. podoaba, gateala, garnitura (de perle) f. aparitie (a unei publicatii) vi. a parveni, a ajunge m.f. parvenit m. piata (n fata unei biserici) adj., m. parisilabic

pas passable passade passage passager, re passant, e passe pass, e passe-droit passement passementer passementerie passe-montagne passe-partout passe-passe passepoil passeport passer passereau passerelle passe-temps passeur passible passif, ive passion passionner passivit passoire pastel pastelliste pastque pasteur pasteuriser pastiche pastille pastoureau, elle patache patapouf pataqus patate patati, patata patatras pataud, e pataugeage patauger

m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii) adj. suportabil, pasabil f. trecere rapida, (fig.) toana m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o adj., m.f. pasager m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.) adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa m. favoare, (nv.) nedreptate m. ceapraz, firet vt. a pune ceaprazuri f. (magazin de) ceaprazarie m. caciulita (care acopera urechile si gtul) m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te m. invar. (fig.) nselatorie, cotcarie m. vipusca, tiv m. pasaport vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa, m. pasarica f. pasarela, podet m. invar. distractie, ocupatie placuta m. luntras, podar adj. (jur.) pasibil adj., m. (gram.fin.) pasiv f. pasiune, suferinta vt. a pasiona, a inspira pasiune; f. pasivitate f. filtru, strecuratoare adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor m. pictor de pasteluri f. pepene verde m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul vt. a pasteuriza m. pastisa f. pastila, bomboana m.f. ciobanas f. (fam.) trasura hodorogita m. (pop.) grasan, bufnitura m. greseala de pronuntare f. (fam.) cartof interj. tranca-fleanca! interj. zdronc! m.f. (fam.) om greoi m. balaceala (n noroi) vi. a se balaci (n noroi), (fig.) a se mpotmoli

patchouli pte pt pte patelin, ine patentre patent, e patenter patre paternel, elle pteux, euse pathtique pathogne patibulaire patiemment patience patient, e patienter patin patine patiner patineur, euse patinoire ptir ptis ptisser ptisserie ptissier, re ptissoire patois patouiller ptre patriarche patrimoine patriote patriotique patriotisme patron, onne patronage patronner patronymique patrouille patrouiller patrouilleur patte

/pat'-chou-/ m. paciulie f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case f. terci (pentru ndopat pasarile etc.) m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala; adj. evident; f. (com.) patenta vt. a patenta f. suport de perdea adj. parintesc, din partea tatalui adj. pastos, cleios, (lit.) greoi adj. patetic adj. patogen adj. de spnzuratoare adv. cu rabdare f. rabdare, perseverenta, pasienta adj. rabdator; m.f. pacient vi. a avea rabdare m. (sport) patina f. cocleala, patina (a unui monument vechi) vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina, m.f. patinator f. patinoar vi. a suferi, a lncezi m. pasune, izlaz vt. a framnta aluatul; vi. a face prajituri f. patiserie, prajitura m.f. cofetar f. masa (planseta) pentru prajituri m. dialect, grai vi. (fam.) a se balaci m. pastor m. patriarh (si fig.) m. patrimoniu m.f. patriot adj. patriotic m. patriotism m.f. protector, patron; m. tipar, model m. protectie, patronaj vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model) adj. patronimic f. (mil.) patrula vi. a se balaci n noroi, a patrula; m. (mil.) element component al unei patrule f. laba, (fam.) mna sau picior mare, picior

pturable pturage pture pturer paturon paume paumer pauprisation paupire pause pauvre pauvret pavage pavaner (se) pav pavement paver pavillon pavois pavoiser pavot payable payer payeur, euse pays paysage paysan, anne paysannerie peau peccadille pch pche pcher pcher pcherie pcheur, euse pcheur,eresse pcore pcule pcuniaire pdagogie pdagogue pdale pdaler pdant, e

adj. bun pentru pasunat m. pasune, pasunat f. nutret, pasunat, (fig.) hrana vi. a paste m. chisita (la cal etc.) f. palma (a minii), (un fel dde ) oina vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde f. (pol.) pauperizare f. pleoapa f. pauza adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias f. saracie, nevoie; pl. banalitati m. pavaj, pavare vr. a se umfla n pene m. pavea, pavaj m. pavare, pavaj (de lux) vt. a pava m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag m. pavaza, scut, pavoaz vt. a pavoaza m. mac de gradina adj. platibil vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil; m.f. persoana care face plati m. tara, regiune, tarm, (fig.) patrie, (fam.) m. peisaj m.f. taran f. taranime f. piele, coaja (de fruct) f. greseala nensemnata m. pacat f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins vi. a pacatui vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic f. pescarie, loc bun de pescuit m.f. pescar; adj. pescaresc adj., m.f. pacatos f. (nv.) vita, (fam.) dobitoc m. mica suma economisita adj. banesc f. pedagogie m. pedagog f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism vi. a pedala, (pop.) a alerga adj., m.f. pedant

pdestre pdicure pdoncule pgre peignage peigne peigner peignoir peinard, e peindre peine peiner peint, e peintre peinture peinturlurer pjoratif, ive pelage pel, e ple-mle peler plerin, e pelisse pelle pellete pelleterie pelletier, re pellicule pelote peloter peloton pelotonner pelouse pelu, e peluche pelucher pelure pnaliser pnalit penaud, e penchant, e pencher pendable pendaison pendant, e

adj. pedestru, pe jos m.f. pedichiurist m. peduncul, (bot.) codita f. (arg.) drojdia societatii m. daracire, daracit m. pieptene, darac vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.) m. halat (de baie) , capot adj. (pop.) cu calm, tacticos vt. a picta, a descrie f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se adj. pictat, zugravit m. pictor f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.) vt. (fam.) a zugravi n culori tipatoare adj. peiorativ m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor) adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos) m. invar. harababura; adv. vaiste, n neornduiala vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja); m.f., pelerin(a) f. suba f. lopata, lopatica f. o lopata de, (fig.) o sumedenie f. blanarie, (magazin de) blanuri m.f. blanar f. matreata, pelicula, pielita f. ghem, cocolos, pernita de ace vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi, m. ghemotoc, pluton, roi vt., vr. a (se) face ghem f. pajiste adj. paros f. plus vi. a se scamosa f. coaja (de legume, fructe) vt. a penaliza f. penalitate adj. rusinat, ncurcat adj. nclinat (si fig.); panta, nclinatie(si fig) vt., vi., vr. a (se) nclina; vi. (fig.) a fi adj. (bun) de spnzurat f. atrnare, spnzurare adj. care atrna; m. pereche (a unui lucru);

pendeloque pendentif penderie pendre pendu, e pendule pne pntrant, e pntration pntrer pnible pniche pninsulaire pnitence pnitent, e penne pnombre pensant, e pense penser penseur, euse pensif, ive pension pensionnaire pensionner pensum pentagone pente ppiement ppier ppin ppinire perant, e perce perce percement perce-neige percepteur perception percer percevable percevoir percher perchoir perclus, e

f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui m. pandantiv f. garderob vt., vr. a (se) spnzura; vt., vi. a atrna adj., m.f. spnzurat m. (fiz.)pendul; f. pendula m. zavor adj. patrunzator f. patrundere, penetratie vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.) adj. greu, dureros, neplacut f. slep adj. peninsular f. penitenta, pocainta, pedeapsa adj. pocait f. pana (lunga) de pasare f. penumbra adj. gnditor f. gnd(ire), memorie, intentie, parere, cugetare, vi. a se gndi, a medita, a baga de seama, adj., m.f. gnditor adj. gnditor f. pensi(un)e, pension m.f. pensionar, chirias ntr-o pensiune, intern vt. a acorda o pensie, a pensiona /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev) /pin-/ m. pentagon f. panta, nclinare, (fig.) nclinatie m. piuit vi. a piui m. smbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel, f. puiet, pepiniera (si fig.) adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu f. burghiu f. deschizatura, drum (deschis) m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum) f. invar. ghiocel m. perceptor f. percepere, perceptie (si fig.) vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum), adj. perceptibil vt. a percepe, a sesiza vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot m. stinghie (pe care se cocota pasarile) adj. paralizat, olog

percussion percuter perdition perdre perdreau perdrix perdu, e pre prgrination premptoire perfection perfectionner perfide perforation perforer performance pricarpe priclitation pricliter pril prilleux, euse primer (se) primtre prine priode priodicit priodique prioste priptie periphrie priphrase priple prir prissable prissoire pristyle pritoine perle perler permanence permanent, e permable permettre permission permutation

f. percutie (si muz.) vt., vi. a (se) ciocni f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci; m. pui de potrniche f. potrniche adj. pierdut, ruinat, disparut, ndepartat, (fig.) m. tata, parinte, mos(neag), preot; f. peregrinare, pribegie adj. peremptoriu, hotartor f. perfeci(une), desavrsire, terminare completa vt. a perfectiona, a desavrsi adj., m.f. perfid f. perforare, perforatie vt. a perfora f. performanta m. (bot.) pericarp f. periclitare, primejduire vi. a periclita, a fi n primejdie /-ril'/ m. primejdie, ris adj. primejdios, riscant vr. a se perima, a nu mai avea valoare m. perimetru m. perineu f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza, f. periodicitate adj. m. periodic m. periost f. peripetie f. periferie f. perifraza m. periplu vi. a pieri (si fig.) adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil f. caiac m. peristil m. peritoneu f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta vt. a da forma unei perle, a decortica, f. permanenta, durata, garda (la spital) adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a); adj. permeabil, (fig.) receptiv vt., vr. a(-si) ngadui f. permisi(un)e, ngaduinta f. permutare, permutatie, transfer(are)

permuter pernicieux, euse pron pronelle proraison prorer perpendiculaire perptrer perptuation perptuel,elle perptuer perptuite perquisition perquisitionner perron perroquet perruche perruquier pers, e persan, e perscuter perscuteur, trice perscution persvramment persvrance persvrer persienne persiflage persifler persil persistance persister personnage personnaliser personnalit personne personnel, elle personnifier perspective persuader persuasion perte pertinence pertinent, e pertuis

vt. a permuta (si mat.), a transfera adj. pernicios, daunator m. peroneu f. (femeie) flecara, neroada f. perorare, peroratie vi. a perora adj., f. perpendicular(a) vt. a comite (cu premeditare) f. perpetuare adj. perpetuu, vesnic, pe viata vt. a perpetua f. perpetuitate, vesnicie f. perchezitie vi. a perchezitiona m. peron (n fata intrarii unei cladiri) m. papagal (si fig.) f. femela a papagalului, (un fel de) papagal m. peruchier adj. verde-albastrui adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului; vt. a pesecuta, a chinui adj., m.f. prigonitor f. persecutare, persecutie adv. (n mod) perseverent f. perseverenta vi. a persevera f. oblon m. persiflare, ironizare vt. a persifla, a ironiza /-si/ m. patrunjel f. persistenta, staruinta vi. a persista, a starui m. persoana de vaza, personaj vt. a ntru(chi)pa f. personalitate; pl. aluzii jignitoare f. persoana, constitutie (fizica); adj. m. personal vt. a personifica, a ntruchipa f. perspectiva (si fig.) vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si nchipui f. convingere f. pierddere, distrugere, moarte f. pertinenta, competenta adj. pertinent, competent, nimerit m. deschizatura, gtuitura

perturbation pruvien, enne pervenche pervers, e perversit pervertir pervertissement pesage pesamment pesant, e pesanteur pese peser pessimiste peste pester pestifr, e pestilentiel, elle pet ptale ptard ptarde ptaudire pter ptillement ptiller ptiole petiot, e petit, e petit-beurre petit-bourgeois petitement petitesse petit-fille petit-fils ptition ptitionnaire petit-lait petit-matre petit-neveu petit-nice petit-pois ptri, e ptrification ptrifier

f. perturbare, perturbatie adj., m.f. (cu maj.) peruvian f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis adj., m.f. pervers, vicios f. perversitate, viciiiu vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe; m. pervertire, corupere m. cntarire, cntarit adv. greoi adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator; f. greutate, gravitate, ncetineala (a mintii) f. cntarire, obiect, cntarit, apasare vt. a cntari; vi. a trage greu (la cntar), m.f., adj. pesimist f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic vi. a bombani, a dracui adj., m.f. ciumat adj. contagios, contaminat (de ciuma), m. gaz intestinal, (pop.) bucluc m. petala m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi f. (fam.) adunare zgomotoasa a trage vnturi, a trosni, (fam.) a exploda m. trosnet (al lemnelor n foc), scnteiere (a vi. a trosni, a scnteia /-si-/ m.. petiol adj. micut adj. mic, nevrstnic, nensemnat, (fig.) meschin m. biscuit adj., m.f. mic burghez adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic f. micime (si fig.), modicitate, josnicie f. nepoata (de fiu, de fiica) m. nepot (de fiu, de fiica) f. petitie m.f. petitionar m.zer petit-matresse m.f. tnar(a) fandosit(a) m. stranepot f. stranepoata m. mazare adj. framntat, (fig.) plin de f. petrificare, lucru petrificat vt. a petrifica, a uimi

ptrin ptrir ptrole ptrolier ptulance ptulant, e ptuma peu peuh peuplade peuple peupl, e peuplement peupler peuplier peur peureux, euse peut-tre phnix phalange phanrogame phantasme pharaon phare pharmacie pharmacien, enne pharyngien, enne pharynx phase phnix phnol phnomne philanthrope philarmonique philatlie philatliste philistin philologie philologue philosophe philtre phlbite phlegmon phobie pholosophie

m. copaie (pentru aluat) vt. a plamadi, (fig.) a modela m. petrol, gaz lampant adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier f. vioiciune, neastmpar adj. vioi, neastmparat m. petunie adv., m. putin interj. vax! f. seminte, trib m. popor, multime adj. populat m. populare vt. a popula; vi. a se nmulti m. plop f. frica, spaima adj., m.f. fricos adv. poate; m. invar. (fig.) ndoiala, dubiu m. palmier pitic f. falanga (si anat.) adj., f. pl. fanerogam(e) m. fantasma, aratare m. faraon m. far, (fig.) calauza f. farmacie adj. m.f. farmacist adj. al faringelui m. faringe f. faza (si astron.), perioada m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita m. fenol m. fenomen, lucru rar m.f. filantrop adj. (n expr.) socit ~ = societate filarmonica f. filatelie m. filatelist m. filistin f. filologie m. filolog m.f., adj. filozof(ie) m. bautura vrajita f. flebita m. flegmon f. fobie f. filozofie

phontique phonique phonographe phoque phosphore phosphorescent, e photo(graphie) photocopie photognique photographe photographier photographique photogravure photon photosphre photothque photoynthse phrase phrasologie phraser phraseur, euse phratique phtisie phylloxra physicien, enne physico-chimie physiologie physionomie physionomiste physique physocrate piaffement piaffer piaillement piailler piane-piane pianino pianiste piano pianoter piaule piaulement piauler pic pichenette

adj., f. fonetic(a) adj. fonic, sonor m. fonograf m. foca m. fosfor adj. fosforescent f. fotografie f. fotocopie adj. fotogenic m. fotograf vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit adj. fotografic f. fotogravura m.(fiz.) foton f. (astron.) fotosfera f. fototeca f. fotosinteza f. fraza f. frazeologie vi. a vorbi afectat m.f. persoana care vorbeste afectat adj. (n expr.) nappe ~ = pnza freatica f. ftizie m. filoxera m.f. fizician f. fizico-chimie f. fiziologie f. fizionomie m.f. fizionomist adj., m. fizic; f. fizica m.f., adj. fiziocrat m. tropait pe loc vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.) m. piuit vi. (despre pasari) a piui adv. (fam.) ncetisor, domol m. pianina m.f. pianist m. pian; adv. (muz.) piano vi. a zdrangani la pian f. (pop.) odaie m. piuit, scncit vi. a piui, a scnci m. trnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie f. (fam.) bobrnac

pichet pick-up picorer picot picotement picoter pie pice pied pied--terre pied-de- biche pied-droit pidestal pige pie-griche pie-mre pierraille pierre pierreries pierreux, euse pierrot pitaille pit piter pitinement pitiner piton, onne pitre pieu pieuvre pieux, euse pif piffrer, (se) pigeon pigeonnier piger pigmantation pignocher pignon pilage pilastre pile piler pileux, euse pilier

m. urcior (pentru apa etc.) /-eup/ m. invar. (angl.) picup vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo) m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela) m. (senzatie de ) ntepatura, piscatura vt. a ntepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata; f. bucata, piesa, ncapere, moneda, (gura de) tun, m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.) m. invar. locuinta sezoniera m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist, m. stlp de sustinere pidouche m. piedestal, (fig.) suport m. cursa, capcana (si fig.) f. (ornit.) sfrncioc, (fig.) femeie cicalitoare f. (anat.) pia-mater f. bolovanis, morman de pietre f. piatra (si med.) f.pl. pietre pretioase adj. pietros m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi f. (fam.) pedestrime f. cucernicie vi. (despre pasarele) a topai m. tropait, calcare n picioare vi. a tropai; vt. a calca n picioare m.f. pieton; adj. referitor la pietoni adj. prapadit, meschin m. par, stlp, tarus f. caracatita adj. pios, cucernic m. (pop.) nas (mare) vr. (pop.) a se ghiftui m. porumbel; (fam.) fraier m. porumbel vt. (pop.) a se zgi, a se captusi (cu o boala), f. pigmentare, pigmentatie vi. (fam.) a mnca fara pofta m. pinion, (constr.) fronton m. pisare, pisat m. pilastru f. gramada, stlp, pila, revers (al unei meonede), vt. a pisa, (fam.) a chelfani adj. pilos, referitor la parul de pa corp m. stlp (si fig.), proptea

pilissonnerie pillage pillard, e piller pilon pilonnage pilonner pilori pilorier pilotage pilote piloter pilotis pilou pilule pimbche piment pimenter pimpant, e pinacle pinade pince pinc, e pinceau pince pince-nez pincer pince-sans-rire pincette pinon pingouin pingre pinson pintade pinte pinter piochage pioche piocher pion pionner pionnier pioupiou pipe pipe

f. strengarie, obscenitate /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator /pi-y/ vt. a jefui, (fig.) a plagia m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn m. pisare, batatorie vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda m. stlp (al infamiei) vt. a pune la stlpul infamiei m. pilotare, pilotaj m. pilot, crmaci, (fig.) ndrumator; adj. pilot vt. a bate tarusi, a pilota (un avion, m. ansamblu de pari (batuti n pamnt, pe fundul m. tesatura plusata de bumbac f. pilula f. femeie ntepata si nfipta m. ardei iute, (fig.) picanterie vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant adj. spilcuit, elegant m. vrf (al unei cladiri), culme (si fig.) f. ciupitura, piscatura f. cleste, pensa (a unei rochii), stngere adj. (fig.) ntepat, rece m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor f. cantitate care se poate lua cu trei degete, m. invar. ochelari (fara brate) vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele), m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea f. penseta, vatrai m. urma de piscatura m. pinguin adj. (fam.) zgrcit m. cintezoi f, bibilica f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox. vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea m. sapat, sapare cu hrletul, (fig., fam.) f. hrlet vt. a sapa cu hrletul, (fam.) a roade (cartea), m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog vi. a face munca de pionierat m. pionier (si fig.) m. (pop.) pifan f. pipa, conducta f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.)

pipelet pipe-line piper pipette piquant, e pique piqu, e pique-assiette pique-nique pique-niquer piquer piquet piqueter piquette piqueur, euse piqre pirate pire pirogue pirouette pis pisc pisciculteur pissement pissenlit pisser pistache piste pistolet piston pistonner pitance piteux, euse pithcanthrope piti piton pitoyable pitre pittoresque pituite pivoine pivot pivoter placard placarder

m. (fam.) portar (al unui imobil) /pap'-lan'/ m. (angl.) conducta (de petrol) vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a nsela f. pipeta adj. ntepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe, f. sulita; m. (la jocul de carti) pica adj. ntepat, alterat, otetit, (fam.) tcnit; m. invar. linge blide m. picnic vi. a participa la un picnic vt. a ntepa, a ustura, a face o injectie, m. tarus, (mil.) pichet vt. a marca cu tarusi f. tescovina, posirca m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor f. ntepatura, piscatura, injectie, tighel m. pirat, vas de pirat adj., m. (cel) mai rau f. piroga f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii) m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau m. chirpici m. piscicultor m. urinare m. papadie vi., vt. a urina f. fistic f. urma lasata de cineva, pista, poteca m. pistol, (fam.) om bizar m. piston, (fam.) protectie vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva) f. tain adsj. trist, jalnic m. pitecantrop f. mila, compasiune m. piton, vrf (de munte), (pop.) nas mare adj. milos, demn de mila, jalnic m. paiata (si fig.) adj. pitoresc f. flegma, mucozitate nazala f. bujor m. pivot, (fig.) baza, suport vi. a pivota m. dulap (n perete), afis vi. a afisa, (fig.) a tintui la stlpul infamiei

place placement placenta placer placidit placier, re plafond plafonner plafonnier plage plaid plaider plaideur, euse plaidoirie plaie plaignant, e plain, e plaindre plaine plainte plaire plaisamment plaisance plaisant, e plaisanter plaisanterie plaisantin plaisir plaitif, ive plan, e planche plancher planchette plane planer plante planeur planificateur planification planifier planisphre planning planquer plant plantain

f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat m. plasare, plasament, vindere, vnzare m. placenta vt. a plasa, a pune, a vinde f. placiditate m.f. plasator de marfuri m. tavan, plafon vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona m. plafoniera f. plaja, (poet.) meleag /pld/ m. pled vi., vt. a pleda m.f. persoana care pledeaza f. playdoier m. pledoarie f. rana (si fig.), plaga m.f. reclamant adj. neted, plat vt., vr. a (se) plnge; vr. a se vaita, a reclama f. cmp(ie), ses f. geamat, vaicareala, plngere, reclamatie vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea, adv. (n mod) placut, caraghios f. placere, distractie adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit, vi. a glumi; vt. a lua n rs (pe cineva) f. gluma, bataie de joc, fleac m. htru m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura adj. plngaret adj. plan, neted; m. plan, proiect f. scndura, plansa, brazda, pluta (la mot); m. planseu, podea f. scndurica, planseta m. artar vi. a plana (si fig.), a pluti (n aer), (fig.) f. planeta m. planor m. planificator f. planificare vt. planifica m. planisfera m. (angl.) planificare vt. (arg.) a pune la adapost m. rasad, razor (plantat) m. platlagina

plantaire plantation plante plant,e planter planteur plantigrade plantureux, euse plaque plaquer plaquette plasma plasticit plastique plastronner plat, e platane plateau plate-bande plate-forme platiner platitude platonique pltrage pltras pltre pltrer pltrier pltrire plausible plbe plbien, enne plein, e plein-emploi plnier, re plnipotentiaire plnitude plthore pleurant, e pleurer pleureur, euse pleurnicher pleurs pleutre pleuvoir

adj. referitor la talpa piciorului f. plantare, plantatie f. planta, talpa ( a piciorului) adj. plantat, nfipt vt. a planta, a mplnta, a fixa; vr. a se posta m. plantator adj., m. (animal) plantigrad adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras f. placa, decoratie, tablita vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui f. placheta, placa comemorativa m. plasma f. plasticitate adj., f. plastic(a); m. material plastic vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel) m. platan m. platou, tal(g)er, tava f. (tehn.) platbanda, razor f. platforma, (fig.) ntelegere vt. a platina f. platitudine, mrsavie adj. platonic m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos m. moloz m. (lucrare din) ipsos vt. a tencui cu ipsos m. lucrator n ipsos f. cariera de var adj. plauzibil f. plebe adj. plebeian; m.f. plebeu adj. plin (si fig.), compact, ncarcat, complet, m. (ec. pol.) folosire deplina a minii de lucru adj. plenar m., adj. plenipotentiar f. (de)plinatate, plenitudine f. abundenta, surplus adj. plngator; vi. a (de) plnge; vt. a regreta adj. plngator; f. bocitoare vi. a se smiorcai m.pl. lacrimi m. las v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.)

plvre plexus pli pliant, e pliement plier plique plissage pliss, e plisser pliure ploiement plomb plombage plomber plombier plonge plongeoir plongeon plonger plongeur, euse ploutocratie ployer pluie plumage plumaison plume plumeau plumer plumet plumeux, euse plumier plupart plural, e pluralit pluriel, elle plurivalent, e plus plusieurs plus-que-parfait plus-value plutt pluvieux, euse pneu pneumatique

f. pleura /-ksuss/ m. plex m. cuta, rid, plic, ondulatie, ndoitura, (fig.) adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant m. ndoire vt., vi. a (se) ndoi; vt. a ncovoia, a face f. ciuf slinos m. plisare adj. plisat, ncretit; m. cuta, pliseu vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri f. faltuire (a hrtiei) m. ndoire, ncovoiere m. plumb. glont m. plumbuire, plombare vt. a plumbui, a plomba; vr. a se ntuneca m. instalator f. (s)cufundare m. trambulina m. plonjon, (ornit.) cufundar vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga, adj. scufundator; m. scafandru f. plutocratie /ploi-i/ vt., vi. a (se) ncovoia; vt. (fig.) f. ploaie (si fig.) m. penaj (al unei pasari) f. jumulire f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil m. matura din pene vt. a jumuli m. pana de palarie adj. referitor la pene, acoperit cu pene m. penar f. cea mai mare parte, majoritatea adj. multiplu f. pluralitate, multiplicitate adj., m. plural adj. (chim.) polivalent adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus adj. nehot. pl. mai multi, ctiva; m. mai mult ca perfect f. plus valoare adj. mai curnd, de preferinta adj. ploios m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica adj., f. pneumatic(a)

pochade pocharder poche pocher pochette pochoir pole poler polier polon pome posie pote, potese potique potiser poids poignant, e poignard poignarder poigne poigne poignet poil poiln, e poinonner poinonneur,euse poindre poing point pointe pointer pointill pointilleux, euse pointu, e pointure poire poireau poirier pois poison poissard, e poisser poisseux, euse poisson poissonnerie

f. pictura executata n graba vt. (pop.) a mbata f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa vt. a nvineti, a picta n graba, a face oua f. buzunaras, batista mica, vioara mica m. carton decupat (folosit n (pictura) /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul) vt. a praji n tigaie m. sobar m. craticioara m. poem f. poezie, arta de a scrie versuri m. f. poet adj., f (arta) poetic(a) vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri m. greutate (si fig.) pondere, povara adj. sfisietor, cumplit m. pumnal vt. a injunghia, (fig) a sfisia f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie f.o mina de, un pumn de, miner, clanta m. incheietura a miinii m, par, peri (de pe corp) adj. paros, acoperit cu par vt. a perfora, a marca (un metal pretios) m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete) vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti m. pumn m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare vt., vr. a (se) nalta; vt. a ridica n sus, m. linie punctata, gravura n puncte adj. irascibil, exigent adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat f. masura (la ncaltaminte, manusi etc.) f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra m. praz m. par (pomul) m. mazare m. otrava (si fig.) adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi adj. naclait m. peste f. pescarie

poissonneux, euse poissonnier, re poitrail poitrinaire poitrine poivre poivrire poivron poix polaire polariser ple polmique polenta poli, e police policer polichinelle policier, re policlinique poliomylite polir polissage polisson, onne polissonner politesse politicaillerie politicard, e politicien, enne politique politiquer politiser polka pollen pollinisation polluer pollution polonais, e poltron, onne poltronnerie polyandrie polyarthrite polycellulaire polychrome polyclinique

adj. plin de peste m.f. pescar, negustor de peste m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel m.f., adj. tuberculos f. piept, plammi m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri) f. solnita pentru piper, pipernita m. ardei iute f. smoala adj. polar vt. a polariza (si fig.) m. (geogr., fiz.) pol adj., f. polemica /-ln-/ f. mamaliga adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos; f. politie, polita vt. a mblnzi moravurile, a civiliza m. marioneta cu doua cocoase m.f., adj. politist f. clinica (administrata de oras) f. poliomielita vt. a lustrui, a slefui f. lustruire, slefuire m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi f. politete f. (fam.) politica meschina m.f. (peior.) politician intrigant m.f. (peior.) politician f. politica, (fig.) iscusit; om politic vi. a discuta politica vt. a politiza f. polca /-ln/ m. polen f. polenizare vt. a spurca, a profana f. spurcare, profanare, polutie adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza adj., m.f. las, fricos f. lasitate, frica f. poliandrie f. poliartrita adj. pluricelular adj. policrom f. policlinica

polydre polygamie polyglotte polygone polymriser polymorphe polynme polype polypier polytechnicien polytechnique polythisme polyvalent, e pomiculteur pommade pommader pomme pomm, e pommeau pommele, e pommette pommier pompe pomper pompeux, euse pompiste pompon pomponner ponce poncer poncif ponction ponctuation ponctuel, elle ponctuer pondaison pondrabilit pondration pondrer pondeur, euse pondre poney pong pont ponte

adj. poliedric, poliedru f. poligamie adj., m.f. poliglot m. poligon vt. (chim.) a polimeriza adj. polimorf m. polinom m. polip (si med.) m. (zool.) colonie de polipi m. politehnician adj. politehnic m. politeism adj. polivalent m. pomicultor f. pomada vt. a pomada f. mar, maciulie (de baston) adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavrsit m. maciulie (de baston) adj. (despre un cal) alb-cenusiu f. umar al obrazului m. mar f. (tehn.) pompa, fast vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat m. vnzator la o pompa de benzina m, ciucure (de lna, de matase etc.) vt. a mpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr. f. piatra ponce, cerneala din negru de fum vt. a lustrui cu apiatra ponce m. (lit.) lucrare banala f. (med.) punctie f. punctuatie adj. punctual, exact vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.) f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului f. ponderabilitate f. (fig.) achilibru, ponderatie vt. a pondera, a echilibra adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund vt. a oua, (fig. fam.) a crea m. ponei m. tesatura fina de matase si lna m. pod, punte f. ouare, cantitatea de oua ouate

ponter pontife pontifer pont-levis pope popeline popote populace populaire populariser popularit population populeux, euse populisme porcelaine porc-pic porche porcher, re porcherie pore poreux, euse pornographie porphyre port portage portaif, ive portail portant, e porte porte- fentre port, e porte-affiches porte-aigle porte-aiguilles porte-avions porte-bagages porte-billets porte-bonheur porte-cartes porte-cigares porte-clefs porte-couteau porte-crayon porte-drapeau portefaix

vi. a ponta, a miza m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta m. pod mobil (peste un sant) m. popa f. poplin f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic f. (peior.) norod adj. popular; m. (peior.) plebe vt. a populariza f. popularitate f. populatie adj. (foarte) populat m. poporanism f. portelan /por-k-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.) m. portic, pridvor m.f. porcar f. cocina de porci m. por adj. poros f. pornografie m. pofir m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare, m. transport efectuat de hamali adj. portativ, transportabil m. portal adj, care poarta, care sustine, intro anumita f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare f. usa-geam adj. purtat, transportat, (fig) inclinat m. invar. afisier m. invar. stegar m.invar. trusa cu ace de cusut invar. portavion m. invar. port-bagaj m. invar. portofel m. invar. talisman m. invar. portvizit (mil.) portharta porte-cigarettesm. invar. porttigaret m. invar. portchei m. invar. suport pentru tacim m. invar. suport pentru creioane m. invar. portdrapel m. hamal salahor

porte-feuille porte-greife porte-habit portemanteau porte-mine porte-monnaie porte-parole porte-plume porter porte-savon porte-serviettes porteur, euse porte-voix portier, re portillon portion portique portrait portraitiste portugais, e posage pose pos, e poser poseur, euse positif, ive position positivisme possd possder possesseur possessif possession possibilit possible postal, e poste poster postrieur postrit postface posthume postiche postier, re postillon

m. portofel, portofoliu m. (bot.) portaltoi m. umeras (de haine) m. cuier (de haine), cufar (de haine) m. invar. creion cu mina, creion automat m. invar. portmoneu m. invar. purtator de cuvnt m. invar. toc (pentru scris) vt. a purta, a duce, a transporta, a ndrepte, m. invar. sapuniera m. invar. suport pentru prosoape adj., m.f. purtator; m. hamal m. megafon m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa); m. portita f. parte, portiune m. portic m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra m.f. portretist adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba m. punere, instalare f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare adj. pus, grav, serios vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.) adj. afectat; m. lucrator care pune ceva, adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.) f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang, m. pozitivism adj., m.f. posedat, apucat vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine); m. posesor m., adj. (gram.) posesiv f. posedare, posesiune f. posibilitate, putinta adj., adv., m. posibil adj. postal f. poste (si invar.), vagon postal; m. post, vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite adj. posterior, ulterior f. posteritate f. postfata adj. postum adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial m.f. functionar la posta m. olacar, surugiu

postsynchroniser postulant, e postulation postuler posture pot potable potache potage potager, re potasse potasseur potassium poteau pote potel,e potence potentialit potentiel, elle poterie potiche potier potin potiner potion potiron pou pouacre poubelle pouce pouding poudre poudrer poudrerie poudreux, euse poudrire poudroiement poudroyer pouf pouffer pouh pouiller pouilleux, euse poulailler poulain

vt. a postsincroniza m.f. solicitant (pentru o slujba) f. solicitare (a unei slujbe) vt. a solicita (o slujba) f. atitudine, situatie m. vas, oala, (la jocul de carti) pot adj. potabil, (fam.) acceptabil m. (fam.) liceean m. ciorba adj. legumicol, comestibil; m. gradina de f. (chim.) potasa m. (arg. scol.) a toci /-om'/ m. potasiu m. potou, stlp f. un vas de, o oala de , droaie adj. durduliu f. spnzuratoare, streang f, potentialitate adj., m. potential f. olarit, olarie, vesela f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez) m. olar m. cancan, brfa, zarva vi. a brfi f. portiune m. dovleac, (bot.) mnatarca m. paduche m.f., adj. (fam.) scrbos f. lada de gunoi m. degetul gros (de la mna), deget, (unitatea de /-diu'g/ m. puding f. pudra, praf, pulbere (si mil.) vt. a pudra f. pulberarie adj. prafuit, prafos f. depozit de munitii, pudriera m. prafuire vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat vi. a pufni (n rs) interj. ptiu! vt. a paduchea, a purica, a ocar adj. paduchios, (fam.) mizer m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie m. mnz

poularde poule poulet pouliche poulie pouliner poulpe pouls poumon poupard poupe poupe poupin, e poupon, onne pouponner pouponnire pour pourboire pourceau pour-cent pourcentage pourchaser pourchaseur pourfendre pourlcher pourparlers pourpre pourpr, e pourquoi pourri, e pourrir pourrissement pourriture poursuite poursuivre pourtant pourtour pourvoi pourvoir pourvoyeur pourvu que pouse pousif, ive pousin pousse

f. gaina ndopata f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc), m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste, f. iapa tnara f. (tehn.) scripete vi. (despre iepe) a fata m. caracatita /po/ m. puls m. plamn m. copil bucalat, papusa nfasata f. (mar) pupa f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior adj. rumen (la fata), fraged m.f. prunc, copil dolofan vi. (fam.) a se ocupa de un prunc f. salon de nou-nascuti prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre, m. bacsis m. porc m. invar. procent m. procentaj vt a urmari (cu inversunare) m. urmaritor vt. a spinteca vt., vr a(-si) linge (buzele) m. pl. convorbiri, tratative f. purpura, (fig) imbujorare; adj. purpuriu adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza; adj. putred, (fig) stricat vt. a strica, a face sa putrezeasca m. (fig) degradare, stricare, deteriorare f. putreziciune, putrezire, putregai, f. urmarire; pl. insistentze vt. a urmari (si fig), a continua adv. totusi, cu toate acestea m. inconjur m. recurs vi. a prevedea, a procura, a veghea m. furnizor loc. conj. numai sa, cu conditia ca f. crestere, mladita adj. (despre cai) cu respiratia grea, m. puisor (de gaina) copilas f. impingere, acces (si fig)

pousse-pousse pousser poussire poussireux, euse poutre pouvoir practique practiquer praesidium prairie pralin praticable praticien, cnne pr pralable pralablement prambule prau pravis pravisier prcaire prcautinneux, euse prcaution prcautionner prcciser prcdement prcdent, e prcder prceller prcepte prcepteur, trice prche prcher prcheur, cuse prcieux, cuse prciosite precipice prcipitament prcipitatior prcipiter prcis, e prcision prcompte prconception prconu, e

m. invar. ricsa vt. a impinge, a extinde (o cucerire) f. pulbere, praf (si fig) adj. prafuit, prafos f. grinda vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil; adj. practic, destoinic, util f, practica, vt. a practica, a profesa, a executa, -om f, pajiste, fineata m. pamint ingrasat, glazura adj. practicabil m. f. practician m. pajiste adj. m. (discutie) prealabil(a) adv. in prealabil m. preambul m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri) m. preaviz vt. a da preaviz adj. precar, subred, nesigur adj. precaut precautie, prevedere vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie vt. a preciza adv. mai inainte adj. m. precedent vt. a preceda, a merge inainte vi. (inv) a excela m. precept, povata m. f. preceptor, invatator m. predica vt, a predica, (fig) a recomanda adj, povatuitor, m.predicator adj. pretios, de pret f. pretiozitate m. prapastie, ruina adv. (in mod) precipitat, in mare zor precipitare, zor, (chim.) precipitatie vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt. adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual f. precizie m. antecalculatie f. idee preconceputa adj. preconceput

prconiser prcurseur prdcesseur prdestination prdestiner prdterminer prdicable prdicateur, trice prdication prdiction prdilcction prdire prdisposer prdisposition prdominance prdominer prtablir prexistence prfabrication prface prfrence prfrer prfet prfigurer prfixation prfixe prfixion prformation prgnace prhension prhistoire prhistorien, enne prhistorique prjudice prjudicier prjug prjugr prlart prlasser (se) prlvement prlever prliminaire prlude prluder prmatur, e

vt. a preconisa, a recomanda adj, m. precursor, premergator m. predecesor, inaintas f. predestinare vt. a predestina, a urzi vt. a predetermina adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la m.f.predicator, propovaduitor f. predica, predicare f. prevestire, prezicere f. predilectie, preferinta vt. a povesti, a prezice vt. a predispune f. predispozitie, inclinatie predominanta, predominare, caracter predominant vi. a (pre)domina, a prevala vt. a prestabili f. preexitenta f. prefabricare, prefabricatie f. prefata f. preferinta, pl. favoruri vt. a prefera m. prefect vt. a prefigura, a schita dinainte f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor m. prefix f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat f. predispozitie f. pregnanta f. apucare preistorie m.f. specialist in preistorie adj. preistoric m. prejudiciu, paguba vi. a prejudicia m. prejudecata, parere preconceputa vi., vi. a aprecia dinainte m. prelata vr. a se lafai (intr-un fotoliu) m. extragere a unei parti (dintr-un tot) vt. a lua dinainte, a extrage o parte adj. preliminar; m. pl. preliminarii preludiu (si muz.) vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati adj. m.f. (copil) prematur

prmditation prmditer prmices premier, re premier-n prmisse prmonitoire prmunir prenable prenant, e prendre preneur, euse prnom prnomm, e preoccuoation proccuper propiner prparateur, trice prparatifs prparation prparatoire prparer prpondrance prpos, e prposer prposition prraphalisme prrogative prs prsage presbyte presbytre prescience prescription prescrire prsance prsence prsent, e prsentateur, trice prsentation prsenter prservateur, trice prservation prserver prsidence

f. premeditare vt. a premedita f. pl. primele roade, trufandale, inceput adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun adj. m. prim(ul) nascut f. premisa adj. prevestitor vt, a feri; vr. a se apara (din timp) adj. care poate fi cucerit adj. care serveste la luat, la prins, vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune, m.f. consumator, chirias; adj. care ia m. prenume m.f. adj. (persoana) susnumit(a) f. preocupare vt, vr. a (se) preocupa vi. a-si da parerea inaintea cuiva m.f. preparator m. pl. preparative f. preparare, pregatire, preparatie, produs adj. preparator vt., vr. a (se) pregati f. preponderenta m.f. prepus vt. a insarcina cu o misiune f. prepozitie m. prerafaelism f. prerogativa, privilegiu adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de, m. prezicere, prevestire m,f. adj. prezbit m. prezbiteriu, casa parohiala f. cunoasterea viitorului f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie f. prioritate f. prezenta adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl. m.f. prezentator f. prezentare vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda adj. care prezerva, apara f. prezervare, aparare vt. a prezerva, a apara f. functia de presedinte, presedentie

prsident prsidentiel, elle prsider prsompteux, euse prsomptif, ive prsomption presqu le presque pressage pressant, e presse press, e presse-citron pressentiment pressentir presse-papiers presser pression pressoir pressurage pressurer prestance prestation preste prestesse prestidigitateur prestige prestigieux, euse prsum, e prsumer prsupposer prsupposition prsure prt, e prt--porter prtendant, e prtendre prtendu, e prtentaine prtentieux, euse prtention prter prteur, euse prtexter prtre

m. presedinte adj. prezidential vt. a prezida; vi. a supraveghea adj., m.f. nfumurat adj. prezumtiv f. prezumtie, presupunere, nfumurare f. peninsula adv. aproape, aproximativ m. presare, presat adj. urgent, insistent f. teasc, tipar, presa adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) mpresurat, m. invar. storcatoare de lamie m. presimtire, presentiment vt. a presimti, a ncerca sa ghicesti intentiile m. invar. greutate care se pune peste hrtii vt. a apasa, a tescui, a presa, a nghesui, f. presiune, apasare, (fig.) constrngere m. teasc m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza f. prestanta f.prestare, prestaTIE adj. sprinten; interj. iute! f. sprinteneala m. prestidigitator m. prestigiu, (fig.) atractie adj. cu prestigiu adj. presupus vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna vt. a presupune f. presupunere f. cheag adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu) m. haina de gata m.f. pretendent vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira adj. pretins, presupus, asa-zis f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu adj., m.f. pretentios; adj. nfumurat, afectat f. pretentie, nfumurare, afectare vt. a da cu mprumut, a atribui; vi. (despre o adj., m.f. (persoana) care da cu mprumut; vt. a pretexta m. preot

prtresse prtrise preuvre preux prvaloir prvariquer prvenance prvenant, e prvenir prventif, ive prvention prventorium prvenu, e prvisible prvision prvoir prvoyance prvoyant, e prie-dieu prier prire prieur, e prieur primaire primarit primaut prime primer primesautier, re primeur primevre primitif, ive primo prince princesse princier, re principal, e principaut principe printanier, re printanisation printemps priorit pris, e priser

f. preoteasa (la antici) f. preotie f. proba (si mat.), dovada m. invar. viteaz vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din vi. a se lasa mituit f. atitudine prevenitoare adj. prevenitor vt. a prentmpina, a prevedea, a avertiza adj. preventiv f. partinire, (jur.) preventie /-om'/ m. preventoriu adj. prevenit, nvinovatit; m. detinut n adj. previzibil f. previziune, prevedere vt. a prevedea f. prevedere, bagare de seama adj. prevazator, prudent m. invar. scaunel (pentru rugaciune) vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista f. rugaciune, rugaminte, insistenta m.f. staret m. staretie, schit adj. primar, elementar, simplist f. caracter primar f. ntietate f. prima; adj. (nv.) cel dinti, initial, (mat.) vt. a ntrece, a da o prima; vi. a avea ntietate adj. spontan f. noutate, prospetime; pl.trufandale f. ciubotica-cucului adj. primitiv, stravechi; m. primitiv adv. (mai) nti m. print, principe; f. printesa, principesa adj. princiar, somptuos adj., m. prinvcipal; m. capital, director de f. principat m. origine, principiu, element constitutiv adj. primavaratic f. (agr.) iarovizare m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an f. prioritate, precadere adj. luat, mprumutat, nghetat, (cu) prins, vt. a evalua, a priza (tutun)

prisme prison prisonnier, re privation privaut priv, e priver privilge privilgi, e privilgier prix probabilit probable probit problmatique problme procd procder procs procession processus prochain,e proche prociamation proclamer procrateur, trice procration procurer procureur prodigalit prodige prodigieux, euse prodigue prodiguer producteur, trice productif, ive production productivit produire produit prominence profanateur, trice profanation profaner profrer

m. prisma (si fig.) f. nchisoare, detentiune m.f. prizonier, detinut f. privatiune, saracie f. familiaritate excesiva adj. particular, privat, lipsit de; m. viata vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de m. privilegiu m.f., adj. privilegiat vt. aprivilegia m. pret, valoare, premiu, rasplata f. probabilitate adj. probabil f. probitate adj. problematic m. problema, chestiune m. procedeu vi. aproveni, a proceda m. proces, (anat.) prelungire, evolutie f. procesiune, cortegiu /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare adj. apropiat, (n)vecin(at), proxim; m. aproapele adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude; f. proclamatie, proclamare vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui m.f. procreator f. procreatie vt. a procura vt. a procura f. risipa m. minune; adj. (n expres.) enfant ~ = copil adj. prodigios, considerabil m.f., adj. risipitor vt. a risipi, a nu precupeti m.f., adj. producator; m. producator de film adj. productiv f. producere, productie, prezentare (a unui f. productivitate, rentabilitate vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar f. proeminenta, iesind adj., m.f. profanator f. profanare vt. a profana vt. a profera

professer professeur profession professionnel, elle professorat profil profiler profit profitant, e profiter profiteur, euse profond, e profondeur profus, e profusment profusion progniture programme programmer progrs progresser progressif, ive progression progressiste prohiber prohibition proie proiecteur project projecter projectile projection proltaire proltariat proltarien, enne proltarisation proltariser prolifration prolifrer prolifique prolixit prologue prolongation prolongement prolonger

vt. a profesa, a preda, a declara (n public) m. profesor f. profesie, declaratie (publica) adj. profesional; m. profesionist m. profesorat m. profil vi., vr. a (se) profila m. profit, folos adj. (fam.) economicos vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste; m.f. profitor adj. adnc (si fig.) f. adncime, (fig.) profunzime ( a unei idei), adj. abundent adv. din abundenta f. abundenta f. progenitura, (fam.) fiu, fiica m. program. proiect vi. aprograma m. dezvoltare, progres vi. a se dezvolta, a progresa adj. progresiv, progresist f. progresie, (fig.) progres m.f., adj. progresist vt. a prohibi, a interzice f. prohibitie, interzicere f. prada, (fig.) victima m. proiector m. proiect (si tehn.) vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui m. proiectil; adj. care arunca f. aruncare, proiectare, proiectie adj., m. proletar m. proletariat adj. (de) proletar f. proletarizare vt. a proletariza f. (biol.) proliferare, mnultire vi. (biol.) aprolifera, ase nmulti adj. (biol.), prolific, fertil f. prolixitate m. prolog f. prelungire (n timp) m. prelungire (n spatiu), continuare, urmare vt. a prelungi

promenade promener promeneur, euse promenoir promesse prometteur, euse promettre promis, e promiscuit promontoire promoteur, trice promotion promouvoir promptitude promu, e promulgation promulguer prner pronon prononc, e prononcer prononciation pronostiquer propagande propagandiste propagation propager propension prophte prophtie prophtiser prophylaxie propice proportion proportionnel, elle proportionner propos proposer proposition propre proprement propret, ette propret propritaire proprit

f. plimbare vt., vr. a (se) plimba m.f. persoana care se plimba m. loc de plimbare, promenada f. promisiune m.f., adj. (persoana) care promite vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite adj. promis; m.f. logodnic f. promiscuitate m. promontoriu m.f. initiator f. promovare, promotie vt. a promova f. promptitudine adj. promovat f. promulgare vt. a promulga vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi; m. pronume adj. apasat. pronuntat, clar, ferm vt., vr. a se pronunta f. pronuntare, pronuntie vt. a pronostica f. propaganda adj., m.f. propagandist f. nmultire, (fig.) propagare vt. a propaga f. propensiune, (fig.) nclinatie m. profet f. profetie vr. a proroci f. profilaxie adj. propice, nimerit f. proportie adj. proportional; f. reprezentare proportionala vt. a proportiona, a mentine proportiile m. vorba, hotarre; pl. brfeli vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea f. propunere, propozitie adj. propriu, indicat, curat; m. aspect adv. curat, corect, n esenta, exact, pur si adj. curatel f. curatenie m.f. proprietar f. proprietate, nsusire, (gram.) sens propriu

propulser propulsion propyle proroger prosaque prosaser prosateur proscription proscrire proscrit, e prose proslyte prospecter prospection prospectus prospre prosprer prosprit prosternation prosterner prostituer prostitution protagoniste protecteur, trice protection protectionnisme prote protg, e protger protestant, e protestation protester prothse protocolaire protocole protoplasme prototype protozoaires protubrance prou proue prouesse prouver provenance provende

vt. a propulsa f. propulsie m. (arhit.)propilee vt. a proroga adj. prozaic vt. a face prozaic m. prozator f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli m.f. proscris, surghiunit f. proza m. prozelit vt. a prospecta f. prospectare, prospectiune /-tuss/ m. prospect adj. prosper vi. a prospera f. prosperitate f. prosternare vt.,vr. a (se) prosterna vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a njosi, f. prostitutie, prostituare m. protagonist, (fig.) promotor m.f., adj. protector f. protectie, favoare m. protectionism m. persoana nestatornica, (zool.) proteu m.f. protejat, favorit vt. a proteja, a favoriza m.f., adj. protestant f. protest(are) vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe f. proteza (si lingv.) adj. protocolar m. protocol, proces-verbal m. potoplasma m. prototip m. pl. protozoare f. protuberanta adv. (n expr.) ni peu ni ~ = nici putin , f. prora f. vitejie, isprava vt. a proba, a dovedi f. provenienta, marfa f. (agr.) uruiala, merinde

provenir providence providentiel, elle provin province provincial, e provision provisoire provocant, e provocateur, trice provocation provoquer proximit prude prudemment prudence pruderie prud'homme prudhommesque pruine prune pruneau prunelle prunier psalmodier psaume psautier pseudonyme psychanalyse psychiatrie psychique psychologie psychologue psychose psychothrapie puant, e puanteur pubre pubert public, ique publication publiciste publicit publier puce

vi. a proveni f. providenta adj. providential, nesperat m. butas f. (locuitorii din) provincie adj., m.f. provincial f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi adj. provizoriu; m. provizorat adj. provicator m.f., adj. provocator f. provocare vt. a provoca f. proximitate f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut adv. cu prudenta f. prudenta f. ipocrizie, prefacatorie m. membru al unei comisii de mpaciuire adj. sententios, banal f. bruma (pe fructe) f. pruna, m. pruna uscata f. (anat.) pupila m. prun vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton m. psalm m. psaltire m. pseudonim /-ka-/ f. psihanaliza /-kia-/ f. psihiatrie adj. psihic /-ko-/ f. psihologie, psihic /-ko-/ m.f. psiholog /-kz-/ f. psihoza /-ko-/ f. psihoterapie adj. urt mirositor, mputit, (fig.) sfruntat f. duhoare m.f., adj. puber f. pubertate adj., m. public f. publicare, publicatie m. publicist f. publicitate vt. a raspndi, a publica f. purice

pucelle puceron puddler pudeur pudibond, e pudique puer purilit puff pun, e puis puisard puiser puisque puissamment puissance puissant, e puits pullulement pulluler pulmonaire pulpe pulpeux, euse pulsation pulvrisateur pulvrisation pulvriser punaise punch puni, e punir punissable punitif, ive punition pupe pupille pupitre pur, e pure puret purgatif, ive purgatoire purge purger purification

f. fecioara m. paduche de copac vt. a transforma fonta n fier f. pudoare, sfiala a de o pudoare exagerata adj. pudic, sfios vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva) f. puerilitate m. (nv.)anunt mincinos adj., m.f. (copil) al doilea nascut adv. apoi, dupa aceea m. (un fel de ) ciutura, hazna vt., vi. a scoate apa (din fntna), (fig.) conj. de vreme ce, ntruct adv. cu putere, extrem de f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie, adj. puternic, influent; m.pl. (n expr.) m. put m. nmultire raoida, misunare, viermuiala vi. a se nmulti rapid, a misuna, a viermui adj. pulmonar f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte) adj. (despre fructe) carnos f. pulsatie m. pulverizator f. pulverizare vt. a pulveriza, (fig.) a face praf f. plosnita, pioneza m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica adj., m.f. pedepsit vt. a pedepsi adj. care merita o pedeapsa adj. de pedepsire f. pedeapsa, pedepsire f. pupa (la insecte) /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila m. pupitru adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit, f. pireu, (arg.) ananghie f. puritate, neprihanire, nevinovatie adj., m. purgativ m. purgatoriu f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa f. purificare

purifier purisme puritain, e purpurin, e purulence pus pusillanime pusillanimit pustule putain putois putrfaction putrfier putrescent, e putrescible putride putridit putsch puy pygme pyjama pylne pylore pyramide pyrite pyrograver pyrotechnie python pythonisse quadragnaire quadrature quadriennal, e quadrilatral, e quadrillage quadrille quadrill, e quadriller quadrimoteur quadrupde quadruple quai qualificatif, ive qualification qualifier qualit

vt. a purifica m. (lingv.) purism m.f., adj. puritan adj. purpuriu f. purulenta m. puroi adj. temator, becisnic f. teama, becisnicie f. pustula f. prostituata m. dihor f. putrefactie, putrezire vt. a putrezi; vr. a se descompune adj. intrat n putrefactie adj. supus putrefactiei adj. putred, putregait f. putreziciune /poutch'/ m. (pol.) puci m. vrf (de munte) m. pitic, pigmeu m. pijama m. pilon m. (anat.) pilor f. piramida f. pirita vt. a pirograva /-tk-/ f. pirotehnie m. (zool.) piton f. prezicatoare m.f., adj. (persoana) de 40 de ani f. cvadratura, problema de nerezolvat adj. care dureaza patru ani, din patru n patru adj. cu 4 laturi m. mpartire n patratele m. cadril adj., m. stofa cadrilata vt. a cadrila, a pnzii cu politisti adj., m.f. avion cu 4 motoare adj. m. patruped adj. mpatrit; m. suma de 4 ori mai mare m. chei, peron adj., m. calificativ f. calificare vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata f. calitate, proprietate

quand quant quant--soi quantime quantitatif, ive quantit quantum quarantaine quarante quarantime quart quarte quartette quartier quartz quasi quasimodo quaternaire quatorze quatorzime quatrain quatre quatre-ving(s) quatrime quatuor que quel, quelle quelconque quelque quelquefois quelqu'un, e qumander qumandeur, euse qu'en-dira-t-on quenotte quenouille querelle quereller querelleur, euse qurir qu'est-ce que qu'est-ce qui questeur question questionnaire

adv. (atunci) cnd loc. prep. ct despre m. invar. reticenta, retinere adj. (nv.) al ctelea; m. zi, data (a lunii) adj. cantitativ f. cantitate, ctime, un numar (mare) de m. cuantum f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert f. cvarta m. cvartet m. sfert, patrar, halca, cartier, carmb, iertare m. cuart m. pulpa (de vaca); adv. aproape f. la Quasimodo = duminica Tomii adj. cuaternar num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea m. catren num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a m. cvartet pron. rel. (pe, n) care, cnd; pron. interog. adj. interog. cine, ct care, ce afj. nehot. oarecare, nensemnat, mediocru adj. nehot. vreun, cteva; pl. unii; adv. aprox. adv. cteodata pron. nehot. cineva, careva, vreunul; vt., vi. a solicita, a cersi m.f., adj. persoana care solicita, persoana care m. invar. gura lumii f. dintisor f. furca de tors f. cearta, discutie vt., vr. a (se) certa m.f., adj. certaret vt. a cauta pron. interog. ce? pron. interog. cine? m. chestor f. ntrebare, problema, cazna, tortura m. chestionar

questionner questure qute quter quteur, euse queue qui quiconque quiet quitude quille quiller quinaud, e quincaillerie quincaillier, re quinine quinquagnaire, e quinquennal, e quinquina quint quintal quinte quintessence quintette quinteux, euse quintuple quinzaine quinze quinzime quipriquo quittance quittancer quitte quitter qui-vive? quoi quoique quolibet quorum quota quote-part quotidien, enne quotient quotit rabchage

vt. a ntreba f. chestura f. cercetare, cheta vt. a cauta; vi. a face cheta m.f., adj. persoana care face cheta f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir, pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot. pron. nehot. oricine, oricare adj. calm f. calm, liniste f. popic, chila vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti adj. ncurcat, rusinat f. marchitanie m.f. negustor de articole de fierarie f. chinina adj. m.f. persoana de 50 de ani adj. care dureaza 5 ani, din 5 n 5 ani m. arbore de chinina num. ord. al cincilea; m. cincime m. chintal f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana f. chintesenta, extras m. cvintet adj. care are accese de tuse, capricios adj.ncincit; m. suma de 5 ori mai mare f. vreo cincisprezece, chenzina num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord. num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte m. confuzie f. chitanta vt. a da chitanta, a adeveri /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti interj. cine este?; m. invar. (n expres.) pron. rel. care, ce; pron. interog. ce; conj. desi, cu toate ca /ko-/ m. gluma nesarata /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi /ko-/ m. cota, procentaj f. cota-parte adj. m. cotidian m. (mat.) ct f. cota-parte, cotitate rabchement m. pisalogeala

rabcher rabais rabaissement rabaisser rabat rabat-joie rabattage rabattement rabatteur rabattre rabattu, e rabbin rabibocher rble rbl, e rabot raboter raboteux, euse rabougri, e rabouilleur, euse rabouter, raboutir rabrouer racaille raccommodage raccommodement raccommoder raccourci, e raccourcir raccourcissement raccroc raccrocher race rac, e rachant racheter rachitique racial, e racine racisme raciste raclage racle racler raclette racolage

vt., vi. a pisalogi m. rabat m. scadere (a pretului), depreciere vt. a scadea, a deprecia; vr. a se njosi m. plastron (purtat de judecatori) m. invar. individ ursuz m. gonire a vntului m. scadere, reducere m. haitas vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili; adj. lasat n jos m. rabin vt. a crpi, a mpaca m. vatrai, spinare a unor animale adj. spatos m. rindea vt. a da la rindea, a finisa adj. noduros, necioplit; f. raboteaza adj. pipernicit m.f. pescuitor, n ape tulburi vt. a pune cap la cap vt. a bruftui f. pleava a societatii m. reparare a. mpacare vt. a repara, a crpi, a mpaca adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura vt., vi. a se scurta m. scurtare m. noroc neasteptat vt. a agata, a atrna din nou, a pune receptorul f. rasa, neam, soi adj. rasat, distins m. rascumparare vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou adj. rahitic adj. rasial f. radacina(gram. si mat.), origine m. rasism m.f., adj. rasist m. razuire, raclaj f. chelfaneala, mardeala vt. a razui f., racloir m. razuitoare m. agatare, agatat

racoler racontar raconter racorder racornir rade radeau radiant, e radiateur radiation radier radieux, euse radio radioactivit radiodiffuzer radiographie radiologue radiophonique radiothraphie radis radius radotage radoter radoteur, euse radoub radoucir rafale raffermir raffinage raffinement raffiner raffinerie raffoler rafistoler rafle rafler rafrachir rafrachissant, e rafrachissement rage rager rageur, euse ragot, e ragot rai

vt. a prinde cu arcanul, a racola m. cancan vt. a povesti vt. a uni, a racorda vt., vr. a se nvrtosa; vr. a se sfriji f. rada m. pluta adj. care radiaza m. radiator f. radiatie vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista adj. radios f.aparat de radio f. radioactivitate vt. a radiodifuza f. radiografie radiologiste m.f. radiolog adj. radiofonic f. radioterapie m. ridiche m. osul radius m. flecareala vi. a flecari m.f., adj. flecar m. reparatie vt., vr. a se ndulci, a se domoli f. rafala vt. a ntari m. rafinare m. rafinament, cautare subtila, exagerare vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate, f. rafinarie vi. a se da n vnt dupa vt. a pungali f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie vt. a jefui, a sparli vt. a rennoi, a rataci; vi. a pune la racit; adj. racoritor m. racoritoare, remprospatere; pl. bauturi f. turbare, durere violenta, furie vi. a turba adj., m.f. om furios m.f., adj. om ndesat; m. brfa m. tacana m. raza de lumina, spita de roata

raid raide raideur raidir raidissement raie rail railler raillerie railleur, euse rainette rainure raisin raison raisonnable raisonnement raisonner rajeunir rajeunissement rajouter rajuster rle(ment) ralentir ralentissement rler ralliement rallier rallonge rallonger rallumer ramage ramas ramassage ramass, e ramasser ramassis rame rameau ramener ramer rameur, euse rameux, euse ramier ramification ramifier

m. incursiune adj. adj. rigid, abrupt, nenduplecat; adv. brusc f. rigiditate, nclinare ( aunei pante) vt., vr., vi. a se ntepeni m. ntepenire f. dunga, linie, carare, un fel de calcan m. sina vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de f. zeflemea, gluma adj., m.f. om batjocoritor f. brotacel, mar renet f. (tehn.) gardin m. strugure f. ratiune, judecata, argument, motiv adj. rational, moderat m. rationament vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a ntelege vt., vi., vr. a se ntineri m. ntinerire vt. a adauga din nou vt. a potrivi din nou, a aranja preturile m. horcait vt., vi. a ncetini m. ncetinire vi. a horcai, a protesta m. raliere vt., vr. a ralia, a strnge rndurile f. nnaditura, planseta (care alungeste masa) vt., vi. a prelungi vt. a reaprinde m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa) m. adunatura (de obiecte) m. strngere adj. bondoc vt. a aduna, a strnge, a ridica de jos; m. adunatura f. arac, vsla, top de hrtie, sir de vagoane m. craca vt. a readuce, a reduce vi. a vsli m.f. vslas adj. ramuros m. frunzis, porumbel gulerat f. ramificare, ramificatie vt., vr. a se ramifica

ramollir ramonage ramoner ramoneur rampant, e rampe ramper ramure rancur rancart rance rancir ranon ranonner rancune randonne rang rang, e ranger ranimer raout rapace rapacit rapatrier rpe rper rapetasser rapetisser raphia rapide rapidit rapicer rapin rapine rappareiller rappel rappeler rappliquer rapport rapporter rapporteur, euse rapprendre rapprochement rapprocher rapsodie, rhapsodie

vt., vr. a se nmuia; vi. a se ramoli m. curatarea cosurilor de casa vt. a curata un cos m. cosar adj. trtor, slugarnic f. rampa vi. a se tr, a se catara f. ramuris, coarne de cerb f. ranchiuna, ura m. rebut adj. rnced, m. rncezeala vi. a rncezi f. pret de rascumparare vt. a jefui, a jecmani f. ranchiuna, pica f. trcoala, calatorie m. rang, demnitate, rnd, sir adj. rnduit, aranjat, ordonat; f. rnd, sirag vt. a rndui, a aranja, a trage la o parte; vt. a rensufleti, a redestepta m. primire, receptie adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare f. rapacitate, lacomie vt. a repatria f. razatoare, un fel de pila vt. a razui, a hartani vt. a petici vt., vr. a se micsora m. rafie adj. iute, povrnis; m. repezis, tren rapid f. iuteala vt. a petici, a crpi m. pictor f. rapire, prada vt. a regasi perechea unui lucru m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti vi. a reveni m. raport, expunere, venit, legatura, punct de vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit), adj. care praste; m. raportor vt. a nvata din nou m. apropiere, mpacare vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana f. rapsodie

rapt raquette rare rarfaction rarfier raret ras, e rasade raser raseur, euse rasoir rassasiement rassasier rassemblement rassembler rasseoir rassrner rassis, e rassortir, rassurer rat ratatiner rate rat rteau rtelage rteler rtelier rater ratier ratire ratification ratifier ration rationalisation rationaliser rationnel, elle rationner ratisser raton rattacher rattraper rature raturer rauque

m. rapire f. racheta adj. rar f. rarefiere vt. a rarefia f. raritate adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt f. pahar plin ochi vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi, m.f. pisalog m. brici; adj. plicticos m. saturare vt., vr. a se satura; vt. a satisface m. adunare vt. a aduna vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni vt., vr. a se nsenina (si fig.) adj. asezat din nou, veche, cumpanit rassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona vt. a linisti m. sobolan, zgrie=brnza vt., vr. a se nchirci f. splina, femela sobolanului m. ratat m. grebla m. greblat vt. a grebla m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata m., adj. cine soricar f. cursa de prins soareci f. ratificare vt. a ratifica f. ratie f. rationalizare vt. a rationaliza adj. rational vt. a face portii vt. a grebla, (fam.) a ciordi m. sobolan mic vt. a lega din nou vt. a prinde, a ajunge din urma, a recstiga; f. stersatura vt. a sterge, a rade adj. ragusit, aspru

ravage ravager ravalement ravaler ravaudage ravauder rave ravigoter ravin ravine raviner ravir raviser ravissant, e ravissement ravitaillement ravitailler raviver ravoir rayer rayon rayonnage rayonne rayonnement rayonner rayure raz r rabonner raccoutumer racteur ractif raction ractionnaire radaptation radmettre radmission raffirmer ragir ralisateur, trice ralisation raliser ralisme raliste ralit

m. pustiire, paguba vt. a pustii m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere vt. a nghiti din nou, a restaura, a deprecia; m. crpire, crpaceala vt. a crpi, a mustrului; vi. a bate apa n piua f. nap vt. a reda pofta de mncare, a da putere m. albie scobita de un torent, rpa f. torent vt. a face rpe vt. a rapi, a ncnta vr. a se razgndi adj. rapitor, ncntator m. rapire, ncntare m. aprovizionare (cu hrana) vt. a aproviziona vt. a atta, a renvia vt. a avea din nou, a recapata vt. a trage dungi, a sterge, a exclude m. raza (si mat.), raion, raft, brazda m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei f. matase artificiala m. radiere, stralucire, influenta vi. a radia, a straluci, a se raspndi f. dispozitie a dungilor unei stofe m. curent marin puternuic ntr-o srtmtoare m. (muz.) re vt. a abona din nou vt. a deprinde din nou m. reactor m. reactiv f. reactiune adj., m.f. reactionar f. readaptare vt. a admite din nou f. o noua admitere vt. a reafirma vi. a reactiona adj. care realizeaza; m.f. realizator f. realizare vt. a realiza, a preface n bani, a pricepe m. realism adj., m.f. realist f. realitate

ranimer rapparatre rapparition rapprovisionner rarmement rassigner rassorer rebaptiser rbarbatif, ive rebtir rebattre rebelle rebeller (se) rbellion rebiffer reboiser rebondi, e rebondir rebondissement rebord rebours reboutonner rebrousser rebuffade rebuter recaler rcapitulation rcapituler recauser recder recel, reclement receler receleur, euse rcemment recensement recenser rcpiss rceptacle rcepteur, trice reception rceptionner rceptivit rcession recette recevable

vt. a reanima vi. a reaparea f. reaparitie vt. a aproviziona din nou m. renarmare vt. a rechema n judecata vt. a reasigura vt. a boteza adoua oara adj. respingator vt. a reconstrui vt. a bate din nou, a repeta ntr-una adj., m.f. rebel vr. a se razvrati f. razvratire vr. a se zborsi, a se ratoi vt. a rempaduri adj. grasur vi. a sari n sus, a se nviora m. saritura, nviorare m. margine, tiv m. raspar, sens contrar vt. a ncheia din nou (n nasturi) vt. a lua n raspar, a zbrli f. primire ostila, refuz brutal vt. a respinge vt. a trnti la examen f. recapitulare vt. a recapitula vi. a discuta din nou vt. a ceda din nou m. tainuire (de lucruri furate) vi. a tainui m.f. tainuitor adv. recent m. recensamnt vt. a recenza (populatia) m. recipisa m. receptacul adj., m. receptor f. receptie, receptionare vt. a receptiona f. receptivitate f. regres f. reteta adj. care poate fi admis

receveur, euse recevoir rechange rchapper rechargement recharger rchaud rchauffage rchauff rchauffer rechausser rche recherche recherch, e rechercher rechigner rechute rcidiver rciprocit rciproque rcit rcitatif rcitation rciter rclamation rclamer reclasser reclus, e rclusion recoiffer recoin rcoler recoller rcolte rcolter recommandation recommander recommencement recommencer rcompense rcompenser recomposer recompter rconciliateur rconciliation

m.f. ncasator, perceptor vt. a primi, a accepta, a admite un candidat, m. schimb vt. a scapa teafar m. rencarnare vt. a rencarca m. resou m. rencalzire m. lucru ncalzit (din nou), lucru rasuflat vt. a ncalzi, a nviora; vr. a-si ncalzi vt. a ncalta din nou adj. aspru (la gust, la pipait) f. cautare, cercetare, afectare adj. cautat, afectat vt. a cauta, a cerceta, a afecta vi. a face nazuri, a se burzului f. recadere, revenire (a unei boli) vi. a recidiva f. reciprocitate adj., f. reciproc m. poveste m. recitativ f. recitare vt. a recita, apovesti f. reclamatie vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a vt. a clasa din nou, a rencadra adj., m.f. om care traieste retras, singuratic f. recluziune vt. a pieptana din nou m. ungher vt. a verifica din nou, a reciti martorilor vt. a lipi din nou f. recolta, rezultat vt. a recolta, a culege f. recomandare vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat, m. rencepere vt., vi. a ncepe din nou f. recompensa, daspagubire vt. a rasplati, a despagubi vt. a compune din nou vt. a socoti din nou m.f. reconcialitor f.reconciliere

rconcilier reconduction reconduire reconduite rconfort rconforter reconnaissance reconnaissant, e reconnatre reconqurir reconsidrer reconsolider reconstituant reconstituer reconstitution reconstruire reconvertir recopier recoquiller recorder recorriger recors recoudre recoupement recouper recourber recourir recours recouvrage recouvrement recouvrer recouvrir rcration recrer rcrer recrpir rcrier rcrimination rcriminer rcrire recroqueviller (se) recru, e recrudescence recrutement recruter

vt., vr. a reconcilia f. rennoire (a unui contract) vt. a nsoti (spre iesire), a da afara f. nsotire spre iesire m. mbarbatare, consolare vt. a mbarbata, a consola f. recunoastere (si mil.), recunostinta, adj. recunoscator vt., vr. a se recunoaste vt. a recuceri, a recapata vt. a reconsidera vt. a consolida din nou adj., m. fortifiant vt. a reconstitui f. reconstituire vt. a reconstrui vt. a reconverti vt. a recopia vt., vr. a se ncolaci ca un melc vt. a lega din nou (cu o sfoara) vt. a corecta din nou (o lucrare) m. ajutor de portarel vt. a coase din nou m.. verificare (a unei stiri) vt. a taia din nou, a verifica vt. a ncovoia din nou vi. a alerga din nou, a recurge la m. recurs, refugiu, scapare m. acoperire, mbracare m.. recapatare, regasire, ncasare vt. a recapata, a ncasa vt. a acoperi din nou f. odihna, recreatie vt., vr. a se recrea vt. a crea din nou vt. a tencui din nou vr. a exclama, a repeta f. recriminare vi. a recrimina vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la vr. a se usca, a se chirci adj. frnt (de oboseala); f. recrut f. recrudescenta m. recrutare vt., vr. a se recruta

rectangle rectangulaire recteur rectification rectifier rectiligne rectum reu recueil recueillement recuellir recuire reculade reculer reculons () rcuperation rcuprer rcurer rcuser rdacteur, trice rdaction reddition redcouvrir redemander rdempteur, trice rdemption redevable redevance redevenir rdiger redire rediseur, euse redistribution redite redondant, e redonner redoublement redoubler redoutable redoute redouter redressement redresser rduction rduire

adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi adj. dreptunghiular m. rector f. rectificare vt. a ndrepta, a rectifica adj. rectiliniu, drept m. rect m. chitanta m. reculegere m. reculegere vt. a culege, a strnge; vr. a se reculege vt. a coaace din nou f. dare napoi, retragere vt. a trage napoi, a amna; vi. a da napoi, loc. adv. de-a-ndaratelea f. recuperare vt. a recupera; vr. a se despagubi vt. a curata un tacm vt. a recuza; vr. a se declara incompetent m.f. redactor f. redactare, redactie f. predare vt. a redescoperi vt. a cere din nou adj., m.f. (persoana) care rascumpara; f. rascumparare, mntuire adj. (n)dator(at) f. redeventa vt. a redeveni vt. a redacta vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica m.f. persoana care repeta acelasi lucru f. rempartire f. repetare inutila adj. (despre stil) supra ncarcat vt. a da din nou, a napoia; vi. arencepe m. dublare, sporire vt. a nteti, a spori, a captusi, a repeta adj. de temut f. reduta, (local de) petrecere vt. a se teme de m. redresare vt., vr. a se redresa f. reducere (mat. si chim.), supunere vt. a reduce, a transforma n, a distruge

rduit rdifier rditer rdition rducation rduquer rel, elle rlection rlire rensemencer rvaluation rvaluer rexaminer rexpdier rexporter refaire rfection rfectoire rfrence rfrendum rfrer refermer rflchi, e rflchir rflecteur reflet reflter refleurir rflexe rflexion refluer refondre refonte rformateur, trice rformation reformer rformer refoulement refouler rfractaire rfracter rfraction refrain rfrigrant, e rfrigrateur

m. colt retras, maghernita vt. a recladi vt. a reedita f. reeditare, editie noua f. reeducare vt. a reeduca adj. real, adevarat; m. realul f. realegere vt. a realege vt. a nsamnta din nou f. reevaluare vt. a reevalua vt. a reexamina vt. a expedia din nou vt. a exporta din nou vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege, f. efacere, recladire m. refector f. referinta, referire m. referendum vi., vr. a se raporta, a se referi vt. a nchide din nou adj. chibzuit, (gram.) reflexiv vt., vr. a se reflecta m. reflector m. reflectare, reflex vt., vr. a se reflecta vi. a nflori din nou m., adj. reflex f. reflectare, reflexie vi. a se ntoarce la punctul de plecare vt. a topi din nou, a reface complet f. retopire, refacere m.f., adj. reformator f. ndreptare, corectare vt. a forma din nou vt. a schimba forma, a reforma, a corecta; m. comprimare, respingere, refulare vt. a comprima, a nabusi, a respinge adj. refractar vt. a refracta f. refractie m. refren adj. racoritor; m. refrigerent m. frigider

rfrigrer refroidir refroidissement refuge rfugier refus refuser rfutation rfuter regagner regain rgal rgalade rgaler regard regarder regarnir rgence rgnration rgnrer rgent, e rgenter regimber rgime rgion rgir rgisseur registre rglage rgle rglement rglementaire rglementer rgler rgne rgner regonfler regorger regratter regreffer rgression regrettable regretter regroupement rgulariser

vt. a refrigera vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli m. racire, raceala m. refugiu vr. a se refugia m. refuz vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti f. respingere (argumentata) vt. a respinge vt. a recstiga, a se napoia m. otrava, nflorire m. ospat, desfatare f. ospatare vt., vr. a se ospata; vt. a desfata m. privire vt. a privi, a fi ntors spre, a considera; vt. a mpodobi din nou f. regenta f. regenerare vt. a regenera, a rennoi m.f., adj. regent vt., vi. a conduce, a comanda vi. a se mpotrivi m. regim, regulament f. regiune, sfera de influenta vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.) m. administrator m. registru m. reglare, reglaj f. rigla, regula, ordine, norma m. reglementare, regulament adj. reglementar vt. a reglementa vt. a linia, a reglementa, a pune n ordine, m. domnie, regn vi. a domni, a domina vt., vi. a se umfla din nou vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis vt. a altoi din nou f. regres adj. regretabil vt. a regreta m. regrupare vt. a regulariza

rgularitasion rgularit rgulateur, trice rgulation rgulier, re rhabilitation rhabiliter rhabiteur rehaussement rehausser rimporter rimposer rimprimer rein rincarner reine rinscrire rinstaller rintgration rintgrer rintroduire ritrer rejaillir rejet rejeter rejeton rejoindre rejouer rjouir relche relchement relcher relais relancer relater relatif, ive relation relaxation relaxer relayer relgation relguer relent relve relev, e

f. regularizare f. regularitate adj. care regleaza; m. pendula f. reglare adj. regulat, punctual f. reabilitare vt. a reabilita vt. a relua o deprindere m. naltare vt. a nalta, a pune n evidenta vt. a importa din nou vt. a reimpune o taxa vt. a retipari m. rinichi; pl. sale vr. a se rencarna f. regina vt. a renscrie vt. a reinstala f. reintegrare vt. a reintegra vt. a reintroduce vt. a repeta vi. a tsni, a cadea asupra m. respingere, nlaturare, mladita vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr. m. mladita, vlastar vt. a mpreuna, a ajunge din urma vt., vi. a cnta din nou vt. a nveseli, a bucura, a placea; vr. a se m. ragaz, relas; f. escala, popas m. destindere, slabire vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber; m. releu vt. a arunca din nou, a urmari (vnatul), a hartui vt. a relata adj. relativ, care se refera f. raport, relatie, relatare f. relaxare vt. a pune n libertate; vr. a se relaxa vt. a nlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul f. expulzare vt. a expulza, a ndeparta m. duhoare, gust rau f. nlocuire adj. iesit din comun, distins, sublim, picat;

relvement relever relief relier relieur, euse religieux, euse religion religiosit reliquant relique relire reliure relouer reluire reluisant, e remcher remanier remarier remarquable remarque remarquer remballer remblai remblayer remboter rembourrer remboursement rembourser remde remdier remembrer remmorer remrciement remercier remettre remeubler remilitariser rminiscence remise remiser rmission remmailler remonte remonter remontrance

m. ridicare vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a nsufleti, m. relief vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni m.f. legator adj. religios, pios; m.f. calugar f. religie f. religiozitate m. rest, sechela f. relicva vt. a reciti f. arta de a lega carti, legatura a unei carti vt. a renchiria, a sub nchiria vi. a straluci adj. stralucitor vt. a mesteca din nou vt. a mnui din nou, a modifica vt., vr. a se recasatori adj. remarcabil f. remarca vt. a remarca, a observa, a nsemna din nou vt. a mpacheta din nou m. astupare a unei gropi, rambleu vt. a stupa o groapa, a nalta un teren vt. a pune la loc vt. a umple cu clti m. rambursare vt. a rambursa m. remediu vi. a remedia vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata vt., vr. a-si rememora vt., vr. a-si rememora vt. a multumi, a concedia vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite, vt. a remobila, a schimba mobila vt. a remilitariza f. reminiscenta f. punere la loc, remiterepredare, comision, vt. a pune la remiza f. iertare, emeliorare momentana vt. a remaia f. remonta vi. a urca, a sui, a se ridica, a se ntoarce f. avertisment, mustrare

remontrer remordre remords remorque remorquer remorqueur remoudre rmouleur remous rempart remplacement remplacer rempli, e remplier remplir remplissage remployer remplumer rempoisonner remporter remprunter remuant, e remue-mnage remuement remuer rmunration rmunrer rencler renaissance renatre renard rencaisser renchri, e renchrir rencontre rencontrer rendement rendez-vous rendormir rendosser rendre rendu, e rne renferm, e renfermer

vt. a arata din nou, a demonstra vt. a musca din nou m. remuscare f. remorca vt. a remorca m. remorcher vt. a macina din nou m. tocilar m. nvolburare m. ntaritura, meterez m. nlocuire vt. a nlocui, a succeda adj. plin. nfumurat; m. cuta (pentru scurtat vt. a face o cuta vt. a umple din nou; a ndeplini o functie, m. umplere, umplutura vt. a ntrebuinta din nou vr. a-si nnoi penele; (fam. fig.) a se ntrema vt. a repopula cu peste vt. a lua napoi, a ridica, a obtine vt. a face din nou mprumut adj. neastmparat, vioi m. invar. deranj, harababura m. miscare, agitatie vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona; f. remuneratie vt. a remunera vi. a sforai, a se da napoi de la o treaba f., adj. invar. renastere vi. a renaste m. vulpe, om viclean vt. a pune din nou bani n casa m.f., adj. om nazuros vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera f. ntlnire, ocazie vt., vr. a se ntlni m. randament m. ntlnire vt., vr. a adormi din nou vt. a mbraca din nou vt. a napoia, a duce,a reda, a preda, a vomita, adj. sosit, istovit, (lucru) napoiat; f. hat; pl. frne adj. necomunicativ; m. miros greu vt. a nchide din nou, a contine; vr. a se nchide

renflammer renfler renflouer renfoncer renfort renfrogner rengagement rengager rengaine rengainer rengorgement rengorger (se) reniement renier renifler renne renom renommer renoncement renoncer renouer renouveau renouveler rnovation rnover renseignement renseigner rente rentier, re rentraire rentre rentrer rentrouvrir renvelopper renverse renverser renvoi renvoyer roccuper rorganisation rorganiser rorienter rouverture repaire repatre

vt. a aprinde din nou vt., vi. a se umfla vt. a se despotmoli vt. a nfunda mai tare m. ntarire, marire de forte vr. a se ncrunta m. reangajare, repunere n gaj vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din f. eternul refren vt. a vr din nou n teaca, a-si nghiti vorbele m. umflsre n pene, fudulire vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli m. (re)negare vt. a (re)nega vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la m. ren m., renomme f. renume vt. a numi din nou m. renuntare vi. a renunta vt. a nnoda din nou; vi. a relua o legatura m. rentoarcere a primaverii, rennoire vt., vr. a se rennoi; vt. a reface, a reactualiza f. rennoire, renovare vt. a rennoi, a renova m. informatie, lamurire vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri f. renta m.f. rentier vt. a stopa o tesatura f. ntoarcere, deschidere a scolilor, percepere vi. a intra din nou, a se napoia acasa, vt. a nfasura din nou vt. a nfasura din nou loc. adv. pe spate vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trnti, m. napoiere, destituire, a mnare, concediere, vt. a napoia, a destirui, a amna, a concedia vi. a reocupa f. reorganizare vt. a reorganiza vt. a orienta ntr-o noua directie f. redeschidere m. vizuina vt., vr. a se hrani

rpandre reparatre rparation rparer reparier repartie repartir rpartir rpartition repas repassage repasser repasseuse repaver repayer repcher repeindre repentir repentir (se) reprage rpercussion rpercuter repre reprer repertoire rpter rptiteur, trice rptition repeupler repiquer rpit replacement replacer replanter repltrer replet, te repli replier rplique rpliquer replisser rpondre rponse reportage reporter

vt., vr. a se varsa, a se raspndi; vr. a da vi. a reaparea f. reparatie vt. a repara, a ndrepta vi. avorbi din nou f. replica prompta vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou, vt. a repartiza f. mpartire, reparatie m.. mncare, masa (la o anumita ora) m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou, f. calcatoreasa vt. a pava din nou vt. as plati din nou vt. a pescui din nou, a salva pe cineva vt. a picta din nou m. cainta vr. a se cai m. reperare f. rasfrngere, repercusiune vt. a rasfrnge; vr. a se repercuta m. reper vt. a repera, a descoperi m. repertoriu, caiet-registru vt., vr. a se repeta m.f. meditator f. repetitie, repetare, meditare a unui elev vt. a popula din nou vt. a mpunge din nou, a rasadi; vi. a reveni m. ragaz m. punere la loc vt. a pune la loc, a reda o functie vi. palnta din nou vt. a tencui, a repara superficial, a crpaci adj. durduliu m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri vt. a mpaturi din nou; vr. a se ndoi, a se curba f. replica vt., vr. a replica vt. a plisa din nou vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta, f. raspuns, riposta m. reportaj vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la;

repos reposer repoussant, e repousser rprhensible reprendre reprsailles reprsentation reprsenter rpressif, ive rpression rprimande rprimander rprimer reprise repriser rprobation reproche reprocher reproducteur, trice reproduction reproduire rprouver reps reptation reptiles repu, e rpublicain, e rpublique rpudiation rpudier rpugnance repugnant, e rpulsion rputation rputer requrir requte requin requinquer rquisition rquisitionner rquisitoire resaler rescap, e

m. odihna, liniste, ragaz vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi, adj. respingator vt. a mpinge din nou, a respinge, a rezista, adj. blamabil, criticabil vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata f.pl. represalii f. reprezentare, reprezentatie vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea adj. represiv f. represiune f. pedeapsa, mustrare vt. a mustra, a dmonesta vt. a reprima, a nnabusi f. reluare, repriza, crpeala vt. a crpi f. dezaprobare m. repros vt., vr. a-si reprosa adj., m.f. reproducator f. reproducere, reproducere vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce vt. a dezaproba m. rips f. trre m.pl. reptile; m. persoana josnica adj. ghiftuit; f. (n expres.) adj. m.f. republican f. republica f. reputatie vt. a repudia, a respinge f. aversiune, dezgust adj. respingator, dezgustator f. repulsie, dezgust f. reputatie vt. a considera, a avea reputatia vt. a cere, a pretinde f. cerere, reclamatie m. rechin vt., vr. a se ntoli f. rechizitie vt. a rechizitiona m. rechizitoriu vt. a sara din nou adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident)

rescousse rseau rsection rservation rserver rservoir rsidence rsider rsidu rsignation rsigner resiliation rsilier rsille rsine rsineux, euse rsistance rsister rsolu, e rsolument rsolution rsonance rsonnement rsonner rsorber rsorption rsoudre respectabilit respectable respecter respectif. ive respectueux, euse respiration respirer resplendissant, e responsabilit responsable ressaigner ressaisir ressasser ressemblance ressemblant, e ressembler ressemelage ressemeler

loc. adv. n ajutorul m. retea f. rezectie f. rezervare vt. a rezerva; vr. a astepta m. rezervor f. resedinta vi. a rezida, a consta n m. ramasita, reziduu f. resemnare vt. a renunta; vr. a se resemna f. reziliere vr. a rezilia f. fileu pentru par f. rasina adj. rasinos f. rezistenta vi. arezista adj. hotart adj. cu hotarre f. hotarre, rezolvare, resorbtie f. rezonanta m. rasunet vi. a rasuna vt., vr. a se resorbi f. resorbtie vt., vr. a se transforma, a se hotar; f. respectabilitate adj. respectabil, considerabil vt., vr a (se) respecta adj. respectiv adj. respectos f. respiratie vi., vt. a respira, a exprima adj. stralucitor f. responsabilitate adj. responsabil vt. a mai lua o data snge (cuiva); vt. a redobndi, vr. a redeveni stapin pe sine vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt f. asemanare adj. asemanator vi., vr. a se asemana m. pingelire vt. a pingeli

ressemer ressentiment ressentir resserrer ressort ressortir ressortissant, e ressource ressusciter ressuyer restant, e restaurateur, trice restauration restaurer reste rester restituer restitution restreindre restriction rsulter rsum rsummer rsurrection rtablir rtablissement retailer rtamer retaper retard retardataire retardement retarder retter reteindre retendre retenir rtention retentir retentissant, e retentissement retenu, e rticence rticule rtif, ive

vt. a semana din nou m. resentiment vt. a (re)simti; vr. a se resimti vt. a strige (mai mult), a inchide m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva adj. de resort; m.f. conational f. resursa; pl. resurse, bogatii vt., vi. a reinvia vi. a usca adj. ramas; m. ramasita m.f. restaurator, birtas f. restaurare, restauratie vt. a restaura; vr. a-si reface fortele m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti vi. a ramine vt. a retabili (un text), a inapoia f. restabilire (a unui text), restituire vt., vr. a (se) restrige f. restrictie vi. a rezulta m. rezumat vt., vr. a (se) rezuma f. inviere vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi m. restabilire, insanatosire vt. a ascuti din nou vt. a spoi din nou (o tingire) vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi m. intirziere adj., m.f. (persoana) care intirzie m. intirziere, aminare vt. a intirzia, a amina, a incetini vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou vt. a revopsi vt. a intinde din nou vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina f. retentie (si jur. med.) vi. a rasuna rasunator, sonor m. rasunet adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.) f. reticenta m. fileu (de par), gentulita (de dama) adj. indaratnic

rtine retir, e retirer retomber retondre retorde rtorquer retors, e retoucher retour retourner retracer rtractation rtracter retrait retraite retranchement retrancher retranscrire retransmettre retransmission rtrcir rtrcissement retremper rtribuer rtribution retroacif, ive rtrocder rtrocession rtrogradation rtrograder rtrogression rtrospectif, ive retrousser retrouver rtroversion rets runion runir russir russite revacciner revaloir revalorisser revanchard, e

f. retina adj. retras vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou vi. a recadea, a atirna, a reveni a tunde din nou vt. a rasuci vt. a combate (cu aceleasi argumente) adj. rasucit, (fig.) viclean vt., vi. a atinge din nou, a retusa m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos) vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti f. retractare vt. a retracta; vr. a se dezice m. retragere, (then.) diminuare f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.) m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament vt. a taia, a scoate (o parte); vt. a transcrie din nou vt. a retransmite f. retransmisie vt. vi., vr. a (se) ingusta m. ingustare vt. a inmuia din nou, a cali din nou vt. a retribui f. retribuire, retributie adj. retroactiv vt. a retoceda f. retrocedare f. retrogradare vi. a regresa; vt. a retrograda f. regres adj. retrospectiv vt. a ridica; vr. a-si sufleca vt., vr. a (se) regasi f. rasturnare r f. reunire, reuniune vt., vr. a (se) reuni vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza f. reusita vt. a revaccina vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva) vt. a revaloriza adj, m.f. (fam.) revanchard

revanche rvaser rve revche rveil rveille-matin rveiller rveillon rveillonner rvlateur, trice rvler revenant, e revendication revendiquer revendre revenir revenu rver rverbre reverdir rvrence rvrencieux, euse rverie revers reversement reverser revtement revtir rveur, euse revient revirement rviser, rviser rviseur revision, rvision revisionnisme revisionniste revivifier revivre rvocation revoir rvoltant, e rvolte rvolter rvolu, e rvolution

f. razbunare, revansa vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la m. vis (si fig.) adj. acru (si fig) m. desteptare m. invar. ceas-desteptator vi., vr. a (se) destepta (si fig.) m. revelion vi. a petrece revelionul m. adj. (fot.) revelator vt., vr. a (se) revela adj. care revine, agreabil; m. stafie f. revendicare vt. a revendica vt. a revinde vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni m. venit, profit vi., vt. a visa (si fig.); m. felinar vt. a revopsi in verde, a inverzi f. respect, reverenta adj, reverentios f. visare m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine m. rasturnare vt. a varsa din nou 2 m. (constr.) captuseala vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi adj. m.f. visator, ginditor m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost m. reviriment (si com.) vt. a revizui m. revizor f. revizie, revizuire m. revizionism adj. m.f. revizionist vt. a reinsufleti vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata f. revocare vt. a revedea; m. revedere adj. revoltator f. revolta, rascoala vt.,vr. a (se) revolta adj. depasit f. revolutie (si astron.)

rvolutionnaire rvolutionner rvoquer revue rez-de-chausse rhabillage, rhabiller rhapsodie rhteur rhtorique rhinocros rhizome rhombe rhum rhumatisme rhume riant, e ribambelle ribaud, e ric-()-rac ricanement ricaner richard richesse ricocher ricochet ride rideau rider ridicule ridiculiser rien rieur, euse rigidit rigolade rigole rigoler rigoureux, euse rigueur rillettes rillons rimailler rimer rinage rince

adj. m.f. revolutionar vt. a revolutiona vt. a revoca, a anula f. inspectie, revista m. invar. parter rhabillement m. reparare vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara f. (muz.) rapsodie m. orator f. retorica -ross m. rizom m. romb m. rom m. reumatism m. guturai adj. (su)rizator, vesel f. liota adj. m.f. desfrinat loc. adv. (pop.) exact m. rinjeala, rinjire vi. a rinji m.f. (fam.) bogatas f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii vi. a ricosa m. ricoseu f. zbircitura, incretitura (a apei) m. perdea, cortina vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape) adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol vt. a ridiculiza pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant adj., m.f. (om) care ride f. ridigitate fi. (pop.) gluma, distractie f. rigola, santulet vi. (pop.)a se distra adj. riguros, aspru f. rigoare, asprime f.pl. carne de porc tocata si prajita m.pl. jumari de porc vt.,vi. a face versuri proaste vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica m. clatire, clatit f. (pop.) calcavura

rincer rinur ripaille riper riposter riquiqui rire rise risible risque risquer rissoler rite ritournelle rituel, elle rivage rivaliser rivalit rive river riverain, e rivet rivire rixe riz rizire robe robuste roc rocaille rocailleux, euse rocambolesque roche rocher rocheux, euse rococo rodage roder rder rognage rogner rognon rognure rogue roi

vt. a clati f. laturi (de la vase) f. (fam.) chef, petrecere vi. a razui (piatra) vi. a raspunde, a riposta adj. (fam.) mititel vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi f. hohot de ris, batjocura adj. ridicol m. pericol vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii) vt. a rumeni (carne etc.) m. rit(ual) f. (fam.) sfat repetat adj. ritual m. tarm vi. a rivaliza f. rivalitate f. mal vt. a mitui, a tintui adj. riveran m. nit f. riu, colier (de pietre pretioase) f. sfada, incaierare ri orez f. orezarie f. rochie, roba, coaja (la anumite plante) adj. robust, puternic m. stinca f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici adj. bolovanos (si fig.) adj. extraordinar f. stinca, roca m. stinca ascutita adj. stincos m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat m. rodaj vt. a roda vi. a da tircoale m. roadere, stirbire vt. a taia, (si fig.) a stirbi m. rinichi (de animal) f. deseu (de hirtie) adj. arogant m. rege

rle romain, e roman, e romance romancier, re romanesque romaniser romantique romarin rompre rompu, e ronce ronchonner roncier rond rond-de-cuir ronde rondeau rondelet, ette rondelle rondeur rond-point ronflant, e ronflement ronfler ronger rongeur, euse ronron, ronronnemen ronronner roquet rosace rosaire rose roseau rose roseraire rosette rosier rosir rosse rosser rossignol rossinante rotation rti, rt

m. lista, rol (si com. jur.) adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman adj. romanic; m. roman f. romanta m.f. romancier adj. romantios vt. a romaniza adj., m. (scriitor) romantic m. rozmarin vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica adj. rupt, extenuat, deprins cu f. maracine, (fig.) asprime vi. (fam.) a mormai (printre dinti) m. maracinis adj. rotund, (fam.) scurt si gros; m. (fam.) birocrat f. (mil.) rond, scriere ronda, hora m. (lit.) rondeu adj. rotunjor f. rotocol, (then.) rondela f. rotunjire, (fig,) sinceritate m. rascruce de drumuri adj. zgomotos, sforaitor (si fig,) m. sforait vi. a sforai (si fig.) vt. a roade, a macina adj. rozator; m.pl. rozatoare m. tors (al pisicii) vi. (despre pisica) a toarce m. potaie (si fig.) f. (arhit.) rozeta m. sirag de matanii f. trandafir, diamant plat, (arhit.) m. trestie, (fig.) persoana delicata f. roua f. gradina de trandafiri f. trandafiras, nod (de panglica) m. trandafir (arbustiul) vi. a deveni roz f. gloaba, (si fig.) om rau vt. a cotonogi, m. privighetoare f. mirtoaga f. rotire, rotatie m. friptura

rtie rtir rtisserie rtisseur, euse rtissoire roturier, re rouage rouble roucoulement roucouler roue rou, e rouer rouet rouge rougeaud, e rougeola rouge-rouge rougeur rougir rouille rouiller roulade roulant, e rouleau roulenient rouler roulette roulier roulis roulotte roumain, e roupiller rouqvin, e rouspter rouspteur, euse rousseur roussi roussir roussissement m. route routier, re routine routinier, re rouvrir

f. bucata de piine prajita vt., vi. vr. a (se) frige f. locul unde se servesc fripturi m.f. grataragiu f. gratar (pentru friptura) adj. m.f. (om) de rind m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.) m. rubla m. uguit vi. a ugui, (fig.) a gunguri f. roata adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher vt. a trage pe roata m. virtelnita adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj adj. rosu (la fata) f. rujeola m. prigor f. roseala vt.,vi. a (se) (in)rosi f. rugina vt., vi. vr. a rugini (si fig.) f. rostogolire, rulada (si muz.) adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant m. sul, rulou, tavalog m. rostogolire, uruit vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog f. rulet, rotitz m. (inv.) crus m. (mar.) ruliu f. rulot, remorc amenajat cu locuint adj. romn(esc); m.f. (cu maj.) romn; vi. (pop.) a trage un pui de somn adj. (fam.) roscovan vt. (fam.) a cricni m.f. persoana care cricneste f. roseata m. miros de pirlit vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat roussissure f. pirlire f. drum, rut adj. rutier m. ciclist de fond, f. rutin adj., m.f. (om) tipicar vt. a redeschide

roux, rousse royal, e royaliste royaume royaut ruade ruban rubaner rubicond, e rubis rubrique ruche ruche rucher rude rudesse rudoiement rudoyer rue rue ruelle ruer rugir rugissement rugueux, euse ruisseau ruisseler ruissellement rumeur ruminant, e ruminer ruse rus, e ruser russe rusticit rustique rustre rutillant, e rythme rythmique sa sabbat sable sabler

adj. m.f. (om) roscovan adj. regal adj., m.f. regalist m. regat f. regalitate f. zvirlitur de copit (a unui cal), (fig.) m. panglica vt. a impodobi cu panglici adj. rumen (la fat) m. rubin f. rubric f. stup (si fig.) volan plisat f. albinele dintr-un stup vt. a plisa (un volan de rochie etc.) adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut f. asprime (si fig.) m. bruftuire vt. a bruftui f. strada, (bot.) ruta f. imbulzeala, iures f. straduta vi. (despre un cal) a zvirli din copite; vi. a rage, a racni m. raget, racnet adj. ruinator m. piriu, rigola, riu vi. a curge in siroaie m. siroaie, sclipire orbitoare f. zvon, rumuare adj. care rumega; m.pl. rumegatoare vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere f. siretenie, siretlic adj., m.f. siret vi. a umbla cu siretlicuri adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa f. rusticitate adj. rustic adj., m. badaran adj. rosu aprins m. ritm, masura adj. ritmic adj., pos. f. a sa m. sabat, vacarm m. nisip vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura

sablre sablonneux, euse sabordage saborder sabot sabotage saboter sabotire, ire sabouler sabre sabrer sac sacard saccade saccager saccharine sacerdoce sache sachet sacoche sacre sacr, e sacrebleu sacrement sacrer sacrifice sacrifier sacrilge sacristain sacrum sadique sur surette safran sagace sagacit sage sage-femme sagesse saignant, e saigne saignement saigner saillant, e saillie

f. nisiparie, (constr.) cosoroaba adj. nisipos m. sabordare vt., vr. (mar.) a (se) scufunda m. sabot (si constr.), copita, titirez, m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti vt. (fam.) a zgiltii m. sabie vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie m. sac (si anat.) pung, ranit, jaf, prdciune m., adj. m. bogatan f. sacada vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi f. zaharina m. sacerdotiu, preotime f. un sac de m. saculet, saculeata f. sacosa, tolba, ghiozdan m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.) interj. ei dracie! m. taina bisericeasca, taina casatoriei vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina m. sacrilegiu, pingrire; adj. profanator, m. paracliser m. (osul) sacrum adj. m.f. sadic f. sora, calugarita f. surioara m. sofran adj. perspicace, istet f. perspicacitate, istetime adj. intelept, prudent, cumptat; m. intelept f. moas f. intelepciune, prudent, cumptare adj. singerind f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu m. (s)curgere de singe, singerare vt. a lua singe, a tia (un porc etc.) (fig.) adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind f. iesitur, iesind, proeminent, sritur

saillir sain, e saindoux saint, e saintet saisie saisir saisissable saisissement saison saisonnier, re saissisant, e salade saladier salage salaire salaison salariat salari, e salarier salaud sale sal, e saler salet salire salin, e salir salissant, e salissure saliver salle saloir salon salonet salonnier salope saloper saloperie salopette salptre saltimbanque salubre salubrit saluer

vi. a iesi in afar, a iesi in relief, a tisni adj. sanatos, salubru; m. slanina m. untura de porc adj. sfnt, sfintit, cucernic; m.f. sfnt, om f. sfintenie f. sechestru, proprire, confiscare vt. a apuca, a nhata, a perpeli, a pune sechestru adj. care poate fi sechestrat, sesizabil m. nfiorare, uimire, emotie puternica f. anotimp, vreme, perioada adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier adj. patrunzator, surprinzator, impresionant, f. salata verde, talmes-balmes m. salatiera m. sarare m. salariu, rasplata f.sarare, saratura m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor adj.,m.f. salariat vt. a salariza m. netrebnic, om mrsav adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen, adj. sarat, piperat (fam.), decoltat vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru f. murdarie, obscenitate, mrsavie f. solnita adj., f. salina vt., vr. a se murdari; vt. a mnji, a necinsti adj. care se murdareste f. pata de murdarie vi. a saliva f. (publicul dintr-o) sala, odaie m. putina cu saraturi m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura); m. salonas m. ziarist care face cronici despre expozitii f. femeie ngalata, femeie stricata vt. a face un lucru de mntuiala f. murdarie, lucru de calitate proasta, f. salopeta, sortulet de copii m. salpetru m. saltimbanc, sarlatan mascarici adj. salubru f. salubritate vt., vr. a saluta; vt. a aclama

salut salutaire salutation salvateur, trice salve samedi sanatorium sanctifier sanction sanctionner sanctuaire sandale sandwich sang sanglant, e sangle sangler sanglier sanglot sangloter sangsue sanguin, e sanguinaire sanie sanieux, euse sanitaire sans sans-fil sans-gen sansonnet sans-souci sant sape sapement saper sapeur saphir sapin sapinire saponifier sarcastique sarcelle sarclage sarcler sarcophage

m. salut, mntuire, salvare adj. salutar, salvator f. salutare adj., m.f. salvator f. salva, ropot m. smbata m. sanatoriu vt. asanctifica, a consfinti, a celebra f. sanctionare, sanctiune, confirmare vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza m. sanctuar f. sandala m. sandvis m. snge adj. sngeros, nsngerat, crncen f. chinga vt. a strnge cu o chinga, a biciui m. porc mistret m. hohot de plns vi. a plnge n hohote f. lipitoare adj. sanguin; f. portocala rosie adj. sngeros, crud f. puroi adj. purulent adj., m. sanitar prep. fara m. invar. telegrafie fara fir m. invar. lipsa de politete, de jena m. graur, scrumbie adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic f. sanatate, toast f. sapatura, sant, subminare m. sapare, sapat vt. a sapa m. genist m. safir m. brad, birja, cosciug f. bradet vt. a saponifica adj. sarcastic f. lisita m. plivire, plivit vt. a plivi m. sarcofag

sardine sardonique sarment sarrasin sarriette sas sassement sasser satanique satelite satite satiner satirique satiriser satisfaction satisfaire satisfaisant, e satisfait, e satrape saturation saturer saturnales satyre sauce saucer saucire saucisse saucisson sauf sauf, sauve sauf-conduit sauge saugrenu, e saule saumtre saumon saumure saunier saupoudrer saur saure sauriens saut saute saute-mouton

f. sardea adj. batjocoritor m. curpen m. hrisca f. cimbru m. ciur, sas (la ecluza) m. cernere, cernut vt. a cerne, a purica adj. diabolic m. satelit f. satietate, saturatie vt. a satina adj., m. (autor) satiric vt. a satiriza f. satisfactie, multimire vt. a satisface; vi. a=si ndeplini adj. satisfacator, multumitor adj. satisfacut, multumit m. satrap f. saturatie vt. a satura f.pl. saturnalii, orgii m. satir f. sos, zeama vt. a nmuia n sos, a uda leoarca, a certa aspru f. sosiera f. crnat m. salam prep. n afara de, cu exceptia adj. salvat, teafar m. permis de libera trecere f. salvie adj. bizar, sucit m. salcie adj. salciu, amar m. somon f. saramura m. muncitor care extrage sarea din apa marii, vt. a presara adj. sarat si afumat adj. sarg m.pl. saurieni m. salt, saritura, cascada f. schimbare brusca m. jocul de=a capra

sauter sauterelle sauterie sauteur, euse sautillement sautiller sauvage sauvageon sauvagerie sauvegarde sauvegarder sauve-qui-peut sauver sauvetage sauveur savammnet savane savant, e savarin savate savetier saveur savoir savoir vivre savoir-faire savon savonnage savonner savonnerie savonnette savonneux, euse savourer savoureux, euse saxophone sbire scabreux, euse scalper scandale scandaleux, euse scandaliser scander scaphandre scaphandrier scarabe scarifier

vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari f. lacusta f. saritura, serata dansanta m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie m. topaiala, topait vi. a topai, a sari de la una la alta adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic, m. puiet nealtoit, tnar impetuos f. salbaticie f. aparare, salvgardare vt. a apara, a salvgarda m. invar. panica, nvalmaseala vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect, m. salvare m. salvator, mntuitor; adj. m. de salvare adv. (n mod) savant, cu pricepere f. savana adj., m.f. savant m. savarina f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma m. cizmar-crpaci f. savoare vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea; m. invar. cunoasterea bunelor maniere m. invar. dibacie m. sapun, perdaf m. sapunire vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf f. fabrica de sapunuri f. sapun de toaleta adj. ca sapunul vt. a savura adj. ca sapunul m. saxofon m. zbir adj. periculos, riscant, scabros vt. a scalpa m. scandal adj. scandalos vt., vr. a se scandaliza vt. a scanda m. costum de scafandru m. scafandru m. scarabeu vt. a scarifica

sceau sclrat, e sclratesse scellage sceller scells scnario scne scnique scnographe sceptique schah, shah schma schmatique schmatiser schisme schist schizophrnie sciage sciatique scie sciemment science scientifique scier scierie scieur scinder scintillant, e scintiller scion scission scissionniste sciure sclrotique scolaire scolariser scolarit scolastique scolopendre scooter score scorie scout scribe

m. sigiliu, pecete adj,m.f. ticalos f. ticalosie m. aplicarea sigiliului, pecetluire vt. a sigila, a pecetlui m.pl. sigilii m. scenariu f. scena, cearta adj. scenic m. scenograf m.f. adj. sceptic m. sah (al Persiei) m. schema, plan, proiect adj. schematic vt. a schematiza m. schisma, sciziune m. sist f. schizofrenie m. taiere cu ferastraul adj. m. nervul sciatic; f. sciatica f. ferastrau, pisalog adv. cu buna stiinta f. cunoastere, stiinta adj. stiintific vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva f. joagar, fabrica de cherestea m. taietor cu ferastraul vt., vr. a se scinda adj. scnteietor vi. a scnteia m. altoi, mladita, vlastar f. sciziune, scizionare adj. m.f. scizionist f. rumegus, pilitura f. scerotica adj. m. scolar vt. a scolariza f. scolaritate adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica f. scolopendra m. scuter m. scor f. zgura m. cercetas m. scrib, copist

scrofule scrupule scrupuleux, euse scrupulosit scrutateur, trice scruter sculpter sculpteur scythique se sance sant, e seau sbac, e sec, sche scable scante scateur scession scher scheresse scherie schoir second, e secondaire seconder secouade secouement secouer secourable secourir secours secousse secret, te secrtaire scrter scrtion sectaire secteur section sectionnement sectionner sculaire scularisation sculariser

f. scrofula m. scrupul adj. scrupulos f. scrupulozitate adj. scrutator, cercetator; m. pers. nsarcinata vt. a scruta, a cerceta vt. a sculpta m. sculptor adj. scitic pron. pers. se, pe sine f. sedinta adj. decent; m. sezut m. galeata, caldare adj. sebaceu adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator; adj. care se poate taia f. secanta m. foarfeca de gradina f. secesiune vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvnta; vi. a fi f. seceta, uscaciune, raceala f. uscatorie m. uscatorie, aparat de uscat adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul adj. secundar, mediu, accesoriu vt. a seconda, a sprijini f. scurtatura, scarmaneala m. scurtatura vt. a scutura, a zglti, a zdruncina; vr. a se adj. care poate fi ajutat, milos vt. a ajutora; vr. a ntrajutora m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor f. zdruncinatura, zguduitura adj. tainic; m. secret, tainita, discretie m. secretar, birou mic vt. a secreta f. secretie m. adj. sectar m. sector f. sectionare, sectiune m. sectionare, taiere vt. a sectiona, a taia adj. secular f. secularizare, laicizare vt. a seculariza, a laiciza

sculier, re scurit sdatif, ive sdentaire sdimentaire sditieux, euse sdition sducteur, trice sduction sduire sduisant segmantation segmenter sgrgation sgrgationnisme seiche seigle seign seigneur seigneurie sein sismographe seize seizime sjour sjourner sel slection slectionner slnium selle seller sellerie sellete sellier selon semailles semaine smantique smaphore semblable semblant sembler semelle semence

adj. m. laic f. securitate, siguranta (a unei arme) adj. sedativ adj. m. om sedentar; adj. stabil adj. sedimentar adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit f. seditiune, razvratire m.f. adj. seducator f. seductie, seducere vt. a seduce, a corupe adj. seducator f. segmentatie, segmentare vt. a segmenta f. segregatie m. politica de discriminare rasiala f. sepie m. secara m. semnatura m. senior, stapn, (relig.) Domnul f. pamnt seniorial, noblete m. sn, piept, inima, interior m. seismograf num. card., m. saisprezece; num. ord. al num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime m. sedere (ntr-un loc) vi. a sedea un timp undeva m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat) f. selectie, selectionare, alegere vt. a selectiona, aalege m. seleniu f. sa; pl. scaun vt. a nseua f. selarie f. banca a acuzatilor m. selar prep. potrivit, dupa f. pl. semanat, semanatura f. saptamna, salariu saptamnal adj. f. semantic m. semafor adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape m. aparenta vi., v. impers. a se parea f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas f. samnta

semer semestre semeur, euse semi-circulaire semi-conducteur smillant, e sminaire semis smite semoir semonce semoule sempiternel, elle snateur sn snilit sens sensation sensationnel, elle sens, e sensibilisation sensibiliser sensibilit sensible sensiblerie sensitif, ive sensoriel, elle sente sentence sentencieux, euse senteur sentiment sentine sentinelle sentir seoir spale sparation sparer spia sept septembre septennal, e septentrional, e septime

vt. a semana, a presara, a raspndi, a scapa m. semestru m.f. semanator, propagator adj. semicircular m. semiconductor adj. vioi, sclipitor m. seminar (tatalitatea membrilor) m. semanatura, cmp nsamntat m.f. semit m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica f. dojana, somatie f. gris adj. vesnic m. senator m. siminichie f. senilitate m. simt, sens, directie, judecata f. senzatie adj. senzational adj. cu bun simt, chibzuit f. sensibilizare vt. a sensibiliza f. sensibilitate, simtire adj. sensibil f. sensibilitate afectata adj. senzitiv, miscator adj. senzual f. sentier m. poteca, cale f. sentinta adj. sententios, afectat f. miros m. sentiment, convingere, impresie f. fundul calei, mediu nesanatos f. santinela vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia; vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se m. sepala f. separare, separatie vt., vr. a se separa; vt. a mparti; vt. a divorta f. cerneala sepia, desen realizat n sepia num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea; m. septembrie adj. septenal adj. nordic; m. pl. nordicii nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime,

septique septuagnaire spulcre spulture squelle squence squestre squestrer sraphin serein, e srnite sreux, euse serf, serve serfouette serge sergent sriciculture srier srieux, euse serin seriner seringue seringuer serment sermon sermonner srosit srothrapie serpe serpent serpenter serpillire serpolet serrage serre serr, e serre-frein serrement serrer serrure serrurier sertir srum servage servant

adj. septic adj., m.f. septuagenar m. mormnt f. loc de nmormntare f. clica, sechela f. secventa m. sechestru vt. a sechestra; vr. a se retrage m. serafim adj. senin, calm; m. racoare a serii f. seninatate, calm adj. seros adj. m.f. iobag f. sapaliga f. sserj m. sergent f. sericultura vt. a clasa, a aranja pe serii adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate, m. canar, prostut vt. a mustrului f. seringa vt. a injecta m. juramnt, promisiune m. predica vi. a tine o predica; vt. a mustra f. serozitate f. seroterapie f. cosor m. sarpe, fluier vi. a serpui f. pnza de sac m. cimbrisor m. strngere f. strngere, presare, tarc, sera; pl. gheare adj. strns, des, riguros; adv. cu atentie, m. invar. frnar m. strngere vt., vr. a se strnge; vt. a presa f. broasca de usa m. lacatus vt. a monta m. ser m. iobagie, dependenta adj. m. care serveste; m. servant

servante serveur, euse serviabilit serviable service serviette servile servilit servir serviteur servitude ses ssame sshage session seuil, e seul, e seulement sve svre svrit svices svir sevrage sevrer sexagnaire sexe sextuple sexuel, elle seyant, e shot shrapnel si sibylle sicaire siccatif, ive sidre, e sidrurgie sicle sige siger sien, enne sifflant, e sifflement siffler

f. slujnica m.f. chelner, jucator care serveste f. serviabilitate adj. serviabil m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de f. servet, servieta, prosop adj. slugarnic f. slugarnicie vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine m. servitor, slujitor f. robie, servitute adj. pos. pl. ai sai, ale sale m. susan m. uscare f. sesiune m. prag adj. unic, singur; m. unul singur adv. numai, nsa, macar, abia f. seva, vlaga adj. sever, riguros, serios f. severitate, rigoare m. pl. maltratari vi. a pedepsi sever, a bntui m. ntarcare, ntarcat vt. a ntarca, a lipsi adj.m.f. sexagenar m. sex adj. nsesit; m. numar de sapte ori mai mare adj. sexual adj. care vine bine m. sut m. srapnel m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, n cazul f. sibila, ghicitoare m. ucigas, tocmit adj. m. sicatif adj. nmarmurit, uluit f. siderurgie m. secol, epoca, vesnicie m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa, adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie adj. suierator; f. consoana siflanta m. fluierat, suierat vi., vt. a fluiera, a suierasifflet

sifflet siffloter sigill, e signal signalement signaler signataire signature signe signer signet signifiance signifiant, e significatif, ive signification signifier silence silensieux, euse silex silhouette sillage sillon sillonner silo silt silure simagre simiesque similaire similitude simoun simple simplicit simplification simplifier simulacre simulation simuler simultan, e sincre sincrite singe singer singerie singulariser

m. fluier; pl. fluieraturi vi., vt. a fluiera ncetisor adj. pecetluit m. semnal m. semnalment vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se m. semnatar f. semnatura m. semn vt. a nsemna; vr. a-si face semnul crucii m. semn de carte f. semnificatie indiciu adj. semnificativ. important adj. semnificativ f. semnificatie, sens vt. a nsemna, a face cunoscut m. tacere, liniste, pauza adj. tacut, linistit m. cremene f. silueta, desen m. siaj m. brazda, ogor, dra; pl. riduri vt. a brazda m. siloz adv. imediat, ndata m. somn f. maimutareala, mofturi adj. de maimuta adj. similar, asemanator f. similitudine, asemanare, potrivire m. simun adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul; f. simplitate f. simplificare vt. a simplifica m. simulacru, prefacatorie f. simulare, prefacatorie vt. a simula, a se preface adj. simultan adj. sincer f. sinceritate m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupn vt. a maimutari, a imita f. maimutareala, imitatie, fandosseala vt., vr. a se deosebi, a se remarca

singularit singulier, re singulirement sinistre sinistr, e sinon sinueux, euse sinuosit sinus siphon sire sirne siroter sirupeux, euse sis, e sismique, sismique sismographe site situation situer six sixime sixte ski skieur, euse slave smoking sobre sobrit sobriquet soc sociabilit sociable social-dmocrate socialisation socialiser socialisme socialiste socitaire socite sociologisque socle socque soda sodium

f. originalitate, ciudatenie adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat; adv. deosebit, ciudat, foarte adj. sinistru; m. calamitate adj. , m.f. sinistrat conj. daca nu, n caz contrar, dect adj. sinuos f. sinuozitate m. sinus m. sifon, tub m. senior f. sirena vt., vr. a sorbi putin cte o bautura adj. siropos adj. situat, amplasat adj. seismic m. seismograf m.. priveliste, pozitie f. situatie, pozitie, conditie vt., vr. a se situa num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea; num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a; f. sixta m. schi m.f. schior adj. m.f. slav m. smoching adj. sobru, cumpatat, retinut f. sobrietate, cumpatare, discretie m. porecla m. brazdar f. sociabilitate adj. sociabil adj. m.f. social democrat f. socializare vt. a socializa m. socialism adj., m.f. socialist m.f. societar f. societate, ornduire sociala, asociatie adj. sociologic m. soclu m. ncaltaminte de lemn, comedia m. sifon de baut m. sodiu

sofa soi soi-disant soie soierie soif soign, e soigner soigneux, euse soin soir soire soit soixante soixantime soja, soya sol solaire solanaces soldatesque solde solder sole soleil solennel, elle solennit solfge solfier solidaire solidariser (se) solidarit solide solidification solidifier solidit soliloque soliloquer soliste solitaire solitude solive soliveau solliciter solliciteur, euse sollicitude

m. canapea pron. pers. sine adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis f. matase f. tesatura de matase, fabrica de matase f. sete adj. ngrijit, curat vt., vr. a se ngriji; vt. a corcoli adj. grijuliu, ngrijit, meticulos m. grija, ngrijire, meticulozitate; m. seara f. seara, serata conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem; num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte m. soia m. pamnt, teren, sol adj. solar, de soare f.pl. solanacee adj. soldatesc; f. soldatime f. solda; m. sold vt. a plati solda, a solda f. sola m. soare adj., m. caracter solemn f. solemnitate m. solfegiere, solfegiu vt. a solfegia adj. solidar vr. a se solidariza f. solidaritate adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic; f. solidificare vt. , vr. a solidifica f. soliditate, consistyenta, temeinicie m.. monolog vi. a monologa, a vorbi de unul singur adj. , m.f. solist adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant f. singuratate, loc singuratic f. grinda m. grinda mica, neispravit (om) vt. a solicita, a ndemna, a invita, a provoca m.f. solicitant f. solicitudine, preocupare

solstice soluble solution solutionner solvable sombre sombrer sommaire sommation somme sommeil sommeiller sommeiller sommer sommet sommier sommit somnambule somnifre somnolence somnoler somptuaire somptueux, euse son sondage sonder sondeur songe songe-creux songer songerie songeur, euse sonique sonnaille sonnant, e sonn, e sonner sonnerie sonnet sonnette sonore sonoriser sonorit sophisme sophistication

m. solstitiu adj. solubil f. solutie, rezolvare, dizolvare vt. a solutiona, a rezolva adj. solvabil adj. sumbru, ntunecat, posomort, culori nchise vi. a se scufunda, a se narui adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar f. somatie, nsumare f. bte de ~ = animal de povara m. somn, amorteala vi. a motai, a vegeta m. chelar vt. a soma, a avertiza, a nsuma m. vrf, culme m. usor, somiera, catastif, cutia orgii f. vrf, somitate m.f.adj. somnambul adj. m. somnifer f. somnolenta, toropeala vi. a picoti adj. privitor la cheltuieli adj. somptuos; m. somptuozitate adj. pos. m. al sau m. sondare, sondaj vt. a sonda m. sondor m. vis, iluzie m. invar. pers. care se hraneste cu himere vi. a se gndi, a visa f. visare m.f. adj. visator adj. sonic f. talanga adj. sunator, precis adj. exact, mplinit vi. a suna. a trmbita; vt. a face sa sune, f. sonerie, chemare de goarna m. sonet f. clopotel, sonerie adj. sonor, sforaitor vt. a sonoriza f. sonoritate m. sofism f. sifisticare, falsificare

sophistique sophistiquer soporifique soprano sorbet sorbetire sorcellerie sorcier, re sordide sorgho sornette sort sortable sortant, e sorte sortie sortilge sortir sos-chef soscription sot, sotte sottise sou soubassement soubresaut soubrette souche souci soucier (se) soucieux, euse soucoupe soudable soudain, e soudainet soudard soude souder soudeur, euse soudoyer soudure soufflage souffle souffl, e souffler soufflet

adj. f. sofistica vt. a sofistica, a falsifica adj.m. soporific m. soprana m. bautura racoritoare f. serbetiera f. vrajitorie, farmec, descntec m.f. vrajitor adj. murdar, ngalat, josnic m. sorg f. fleac, brasoava m. soarta, ntmplare, sort, deochi adj. nimerit, convenabil adj. m. care iese f. fel, teapa, sort f. iesire m. vraja, vrajitorie vi. a iesi, a scapa, a se ndeparta; m. subsef f. subscriere, semnatura, subscriptie adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie, m. gologan m. partea de jos m. salt brusc, tresarire f. fata n casa f. bustean, sorginte, susa, horn, tmpit m. grija, preocupare, galbenea (bot.) vr. a se preocupa; a-i pasa; adj. ngrijorat, grijuliu f. farfurioara adj. care se poate suda adj. brusc, neasteptat; adv. deodata f. bruschete, izbucnire neasteptata m. soldatoi f. soda vt. a suda m.f. sudor vt. a naimi f. sudura, sudare m. suflare a sticlei m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie, adj. care se umfle; m. sufleu vi. a rasufla; vt. a sufla, a atta, a stinge, m. foale, burduf, palma data cuiva, afront

souffleter souffleur, euse souffrance souffrant, e soufre soufretteux, euse soufrir souhait souhaitable souhaiter souiller souillon souillure sol soulagement soulager solant, e soler soulevant, e soulvement soulever soulier soulignement souligner soumettre soumission soupape soupon souponner souponneux, euse soupe soupente souper soupsement soupeser soupire soupir soupirail soupirant, e soupirer souple souplesse souquenille source sourcier, re

vt. a palmui, a ofensa m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care f. suferinta adj. suferind, rabdator m. sulf adj. bolnavicios vt. vr. a suferi; vt. a ndura, a admite; m. dorinta, urare adj. de dorit vt., vr. a dori, a ura vt. ,vr. a murdari, a pata m. pers. ngalata, fata care spala vasele f. pata adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala m.. usurare vt. a usura, a da ajutor adj. satios, plictisitor vt., vr. a se satura, a se mbuiba, a se mbata adj. care ridica m. ridicare, revolta vt. a se ridica, a rascula; vt. a strni, m. pantof m. subliniere vt. a sublinia vt., vr. a se supune f. supunere, subordonare f. supapa m. banuiala, cantitate infima vt. a banui; vr. a suspecta adj. banuitor f. supa f. debara m. supeu, cina; vi. a supa, a cina m. cntarire vt. a cntari f. castron de supa m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.) m. rasuflatoare adj. care suspina; m. adorator vi. asuspina, a ofta, a duce dorul adj, suplu, flexibil f. suplete, flexibilitate f. gioarsa f. izvor, sursa m.f. cercetator de izvoare

sourcil sourciller sourcilleux, euse sourd, e sourdaud, e sourdine sourd-muet sourdre souriant, e souriceau souricire sourire souris sournois, e sournoiserie sous sous-alimentasion sous-bail sous-commission souscripteur souscrire sous-cutan, e sous-dvelopp, e sous-directeur sous-emploi sous-enginiur sous-entendre sous-entendu sous-quip sous-estimer sous-valuer sous-inspecteur sous-jacent, e sous-lieutenant sous-locataire sous-location sous-louer sous-main sous-marin, e sous-multiple sous-officier sous-ordre sous-prfet sous-production sous-produit

m. sprnceana vi. a ncrunta sprncenele adj. ncruntat, trufas adj, surd, nabusit, neclar, ascuns; m.f. surd m.f. surd f. surdina sourd-muette m.f. surdo-mut vi. a izvor adj. zmbitor m. soricel f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei) vt. a zmbi; m. zmbet f. soarece adj. viclean f. viclenie prep. sub, n, cu a jutorul, de, pe cu f. sub-alimentare m. contract de subnchiriere f. subcomisie m. persoana care subscrie vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie adj. subcutanat adj. insuficient dezvoltat m.f. subdirector m. folosire incompleta a minii de lucru m. subinginer vt. a subntelege adj., m. subnteles adj. insuficient nzestrat cu mijloace tehnice vt. a subestima vt. a subevalua m. subinspector adj. situat dedesubt m. sublocotenent m. subchirias f. subnchiriere vt. a subnchiria m. invar. mapa de birou adj.m. submarin adj. m. submultiplu m. subofiter m. invar. subaltern m. subprefect f. productie inferioara nevoilor consumatorilor m. produs secundar, subprodus

sous-secrtaire soussign, e sous-sol sous-tendre sous-tension sous-titre sous-titr soustraction soustraire sous-traiter sous-vtement soutache soutane soutenable soutenance soutenant soutnement souteneur soutenir soutenu, e souterrain, e soutien soutirer souvenir souvent souverain, e souverainement souverainet sovhoze soviet sovitique soyeux, euse spacieux, euse spadassin sparterie spartiate spasme spath spathe spatialit speaker spcialisation spcialiser spcialiste spcialit

m. subsecretar a.f. adj. subsemnat m. subsol vt. a subntinde f. subtensiune m. subtitlu adj. m. cu dialogurile traduse f. sustragere, scadere vt. a sustrage; vr. a scadea vt. a ceda integral sau partial o afacere m. obiect de lenjerie de corp f. snur, gaitan f. sutana, functia de preot adj. usor de ndurat, care poate fi sustinut f. sustinere adj., m.f. care sustine m. sustinere, spijin m. sustinator vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine; adj. sustinut, distins adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba m. sprijin, sustinator vt. a pritoci, a sustrage m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte adv. des adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran, adv. extrem de, definitiv f. suveranitate, teritoriul unui suveran m. sovhoz m. soviet adj., m.f. (cu maj.) sovietic adj. matasos; m. fabricant de matase adj. spatios m. spadasin f. mpletitura de rogoz sau fibre vegetale adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan m. spasm m. spat f. panusa, spata f. spatialitate m. crainic la radio, presedintele Camerei f. specializare vt. a specializa; vr. a se specializa adj., m.f. specialist f. specialitate

spcieux, euse spcification spcificit spcifier spcifique spectacle spectaculaire spectateur, trice spectre spculateur, trice spculation spculer speech splologue spermaceti sphre sphrique sphinx spinal, e spinell, e spiral, e spiriteux, euse spiritualisation spiritualiser spiritualit spirituel, elle spleen splendeur splendide splnique spoliateur, trice spoliation spolier spongieux, euse spontan spontanit sporadique spore sportif, ive spoutnik squameux, euse square squelette squelettique stabilisation

adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar f. specificare, specificatie f. specificitate vt. a specifica adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli m. spectacol adj. spectaculos m.f. spectator m. stafie, spectru m.f. speculant f. specula, speculatie vi. a specula, a face speculatii m. cuvntare scurta m. speolog m. spermantet f. sfera, mediu adj. sferic m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte adj. referitor la sira spinarii adj. tepos, spinos adj. n spirala; f. spirala adj. spirtos; m. bautura spirtoasa f. spiritualizare vt. a spiritualiza, a distila f. spiritualitate adj. spiritual, de duh, nzestrat cu umor; m. plictis f. splendoare adj. splendid adj. referitor la splina adj.m.f. spoliator f. spoliere vt. a spolia adj. spongios adj. spontan, spontaneu f. spontaneitate adj. sporadic f. spor adj.m.f. sportiv m. sputnic, satelit artificial adj. solzos, cu pielea cojita m. scuar m. schelet, schema adj. scheletic f. stabilizare

stabiliser stabilit stable stade stage stagiaire stagnation stagner stalle stand standardisation standarliser staphylocoque station stationnaire stationnement stationner statique statisticien, enne statistique statuaire statue statuer statuette statutaire stle stellaire stnogramme stnographe stnographier steppe steppique stre stroscope strotype strilisation striliser strilit sternum sthnique sthtoscope stigmate stigmatisation stigmatiser stimulation

vt. a stabiliza f. stabilitate adj. stabil, statornic m. stadiu, stadion m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari m.f.adj. stagiar f. stagnare, lncezeala vi. a stagna, a lncezi f. stal, strana, boxa m. stand, poligon f. standardizare, sablonizare vt. a standardiza, a sabloniza m. stafilococ f. statiune, sedere adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului m. stationare vi. a stationa adj. f. static m.f. statistician adj.f. statistica adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura f. statuie, pers. rece vt. a statua, a hotar f. statueta adj. statutar f. stela adj. stelar, de stea m. stenograma m.f. stenograf vt. a stenografia f. stepa adj. de stepa m. ster m. stereoscop m. stereotip f. sterilizare vt. a steriliza f. sterilitate m. stern adj. stenic m. stetoscop m. stigmat f. stigmatizare vt. a stigmatiza f. stimulare

stimuler stipe stipendier stipendit, e stipulation stipuler stock stockage stocker stocisme stoque stomatologiste stoppage stopper store strangulation strapontin strass stratagme strate stratge stratification stratifier stratosphre streptocoque stridence striduler strie strier strontium strophe structuratioin structure structurer strychnine stucateur studieux, euse stupfaction stupfait, e stupfiant, e stupfier stupeur stupide stupidit style

vt. a stimula m. trunchi neramificat vt. a stipendia adj., m.f. stipendiat f. stipulatie vt. a stipula m. stoc m. stocaj, stocare vt. a stoca m. stoicism, drzenie adj.m. stoic m.f. stomatolog m. stopare a unei stofe vt. a stopa; vt., vi. a opri m. jaluzea f. strangulare m. strapontina m. stras m. stratagema, tertip f. strat m. magistrat suprem, conducator militar, strateg f. stratificare vt. a stratifica f. stratosfera m. streptococ f. stridenta vi. a tri f. striatie, dunga vt. a stria, a trage dunci, a zgria m. strontiu f. strofa f. structurare f. structura, mod de organizare vt. a structura f. stricnina m. lucrator n stuc adj. studios f. stupefactie, stupoare adj. stupefiat adj.m. stupefiant vt. a stupefia f. stupoare adj. stupid f. stupiditate m. stil

styler stylet stylisation styliser stylo(graphe) su suaire suant, e suavit subalpin, e subalterne subconscient, e subdiviser subdivision subreux, euse subir subjectif, ive subjectivisme subjonctif subjugation subjuguer sublimation sublime sublim sublimer sublunaire submerger submersible submersion subordination subordonner suborner suborneur, euse subreptice subreption subroger subsquent, e subside subsidiaire subsistance subsister substance substantiel, elle substantif substituer

vt, vr. a se stila m. stilet f. stilizare vt. a stiliza m. stilou m. au vu et au ~ de tout le monde = n vazul si cu m. giulgiu adj. transpirant, care musteste f. suavitate adj. subalpin adj.m.f. subaltern adj.m. subconstient vt. a submparti f. subdiviziune adj. de pluta vt. a suferi, a suporta adj.m. subiectiv m. subiectivism m. adj. subjonctiv f. subjugare vt. a subjuga f. sublimare adj.m. sublim m. sublimat vt., vr. a sublima; vt. a face sublim adj. ntre pamnt si luna vt. a inunda, a scufunda, a coplesi adj. care se poate scufunda, submersibil f. scufundare, inundare f. subordonare vt., vr. a subordona vt. a ademeni m.f. adj. seducator, corupator adj. ilicit, facut pe ascuns f. folosirea de mijloace ilicite vt. a substitui adj. subsecvent, care urmeaza m. impozit, subsidiu adj. subsidiar, ajutator f. subzistenta; pl. mijloace de trai vi. asubzusta, a dainui f. substanta, materie adj. substantial m. substantiv vt. a substitui

substitution subterfuge subtil, e subtilisation subtiliser subtilit suburbain, e subvenir subvention subventionner subversif, ive subversion subvertir succdane succder succs successeur successif, ive succession succion succomber succursale sucement sucer sucette sucrant, e sucre sucr, e sucrer sucrerie sucrier, re sudation sudois, e sue suer sueur suffire suffisamment suffisance suffisant, e suffixe suffocation suffoquer suffrage suggrer

f. substituire, substitutie m. subterfugiu adj. subtil, ager f. subtilizare, sterpelire vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu f. subtilitate adj. suburban vi. a se ngriji de f. subventie vt. a subventiona adj. subersiv f. tulburarea ordinii publice vt. a tulbura ordinea publica m. succedaneu vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda m. succes m. succesor adj. siccesiv f. succesiune, mostenire f. sugere, supt vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda f. sucursala m. sugere vt. a suge, a sorbi, a stoarce f. suseta adj. care dulceste m. zahar adj. dulce, mieros vt. a ndulci; vr. a-si lua partea leului f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri adj. de zahar; m. zaharnita f. sudatie adj. m.f. suedez; m. limba suedeza f. asudare, teama, corvoada vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi f. naduseala, truda vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge adj. suficient, destul f. ndestulare, suficienta adj. ndestulator, suficient; m. sufix f. sufocare, sufocatie vt. a nabusi m. sufragiu, aprobare vt. a sugera

suggestif, ive suggestion suggestionner suggestivit suicide suicider (se) suie suif suiffer suintement suinter suisse suite suivant, e suivi, e suivisme suivre sujet, ette sujtion sulfureux, euse sulfurique superbe supercherie superficialit superficie superficiel, elle superflu, e superfluit superforteresse suprieur, e supriorit superlatif, ive superphosphate superposer superposition superproduction superstitieux, euse superstition superstructure supertin, e supplanter supplance supplant, e suppler supplment

adj. sugestiv f. sugestie, sugerare vt. a sugestiona f. sugestivitate m. sinucidere vr. a se sinucide f. funingine m. seu, perdaf vt. a unge cu seu m. prelingere, picurare vi. a prelinge, a picura adj.m.f. (cu maj.) elvetian f. suita, ceata, serie, urmare, nlantuire adj. urmator; f. subreta; m.pl. nsotitori, alai adj. urmat, urmarit, frecventat, nchegat m. codism vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul, adj. supus, expus, nclinat spre; m.f. supus f. supunere, subordonare adj. sulfuros adj. sulfuric adj. superb; m. nfumurat; f, trufie f. smecherie f. superficialitate f. suprqfata adj. superficial adj. de prisos; m. prisos f. inutilitate f. superfortareata adj.m. superior f. superioritate adj.m. superlativ m. superfosfat vt., vr. a suprapune f. suprapunere f. supraproductie adj. m.f. superstitios f. superstitie f. supraetajare, suprastructura adj. extrafin vt. a submina pentru a lua locul f. suplinire, nlocuire adj.m.f. supleant, suplinitor vt. a adauga, a suplini, a nlocui; vi. a compensa m. supliment

supplmentaire supplication supplice supplicier supplier supplique support supporter supposer supposition suppositoire suppt supprimer supprossion suppuration suppurer supputation supputer supraconduction suprme sur sr, e surabondance surabonder suractivit surajouter suralgu, suralimentation suralimenter surann, e surbass, e surcharge surcharger surchauffe surchauffer surchoix surclasser surcompression surcroit surdit surean surchauff, e surlvation surlever surenchre

adj. suplimentar f. rugaminte m. supliciu vt. a executa la moarte, a supune la chinuri vt. a implora f. plngere scrisa m. suport, sprijin vt. a suporta vt. a presupune f. presupunere, supozitie m. med. supozitor m. sustinator, complice vt. a suprima f. suprimare f. supuratie vi. a supura f. calculare, calculatie vt. a calcula, a evalua f. supraconductibilitate adj. suprem, ultim prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre, adj. sigur f. supraabundenta, prisosinta vi. a fi n abundenta, a prisosi f. activitate accesiva vt. a dauga n plus adj. foarte ascutit, foarte violent f. supraalimentare, supraalimentatie vt. a supraalimenta adj. perimat adj. tesit, lasat n jos f. suprancarcare, suprasarcina vt. a suprancarca, a povara f. suprancalzire vt. a suprancalzi m. calitatea nti vt. a depasi un adversar f. supracomprimare m. spor f. surzenie m. soc adj. suprancalzit f. supraetajare, scumpire vt. a supraetaja, a scumpi f. supralicitatie

surenchrir surestimation surestimer sret surexcitation surexciter surface surfacer surfaire surfil surfiler surfin, e surgir surgissement surhausser surhomme surhumain, e surintendant suriouer surir sur-le-champ surlendemain, e surmener surmontable surmonter surmulot surnager surnaturel, elle surnom surnombre surnommer surnourrir surnumraire suroffre surpasser surpazer surpeupl, e surpeuplement surplis surplomb surplomber surplus surpopulation surprenant, e surprendre

vi. a supralicita, a fagadui mai mult dect f. supraestimare, suprapretuire vt. a supraestima, a suprapretui f. masura de siguranta, garantie f. surescitare vt. a surescita f. suprafata, aparenta vt. a slefui vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura m. saia, sular vt. a surfila adj. extrafin vi. a se ivi, a tsni m. ivire vt. a nalta, a mari pretul m. supraom adj. supraomenesc m. intendent general vt. a nchiria al pret de specula vi. a se acri loc.adv. imediat m. poimine vt. a surmena adj. peste care se poate trece, care poate fi vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a nvinge m. sobolan vi. a nota la suprafata apei, a supravietui adj., m. supranatural m. porecla m. excedent vt. a porecli vt. a supraalimenta adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar f. supraoferta vt. a se ntrece, a depasi; vr. a ului vt. a plati suprapret adj. suprapopulat m. suprapopulare m. stihar m. iesind vi. a avea un iesind; vt. a atrna peste m. surplus, excedent f. suprapopulatie adj. surprinzator vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a nsela,

surprise surproduction surproduire surralisme sursaturation sursaut sursauteur sursance surseoir sursis surtaxe surtemps surtout surtravail surveillance surveillant, e surveillier survendre survenir survente survenue survie survivance survivant, e survivre, e survol survoler sus susceptibilit susceptible susciter suscription susdit, e susmentionn, e suspect, e suspecter suspendre suspendu, e suspens (en) suspense suspension suspicion sustenter susurrement susurrer

f. surpriza, surprindere, uimire f. supraproductie vt. a obtine o supraproductie m. suprarealism f. suprasaturatie, saturare m. tresarire brusca vi. a tresari f. amnare de termen vt., vr. a amna m. amnare f. suprataxa m. prelungirea zilei de munca peste limita m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales m. supramunca f. supraveghere, paza m.f. supraveghetor, pazitor vt., vr. a supraveghea, a pazi vt. a vinde cu suprapret vi. a surveni f. vnzare cu suprapret f. sosire neasteptata f. supravietuire f. supravietuire, ramasita m.f. supravietuitor m.f. supravietuitor m. zbor la mare naltime vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial prep. pe, asupra; interj. haide! f. susceptibilitate adj. susceptibil, apt de vt. a suscita, a declansa f. adresa pe un plic adj., m.f. sus-numit adj. susmentionat adj.m.f. suspect vt. a suspecta vt. a suspenda, a ntrerupe adj. suspendat, atent, nehotart loc. adv. n suspensie, amnat temporar m. moment de ncordare f. suspendare, suspensie f. suspiciune vt. a sustine m. susur vt., vi. a a susura

suzerain, e svelte sveltesse sybarite sycomore sycophante syllabe syllogisme sylphide sylvestre sylviculture symbiose symbole symbolique symboliser symbolisme symtrie symetrique symtrique sympathique sympathisant, e symphatie symphonie symposion symptomatique symptme synagogue synchrone synchronique synchroniser syncope syncrtisme synderme syndic syndical, e syndicaliste syndicat syndiquer syndrome synecdoque synode synonyme synoptique synovie syntaxe

adj., m.f. suzeran adj. zvelt f. zvelteta m.f. sibarit m. sicomor m. denuntator, fatarnic f. silaba m. silogism f. silfida adj. de padure f. silvicultura f. simbioza m. simbol adj., m.f. simbolic vt. a simboliza m. simbolism f. simetrie adj. simetric adj. simetric adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic m.f. simpatizant f. simpatie f. simfonie m. simpozion adj. simptomatic m. simptom f. sinagoga adj. sincron adj. sincronic vt. a sincroniza f. sincopa m. sincretism m. piele artificiala m. sindic adj. sindical adj., m.f. sindicalist m. sindicat vt., vr. a se organiza n sindicat m. sindrom f. sinecdoca m. sinod adj. m. sinonim adj. m. sinoptic f. sinovie f. sintaxa

synthse synthtiser syphilis systmatique systmatisation systmatiser systme systole szmphatiser sznthetique ta tabac tabatire table tableau tablette tablier tabou tabouret tache tche tacher tcher tcheron tacheter tachycardie tacite taciturne tact tacticien tactique taffetas taie taillader taillandier taillant taille taill, e taille-crayon tailleur tailleuse taillis tain taire talentueux, euse

f. sinteza vt. a sintetiza f. sifilis adj. sistematic; f. sistematizare f. sistematizare vt. a sistematiza m. sistem f. sistola vi. a simpatiza adj. sintetic adj. pos. f. a ta m. tutun; adj. de culoarea tutunului f. tabachera f. masa, tabel, lista, placa de marmura m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect, f. polita mica, tableta, placa m. sort, usuta de soba adj. sfnt, tabu m. taburet f. pata, cusur f. obligatie, nsarcinare vt. a pata vi., vt. a ncerca m. lucrator cu bucata vt. a mpestrita f. tahicardie adj. tacit adj. taciturn m. simtul tactil, tact m. tactician adj.f. tactica m. tafta f. fata de perna, albeata la ochi vt. a taia fsii, a cresta m. lucrator de obiecte ascutite m. tais f. taiere, tais, talie, statura adj. taiat, pregatit, croit m. ascutitoare m. taietor, croitor; f. croitoreasa m. crng m. amalgam de cositor cu argint viu vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga adj. talentat

taloche talocher talon talonner talonnette talus tamanoir tambour tambourin tambouriner tambour-major tamis tamiser tampon tamponner tan tancer tanche tandis tangage tangent, e tangible tanire tank tannage tanner tanneur tant tante tantime tantt taon tapage tapageur, euse tape tape--l'il taper tapinois (en) tapir tapis tapisser tapisserie tapissier, re tapon tapoter

f. scatoalca vt. a trage palme m. calci, toc, bucata de pine, talon vt. a da pinteni, a urmari ndeaproape f. taloneta m. taluz, panta m. furnicar m. toba, tobosar m. tamburina vt., vi. a bate toba m. tambur major m. sita vi. a cerne m. dop, tampon vt. a tampona m. argaseala vt. a dojeni f. lin que loc. conj. pe cnd, n timp ce m. tangaj adj. f. tangent adj. tangibil f. vizuina m. tanc m. argasire, tabacire vt. a argasi, a tabaci m. adj. argasitor, tabacar adv. att de mult, de mare etc., f. matusa f. tantiema adv. n curnd, adineauri m. taun m. galagie adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios f. palma data cuiva adj. m. invar. care sare n ochi vt. a palmui, a bate la masina, a mprumuta bani loc. adv. pe furis, pe ascuns m. tapir; vr. a se tupila m. covor vt. a tapisa f. tapiserie m.f. tapiter m. somoiog vt. a bate usor cu palma

taquet taquin, e taquiner taquinerie tarabiscoter tarabuster tarauder tard tardif, ive tardir tare tar, e tarentelle tarer targette targuer (se) tarifer tarir tarissement tarse tarte tartine tartre tartufe tas tasse tasseau tasser tter tatillon, onne tatillonner ttonner ttons () tatouage tatouer taudis taupe taupiniere taureau taux tavelure taxateur taxation taxe taxer

m. tarus adj. care tachineaza, scitor vt. a tachina, a sci f. tachinerie, sciala vt. a podobi excesiv vt. a dondani vt. a sfredeli adv. trziu; m. ora trzie adj. tardiv vi. a ntrzia; v. impers. a fi nerabdator f. dara, tara adj. viciat, corupt f. tarantela vt. a lua taraua f. zavor vr. a se fuduli vt. a stabili un tarif vt. ,vr. a seca m. secare m. tars f. tarta f. tartina, discurs interminabil m. tartru m. fatarnic m. gramada, vraf, multime f. o ceasca de m. proptea vt. a ngramadi, a ndesa; vi. a ndesi; vr. a se vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri vi. a se ocupa cu fleacuri vi. a tatona loc. adv. pe dibuite m. tatuare, tatuaj vt. a tatua m. cocioaba f. crtita f. maghernita m. taur m. pret curent, procent, taxa f. pata m. taxator f. taxare f. taxa, impozit vt. a taxa, a califica drept

tchque te t technicien, enne technique teigne teindre teint, e teinter teinture teinturier, re tel, telle tl(vision) tlgramme tlgraphe tlgraphier tlguider tlpathie tlphrique tlphone tlescope tlviser tlviseur tellement tellure tellurique tmraire tmrit tmoignage tmoigner tmoin tempe temprament temprance temprer tempte tempter tempteux, euse temple temporaire temporal, e temporel, elle temporisation temporiser temps

adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha pron. pers. ti, tie m. teu m.f. tehnician adj. tehnic f. molie, chelbe, persoana nesuferita vt. a vopsi adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza vt. a vopsi f. vopsea, tinctura m.f. boiangiu adj. asemenea, astfel, att de; adj. nehot. f. televizziune m. telegrama m. telegraf vi. a telegrafia vt. a teleghida f. telepatie m. teleferic m. telefon m. telescop vt. a televiza m. televizor adv. pna nt-att, att de m. telur tellurien, enne adj. teluric adj.m. temerar f. temeritate m. marturie, dovada vt. a da dovada de; vi. a depune marturie m. martor f. tmpla m. temperament f. temperanta, cumpatare vt. a tempera f. furtuna, izbucnire vi. a face taraboi, a bruftui adj. furtunos m. templu adj. temporar adj. referitor la tmpla adj. lumesc, temporal f. temporizare, taraganare vi. a temporiza, a taragana m. timp, durata, ragaz, vreme

tenable tnacit tenailler tenailles tenancier, re tenant, e tendance tendancieux, euse tendant, e tendoir tendre tendresse tnbres tnbreux, euse teneur, euse tnia tenir tennis tenon tension tentacule tente tenter tenture tenu, e tnu, e tnuit trbenthine trbrant, e tergiversation tergiverser terme terminaison terminer terminus termite terne ternir terrain terrasse terrassement terrasser terrassier terre terre-plein

adj. care se poate mentine f. tenacitate vt. a strnge n cleste, a chinui f.pl. cleste m.f. patron de hotel adj. sance ` e = pe loc f. tendinta adj. tendentios adj. care tinde m. frnghie pentru rufe adj. moale, fraged, tnar, tandru, deschis; f. tandrete; pl. mngiere f. pl. ntuneric, nestiinta adj. tenebros, sumbru m.f. detinator; f. cuprins al unui act m. tenie vt. a contine, a detine, a ntretine, a ndeplini, m. tenis m. cep f. tensiune m. tentacul f. cort vt. a ntreprinde, a ncerca, a ispiti; f. tapet, tapiserie adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. ngrijire, adj. subtirel f. subtirime f. terebentina adj. perforant, sfredelitor f. tergiversare vi. a tergiversa m. termen, sfrsit, scadenta; pl. raporturi, f. sfrsit, terminatie vt. a termina m. punct extrem, capat m. termita adj. sters, palid vt. a ntuneca, a terfeli m. teren f. terasa m. terasament vt. a consolida, a dobor m. lucrator de terasamente f. pamnt, tara, domeniu, teren agricol, m. pamnt batatorit, ridicatura de pamnt

terrer terreur terreux, euse terrible terrier terrifier terrine territoire terroir terroriser tertiaire tertre tes tesson test tester ttard tte tte--tte tte-bche tte-de-ngre tte ttphoner tter ttin ttine tton tette ttu, e texte textile textuel, elle th thtral, e thtre thire thme thologie thologien thorme thortique thoricien, enne thorie thorique thrapeutique

vt. a aduce pamnt, a acoperi cu pamnt, f. teroare, groaza adj. pamntos, pamntiu adj. teribil m. vizuina, cine de vnatoare vt. a ngrozi f. strachina m. teritoriu m. ogor vt. a teroriza adj. tertiar m. movila adj. pos. pl. ai tai, ale tale m. ciob m. test, carapace vi. a face testamentul; vt. a supune unui test m. mormoloc f. cap, minte, fire, caracter, vrf, sef, nceput m. invar. ntrevedere particulara ntre doua pers. loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia adj. maro nchis f. supt vt. a telefona vt. a suge m. sfrc f. uger, tetina m. tta f. sfrc al ugerului adj. ncapatnat m. text adj. textil adj. textual m. ceai adj. teatral m. teatru, arta dramatica f. ceainic m. tema, retroversiune f. teologie m. teolog m. teorema adj. contemplativ m.f. teorician f. teorie adj. teoretic adj. f. terapeutic

thermal, e thermique thermomtre thermos thsaurisation thsauriser thse thomisme thon thoracique thorax thuya thym thymus thyrode tiare ticket tide tideur tidir tien, enne tiers, tierce tige tignasse tigre, esse tigrer tilde tilleul timbale timbalier timbrage timbre timbr, e timbrer timide timidit timon timor, e tintamarre tintement tinter tintouin tique tiquer tiquet, e

adj. termal adj. termic m. termometru f. termos f. tezaurizare vi. a tezauriza f. teza, lucrare scrisa m. doctrina sf. Toma d'Aquino m. ton adj. toracic m. torace m. tuia m. cimbru m. timus adj. tiroida f. tiara m. tichet adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm f. ncalzire usoara; lipsa de nteles vi. a deveni caldut; vt. a ncalzi usor adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta tulpina f. claie m.f. tigru vt. a varga m. tilda m. floare de tei f. timpan, cupa, pahar m. timpanist m. timbrare m. sunet, timbru timbrat vt. a timbra adj. timid f. timiditate m. oiste adj. nfricosat m. taraboi m. dangat, tiuit al urechilor vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui m. bucluc f. capusa vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea adj. mpestritat

tirage tiraillement tirailler tirailleur tirant tir, e tire-bouchon tire-d'aile () tirelire tirer tiret tirette tireur, euse tiroir tisane tison tisonner tisonnier tissage tisser tisserand tissu, e titanesque titiller titre titrer tituber titulaire titulariser toast toaster tobbogan tocsin toge tohu-bohu toi toile toilette toiser toison toit tle tolrance tolrer tlerie

m. tragere, tiraj, piedica m. smuceala repetata; pl. hartuieli vt. a smuci n repetate rnduri, a hartui; vt. a m. tiralior m. baiera, cordon, ureche de cizma adj. tras m. tirbuson loc. adv. ca vntul f. pusculita vt. a trage, a scoate, a ntinde, a importa, m. cratima f. tablie, snur m.f. tragator m. sertar f. tisana m. taciune vi. a atta focul m. vatrai m. tesere, tesut, tesatorie vt. a tese tisseur m. tesator adj. tesut; m. tesatura, tesut titanique adj. titanic vt. a gdila m. titlu vt. a titra vi. a se clatina pe picioare adj.m.f. titular vt. a numi ca titular m. toast, bucata de pine prajita vi. a toasta m. tobogan m. semnal de alarma, toaca f. toga, roba m. talmes balmes pron. pers. tu, tie, pe tine f. pnza, cort, vela f. toaleta, mbracaminte vt. a masura f. lna, par m. acoperis, casa f. tabla de acoperis, gherla, puscarie f. toleranta vt. a tolera f. tinichigerie

tlier tomate tombant, e tombe tombeau tombe tomber tombereau tombola tome ton tonalit tondaison tondeur. euse tondre tonicit tonifier tonique tonitruant, e tonnage tonne tonneau tonnelier tonnelle tonner tonnerre tonsure tonte tonton topaze tope toper topinambour topographie toponymie toquade toque toquer (se) torche torcher torchis torchon tordant, e tordre torpeur

m. adj. tinichigiu f. patlagea rosie adj. care cade f. mormnt m. monument funerar, mormnt f. cadere vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste, m. tomberon f. tombola m. tom adj. post.m. al tau f. tonalitate f. tundere m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns vt. a tunde, a jumuli f. tonicitate vt. a tonifica adj. m. tonic; f. silaba tonica adj. tunator m. tonaj f. butoi mare, tona m. butoi, rostogolire m. dogar f. bolta v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a m. tunet f. tunsura, tunsoare f. tuns m. unchi, nene m. topaz interj. bate palma! vi. a bate palma n semn de acord m. nap f. topografie f. toponimie f. toana f. toca vr. a se ndragosti f. torta vt. a sterge cu crpa, a da peste cap o treaba m. chirpici m. crpa de sters adj. caraghios, a muzant vt. a stoarce, a rasuci f. toropeala

torpille torpiller torpilleur torrfier torrent torrentiel, elle torride tors, e torse torsion tort torteux, euse torticolis tortiller tortionnaire tortu, e torturer torve tt total, e totalisation totaliser totalit toton toubib touchant, e touche touche--tout toucher touer touffe touffu, e toujours touloupe toupet toupie tour tourbe tourbillon tourbillonner tourelle touriste tourment tourmente tourmenter

f. torpila vt. a torpila m. torpilor vt. a praji m. torent adj. torential adj. torid adj. strmb, sucit; m. tors al lnii m. tors (anat.) f. rasucire, rasucit m. nedreptate, paguba adj. ntortochiat, nesincer m. ntepenire a gtului vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se adj. de tortura; m. calau adj. rasucit, strmb; f. brasca testoasa vt. a tortura adj. chiors adv. devreme, curnd adj. m. total f. totalizare vt. a totaliza f. totalitate m. titirez m. doctor adj. miscator; prep. cu privire la f. a tingere, clapa, tusa, aspect m. invar. pers. care se amesteca n toate vt. a atinge, a ncasa, a se nvecina cu, vt. a trage la edec f. tufa adj. des, stufos, nclcit adv. ntotdeauna, nca, n permanenta f. cojoc m. smoc, mot, tupeu f. sfrleaza f. turn, tura; m. nconjur, circumferinta, f. turba, gloata m. vrtej, vltoare vi. a nvolbura, a se nvrteji f. turnulet, turela m.f. turist m. chin, suferinta f. vitejie, tulburari vt. a chinui, a agita; a se framnta, a se suci

tournage tourn, e tournebroche tournemain (en un) tourner tournerie tournesol tourneur, euse tournevis tourniquet tournis tournoiement tournoyer tournure tourte tourterelle tous tousser tout, e tout--l'gout toutefois toute-puissance toux toxique tracas tracasser trace trac tracement tracer trache tract tractation tracteur traction tradition traditionnel, elle traducteur, trice traduction traduire traduisible trafiquant, e trafiquer tragdien, enne tragique

m. slefuire, turnare a unui film adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste m. dispozitiv de nvrtit frigarea loc. adv. ntr-o clipa vt. a nvrti, a ntoarce, a ocoli, a eluda, f. strungarie m. floarea soarelui, turnesol m.f. strungar m.. susubelnita m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana m. capie m. nvrtire vi. a se nvrti f. ntorsatura, aspect, turnura f. placinta rotunda, imbecil f. turturea vezi tout vi. a tusi adj. tot; adj. nehot. oricare, orice; m. invar. sistem de canalizare adv. totusi f. atotputernicie f. tuse adj. m. toxic m. necaz, hartuiala vt. a necaji, a hartui f. urma semn ramas m. traseu m.. trasare vt. a trasa, a trage linii, a zugravii f. trahee m. manifest f. negociere, trguiala m. tractor f. tragere, tractiune f. traditie adj. traditional m.f. traducator f. traducere vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se adj. traductibil m.f. traficant, negustor vi. a trafica m.f. tragedian adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor

trahir trahison train tranage tranant, e tranard trane traneau trane traner traneur, euse train-train traire trait traitable traite trait traitement traiter traiteur tratre, esse tratrise trajectoire trajet tralala tram(way) trame tramer tranchant, e tranche tranch, e trancher tranchoir tranquille tranquillite transaction transatlantique transborder transcription transcrire transe transfrer transfert transfigurer transformation

vt. a trada f. tradare m. mers, tren, galagie, convoi m. trre, transport cu sania adj. care se traste, taragant m. codas, om molu f. trena m. sanie f. dra, trtura vt. a tr, a taragana, a trage, a duce cu sine; m.f. pers. ca re traste m. rost, rutina vt. a mulge m. sulita, sleau, ngititura, trasatura, adj. cu care se poate trata, blnd f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic m. tratat, conventie m. tratare, primire, tratament, salariu vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia, m. restaurator, birtas adj.m.f. tradator, viclean f. tradare f. traiectorie m. traseu, drum m. zarva, ostentatie m. tramvai f. urzeala, uneltire vt. a urzi, a unelti adj. taios, tipator; m. tais f. felie, transa adj. distinct; f. transee; pl. colici vt. a taia, a reteza, a rezolva; m. tocator adj. linistit f. liniste f. tranzactie m. transatlantic, sezlong vt. a transborda f. transcriere, transcriptie vt. a transcrie f. neliniste, transa vt. a transfera m. transferare vt., vr. a transfigura f. transformare

transformer transfuge transfusion transgresser transhumance transi, e transiger transir transit transitif, ive transition transitoire translation transmettre transmigrer transmission transmu(t)er transparence transparent, e transpercer transpiration transpirer transplanter transport transporter transporteur transposer transposition transvaser trapze trappe trappeur trapu, e traquenard traquer traumatisme travail travailler travailleur, euse travailliste travers traverse traverser traversin travesti, e

vt. a transforma m. transfug f. transfuzie vt. a ncalca o lege f. transhumanta adj. nfrigurat, ngheetat vi. a se nvoi vt. a patrunde, a ngheta; vi. a tremura de frig m. tranzit adj. tranzitiv f. tranzitie adj. trecator f. translatie, stramutare vt. a transmite vi. a transmigra f. transmisie, transmitere vt. a preschimba f. transparenta adj. transparent; m. transparent (hrtie) vt. a strapunge f. transpiratie vi. a transpira vt. a transplanta m. transport, pornire vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se m. persoana care transporta, caraus vt. a transpune f. transpunere vt.a varsa m. trapez f. chepeng m. vnator adj. bondoc m. capcana vt. a haitui, a hartui m. traumatism m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere, vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta; adj.m.f. om al muncii, muncitor m. laburist m. curmezis, lat, cusur f. traversa, scurtatura; pl. piedici vt. a traversa, a trece prin m. perna lunga, sul adj. deghizat; m. deghizare

travestir travestissement trayon trbucher trfle trfonds treillage treillager treille treillis treillisser treize treizime trma tremblant, e tremblement trembler trembleur, euse tremblotant, e trembloter trmoussement trmousser trempage trempe tremper tremplin trentaine trente trentime trpaner trpas trpasser trpidation trpider trpignement trpigner trs trsor trsorerie trsorier, re tressage tressaillement tressaillir tressauter tresse

vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura m. deghizare m. tta a vacii vi. a se poticni m. trifoi, trefla m. subsol m. zabrele vt. a zabreli f. bolta m. spalier, pnza de sac vt. a nconjura cu zabrele num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime m. trema adj. tremurator, tremurnd m. tremuratura vi. a tremura, a se cutremura adj. om care tremura, fricos adj. care tremura, care plpie vi. a tremura usor m. agitare vr. a se agita m. udare, muiere, cufundare n apa f. calire vt. a uda, a stropi, a nmuia, a cali; vi. a sta m. trambulina f. treizeci num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea; num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte vt. a trepana m. moarte vi. a muri f. trepidare, trepidatie vi. a trepida m. tropait vi. a tropai adv. foarte m. comoara, tezaur f. tezaur, visterie m.f. casier, vistiernic m. mpletire, mpletit m. tresarire vi. a tresalta vi. a tresari f. tresa, cosita

tresser trteau treuil trve triage triangle triangulaire tribu tribulation tribunal tributaire tricher tricheur, euse tricolore tricot tricoter tricoteur, euse trictrac tricycle triennal, e trier trifouiller trille trillion trimbalage trimbaler trimer trimestre trimestriel, elle trnasser trinit trinme trinquer triomphal, e triomphant, e triomphateur, trice triomphe triompher triparti, (it)e tripatouiller tripe triphotongue triple triplement tripler

vt. a mpleti m. capra pentru lemne; pl. teatru de blci m. troliu f. armistitiu m. triere, triaj m. triunghi adj. triunghiular f. trib f. zbucium, framntare m. tribunal adj. tributar vt. a trisa m.f. persoana care triseaza adj. tricolor m. tricotaj, tricou vt. a tricota, a merge repede m.f. pers. care tricoteaza m. table m. tricicleta adj. trienal vt. a tria vi. a rascoli m. tril m. trilion trimbalement m. trambalare vt. a trambala vi. a munci din rasputeri m. trimestru adj. trimestrial vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga f. trinitate m. trinom vi. a ciocni, a bea adj. trimfal adj. triumfator, hotartor adj. care a triumfat; adj.m. nvingator m. triumf, succes vi. a triumfa, a nvinge, a se bucura de adj. tripartit vt. a se amesteca fara consimtamntul autorului f. maruntaie de animal f. triftong adj. m. triplu m. triplare vt. a tripla

triplette tripot tripotage tripote tripoter triptyque trique triste tristesse triturer triumvir trivialit troglodyte trogne trognon trois troisime trois-quarts trler trolley trombe trombone trompe trompe-l'il trompe-la-mort tromper tromperie trompeter trompette trompeur, euse tronc tronon trononner trne trner tronquer trop trope tropique trop-plein troquer trot trotter trotteur, euse trottin

f. bicicleta cu trei locuri m. tripou m. amestec murdar, uneltire f. chelfaneala, droaie vt. a mnui, a atinge; vi. a face specula m. triptic f. ciomag adj. trist, greu, sumbru f. tristete vt. a macina, a faramita m. triumvir f. trivialitate m. troglodit f. obraz congestionat m. cotor, inima de fruct etc. num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea; num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a m. invar. haina de trei sferturi vt. a tr dupa sine; vi. a umbla creanga m. troleu f. tromba m. trombon f. trompa m. invar. aparenta nselatoare m. invar. persoana scapata din ghearele mortii vt. a nsela f. nselatorie vi. a suna din trompeta; vt. a trmbita f. trompeta; m. trompetist adj.m.f. nselator m. trunchi m. tronson, bucata rupta, crmpei vt. a mbucatati, a cioprti m. tron vi. a trona vt. a trunchia, a ciunti adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult m. trofeu m. tropic m. invar. prisos vt. a face schimb de obiecte m. trap vi. a merge la trap, a umbla repede si mult, adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede m. fata folosita pentru curse

trottiner trottinette trottoir trou troublant, e trouble trouble-fte troubler troue trouer trouille troupe troupeau troupier trousse trousseau trousser trouvable trouvaille trouver truble,trouble truc trucage, triquage truchement truculent, e truelle truffe truie truite trumeau truquer trust truster tsar tsarine ts-ts tu tuant, e tub tube tuber tubercule tuberculeux, euse tubreuse tubulaire

vi. a merge repede si cu pasi mici f. trotineta m. trotuar m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat adj. tulburator adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala m. invar. persoana inoportuna vt. a tulbura, a zapaci; vt. a ntrerupe, f. spartura, deschizatura vt. a gauri f. frica f. trupa, ceata m. turma m. soldat f. manunchi, trusa m. trusou, legatura de chei etc. vt., vr. a sufleca; vt. a face n graba adj. care poate fi gasit f. descoperire, gaselnita vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr. f. plasa de pescuit n forma de sac m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat m. trucaj m. talmaci, intermediu adj. violent, aspru f. mistrie f. trufa f. scraofa f. pastrav m. ntregol vt. a falsifica, a truca m. trust vt. a grupa ntr-un trust m. tar f. tarina f. invar. musca tete pron. pers. tu adj. obositor m. baita m. tub, teava, joben vt. a captusi cu tuburi, a spala ntr-o baita m. tubercul adj.m.f. tuberculos f. tuberoza adj. tubular

tudesque tuer tuerie tue-tte () tueur, euse tuile tuilerie tulipe tulle tumfier tumeur tumulaire tumulte tumultueux, euse tungstne tunique tunisien, enne tunnel turbin turboracteur turbot turbulence turc, turque turlupiner turlutaine turlututu turnant turpitude turquerie turquoise tutlaire tutelle tuteur, trice tutoiement tutoyer tutu tuyau tuyauter tuyauterie tympan tympaniser tympanon type typhode typhon

adj. vechi german vt., vr. a se omor, a se distruge; vt. a plictisi f. macel loc. adv. foarte tare, zgomotos m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele, f. tigla, pacoste f. tiglarie f. lalea m. tul vt. a umfla f. tumoare adj. tumular. de mormnt m.. tumult adj. tumultos m. tungsten f. tunica, nvelis adj.m.f. (cu maj.) tunisian m. tunel m. munca m. turboreactor m. calcan f. turbulenta adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca vi. a face glume nesarate; vt. a sci f. pisalogeala, manie m. fluier; interj. pofta-n cui! adj. care se nvrteste; m. colt de strada, f. turpitudine f. cruzime, zgrcenie exagerata f. turcoaza adj. tutelar f. tutela m.f. tutore; m. vrac m. tutuire vt. a tutui m.. fustita de balerina m. burlan, teava, canal, stire confidentiala vt. a comunica o stire confidentiala f. tevarie m. timpan vt. a critica n gura mare m. tambal m.. tip, model, individ adj. f. fivre ~ = febra tifoida m. taifun

typhus typique typo(graphe) typo(graphie) tyran tyrannie tyrannique tyranniser tzigane ubiquit /-ku-i-t/ uhlan ukase ulcration ulcre ulcrer ultrieur, e ultimatum /-tom'/ ultime ultra-court,e ultramontain, e ultra-son ululement ululer un, une unanimit uni, e unime unification unifier uniforme uniformiser uniformit union unipolaire unique unir unisson unitaire unit universalit universel, elle universitaire universit uranium /-om'/ urbain, e

m. tifos adj. tipic adj. m. tipograf f. tipografie m. tiran f. tiranie adj. tiranic vt. a tiraniza adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan f. ubicuitate m. ulan m. ucaz f. ulceratie m. ulcer vt. a ulcera, (fig.) a rani adj. ulterior m. ultimatum adj. ultim adj. ultrasunet adj. de dincolo de munti m. ultrasunet m. tipat (al pasarilor de noapte) vi. (despre pasarile de noapte) a tipa num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul; f. unanimitate adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton num. ord. unulea f. unificare vt., vr. a (se) unifica adj., m. uniform(a) vt. a uniformiza f. uniformitate f. unire, uniune, asociatie, casatorie adj. cu un singur pol adj. unic, (ffig.) ciudat vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori m. (muz.) unison adj. unitar f. unitate ( si mil.) f. universalitate adj. universal adj., m.f. (profesor) universitar f. universitate m. uraniu adj. urban

urbanit ure uretre urtre urgence urinaire urine uriner urique urne urticarie urus /-russ/, ure us /uss/ usage usag, e usager user usine usinier, re usit, e ustensile usuel, elle usufruit usure usurier, re usurpateur, trice usurpation usurper utrin, e utrus /-russ/ utile utilisateur, trice utilisation utiliser utilit utopique utopiste uvule va vacance vacancier vacarme vaccination vacciner vache

f. urbanitate f. uree m. ureter m. uretra f. urgenta adj. urinar f. urina vi. a urina adj. uric f. urna f. urticaire m. zimbru m.pl. obiceiuri m. uz(anta), obicei adj. uzat, folosit m. persoana care se foloseste de ceva vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma f. uzina adj. referitor la uzina; m. industrias adj. uzitat m. ustensila (de menaj), unealta adj. uzual m. uzufruct f. camata, uzura m.f. camatar; adj. camataresc adj., m.f. uzurpator f. uzurpare vt., vr. a uzurpa adj. uterin m. uter adj. folositor; m. utilul m.f., adj. persoana care utilizeaza f. folosire, utilizare vt. a folosi, a utiliza f. utilitate adj. utopic m. utopist f. (anat.) omusor interj. haide, fie f. loc vacant; pl. vacanta, concediu m. persoana n vacanta m. vacarm f. vaccinare vt. a vaccina, a pune la adapost f. carne de vaca; adj. sever

vacher, re vacillant, e vacillation vacillement vaciller vacuum va-et-vient vu vagabond, e vagabondage vagabonder vagir vagissement vague vaguemestre vaguer vaillamment vaillance vaillant, e vain, e vaincre vaincu, e vainqueur vair vairon vaisseau vaissele val valable valence valetaille valeur valeureux, euse validation valide valider validit valise valle vallon valoir valorisation valoriser valse valser

m.f. vacar adj. tremurator, sovaitor, nehotart f. clatinatura, sovaiala, nehotarre m. clatinare, tremurare vi. a se clatina, a tremura, a sovai m. vid m. invar. du-te vino m. legamnt, urare, dorinta adj. m. vagabond m. vagabondaj vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul vi. a scnci m. scncet f. val; adj. m. vag m. vagmistru vi. a hoinari adv. vitejeste f. vitejie adj. viteaz adj. desert, nfumurat vt. a nvinge; vr. a se stapni m.f. nvins m. adj. nvingator m. blana pestrita adj. m. ceacr m. nava, vas f. vesela m. vale larga adj. valabil f. valenta f. servitorime f. valoare, echivalent, importanta adj. viteaz f. validare adj. sanatos, care ndeplineste conditiile cerute vt. a valida f. validitate f. valiza, geamantan f. vale m. vlcea vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers. f. valorificare vt. a valorifica f. vals vi. a valsa

value vampire van vandale vanille vanit vaniteux, euse vannage vanner vannier vantail vantard, e vantardise vanter va-nu-pieds vapeur vaporeux, euse vaporisateur vaporiser vaquer variable variant, e variation varice varicelle varier varit vase vaseux, euse vasistas vassal, e vassalit vaste vaudeville vau-l'eau vaurien, enne vautour vautrer (se) veau vecteur vedette vgtarien, enne vgtation vgter vhmence

f. plus ~ = plus valoare m. vampir, exploatator m. vnturatoare m. vandal f. vanilie f. vanitate, desertaciune, mndrie adj. m.f. vanitos m. vnturare vt. a vntura, a slei de puteri m. lucrator de obiecte din rachita m. canat al usii adj.m.f. laudaros vanterie f. laudarosenie vt.a lauda m. invar. golan, coate-goale f. abur, vapor; m. golan, coate-goale adj. vaporos; neclar m. pulverizator vt. a vaporiza vi. a fi n vacanta, a se ocupa cu adj. variabil, schimbator; m. variabil; adj. nestatornic; f. varianta f. variatie, variatiune (muz.) f. varice f. varicela vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi f. varieteu, diversitate f. ml; m. vas, vaza adj. mlos, molu, nclcit m. ferestruica m.f. adj. vasal f. vasalitate adj. vast m. vodevil loc. adv. n voia curentului unei ape m.f. adj. derbedeu, netrebnic m.vultur plesuv,, persoana rapace vr. a se tavali n noroi m. vitel adj.m. vector f. vedeta adj. m.f. vegetarian f. vegetatie vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura f. vehementa

vhicule vhiculer veille veille veiller veilleur, euse veinard, e veine vein, e veineux, euse vler vlin vellit vlo,vlocipde vloce vlodrome velours velout, e velouter velu, e venaison vnalit venant, e vendable vendange vendanger vendangeur, euse vendeur, euse vendre vendredi vendu, e venelle vnneux, euse vnrable vnration vnrer vnerie venette vengeance venger vengeur, eresse venimeux, euse venir vent vente

m. vehicul vt. a transporta, a transmite f. veghe, insomnie, ajun f. rastimp dintre cina si culcare vi. a veghea m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica a.f. adj. norocos f. vna, filon, noroc, inspiratie adj. cu nervuri, cu vine adj. vnos vi. a fata m. adj. hrtie velina f. veleitate m. bicicleta adj. iute, rapid m. velodrom m. catifea adj. catifelat; m. aspect catifelat vt. a catifela, a ndulci adj. paros f. varne de vnat f. venalitate adj. care vine; m. persoana care vine adj. vandabil f. cules al viilor, recolta de struguri vt., vi. a culege via m.f. culegator de struguri m.f. vnzator vt. a vinde m. vineri adj.m.f. vndut f. ulicioara adj. otravitor, veninos adj. venerabil f. veneratie vt. a venera f. vnatoare cu cini f. frica f. razbunare vt. vr. a razbuna m.f. adj. razbunator adj. veninos vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge, m. curent, vnt f. vnzare

venter ventilateur ventilation ventiler ventouse ventouser ventre ventricule ventrloque ventru, e venu, e ver vracit vranda verbaliser verbe verbeux, euse verbiage verdtre verdet verdir verdissement verdoyant, e verdoyer verdure veredeur vreux, euse verge verg, e verger vergette verglac, e verglas vergogne vridique vrification vrifier vrin vritable vrit vermeil, eille vermicelle vermillon vermine vermisseau

v. impers. a bate vntul m. ventilator f. ventilatie vt. a ventila f. ventuza vt. a pune ventuze m. pntece, burta m. ventricul m., adj. ventriloc adj. pntecos adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere m. vierme f. veracitate f. veranda vi. a ncheia un proces verbal m. verb, vorba adj. vorbaret m., verbosit f. vorbarie adj. verzui m.. piatra-acra vt., vr. a nverzi m. nverzire adj. nverzit vi. a nverzi f. verdeata, verdeturi f. verzaciune, tinerete, cruzime adj. viermanos, veros f. varga adj. vargat m. livada f. vergea mica, perie adj. cu polei m. polei f. rusine adj. veridic f. verificare vt. a verifica m. cric adj. veritabil f. adevar, sinceritate adj. stacojiu; m. argint aurit m. fidea m. rumeneala f. vermina m. viermisor

vermoulu, e vermouth vernir vernis vernissage vrole verrat verre verrerie verrier verroterie verrou verrouiller verrue vers versatile verse vers, e versement verser versification versifier version vert, e vert-de-gris vertbre, e vertement vertical, e vertige vertigineux, euse vertu vertueux, euse verve verveine vsication vsicule vespasienne vespral, e vessie veste vestiaire vestibule vestige vestimentaire veston

adj. viermanos, ros de carii m. vermut vt. a lacui m. lac, spoiala m. lacuire, vernisaj f. petite ~ = varsat m. vier m. stivla, pahar f. sticlarie m. sticlar, cosulet de srma pentru pahare f. obiecte de sticla m. zavor vt. a zavor f, neg m. vers; prep. catre, spre adj. schimbator f. varsare, turnare adj. versat, exersat m. varsamnt vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna f. versificare, versificatie vi. a face versuri f. versiune, traducere adj. verde, crud, proaspat, n putere, obscen, m. cocleala adj., m.pl. vertebrat adv. n mod raspicat adj. vertical m. ameteala, ratacire a mintii adj. vertiginos f. virtute, castitate, proprietate adj. virtuos f. verva f. verbina f. basicare f. vezicula f. vespasiana adj. de seata f. vezica f. vesta, nereusita m. vestiar m. vestibul m. urma, ramasita adj. vestimentar m. veston, haina

vtement vtrinaire vtille vtir veto vtuste vtust veuf, veuve veule veuvage vexant, e vexation vexer viabilit viable viaduc viager, re viande vibrer vicaire vice vice versa vicennal, e vice-prsident vice-recteur vice-roi viciation vicier vicieux, euse vicissitude vicomte victime victoire victorieux, euse victuailles vidange vidanger vide vider vie vieillard vieillesse vieillir vieillissement vieillot, otte

m. vesmnt adj., m. veterinar f. fleac, nimica toata vt. a se mbraca m. invar. veto adj. vetust, uzat f. caracter, vetust adj., m.f. vaduv adj. fara vlaga m. vaduvie adj. jignitor f. jignire vt. a jigni; vr. a se ofusca f. viabilitate, stare buna adj. viabil m. viaduct adj. viager f. carne de gatit vi. a vibra m. vicar m. viciu, defect loc. adv. vice-versa adj. care dureaza 20 de ani m. vicepresedinte m. prorector m. vicerege f. viciere vt. a vicia, a strica adj. vicios f. vicisitudine m. viconte f. victima f. victorie adj. victorios f. pl. merinde, provizii f. golire vt. a goli adj. gol, sec; m. vid vt. a goli, a termina, a pleca f. viata, trai, biografie m. mosneag f. batrnete vi. a mbatrni, a fi demodat; vt., vr. a se m. mbatrnire adj. vestejit, trecut

viellierie vierge vietnamien, enne vieux, vieille vif, vive vif-argent vigilance vigilant, e vigne vigneron, onne vignoble vigoureux, euse vigueur vil, e vilain, e vilebrequin vilenie vilipender villa village villageois, e ville villgiateur villgiature vin vinaigrer vindicatif, ive vindicte vineux, euse vingt vingtaine vingtime violac, e violation viole violemment violence violenter violer violet, ette violon violoncelle violoniste vipre virage

f. vechitura, idee depasita f. fecioara, madona; adj. virgin, pur adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba adj. batrn, vechi, trecut adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor; m. argint-viu f. vigilenta adj. vigilent f. vita, vie m.f. podgorean m. podgorie adj. viguros f. vigoare, tarie adj. scazut ca valoare, abject adj. urt, rau, necinstit; m. scandal m. vilbrochen f. mrsavie, zgrcenie vt. a discredita, a dispretui f. vila m. sat m.f. satean; adj. satesc f. oras m. vilegiaturist f. vilegiatura m. vin vt. a pune otet adj. razbunator f. urmarire adj. tare (despre vin), bogata n vinuri num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea; f. vreo 20 num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte adj. violaceu f. violare, ncalcare f. viola adv. violent f. violenta vt. a constrnge, a forta vt. a viola, a ncalca adj. violet; f. viorea m. vioara m. violoncel m.f. violonist f. vipera m. virare, viraj

virement virer virginit virgule virilit virtuel, elle virtuose virulence virulent, e vis visa visage vis--vis viscre vise viser viseur visibilit visible visire vision visionnaire visite visiter visiteur, euse vison visqueux, euse visser visuel, elle vitalit vitamine vite vitesse viticole viticulteur vitrail vitre vitrer vitrerie vitreux, euse vitrier vitrine vitrioler vituprer vivace

m. virament vi. a vira, a schimba culoarea, a nclina spre; f. feciorie, puritate f. virgula f. virilitate, barbatie adj. virtual m.f. virtuos f. virulenta adj. virulent, violent f. surub m. viza m. fata, nfatisare, aspect loc. adv. n fata, comparativ cu; m. persoana m. viscere f. ochire, tintire; pl. pretentii vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti m. ochitor, vizor f. vizibilitate adj. vizibil, evident f. viziera, cozoroc f. vedere, viziune, vedenie adj., m.f. visator, vizionar f. vizita vt. a vizita, a explora m.f. vizitator, inspector m. vizon adj. vscos, lipicios vt. a nsuruba adj. vizual f. vitalitate f. vitamina adj., adv. iute f. viteza adj. viticol m. viticultor m. vitraliu f. geam vt. a pune geamuri f. comert cu geamuri adj. sticlos m. geamgiu f. vitrina vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol vt. a blama adj. vivace, persistent

vivacit vivant, e vivat viveur vivier vivifiant, e vivifier vivoter vivre vlan vocable vocabulaire vocatif vocation vocifrer vogue voguer voici voie voil voile voiler voilette voilier voir voire voisin, e voisinage voiture voiturette voiturier voix vol volage volaille volant, e volatile volatilisation volatiliser volcan vole voler volet voleur, euse volleyeur, euse

f. vivacitate, vioiciune adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m. interj. traiasca! m. petrecaret m. bazin pentru peste adj. care ntareste, care nvioreaza vt. a da vigoare, a nsufleti vi. a tine zilele vi. a trai, a se ntretine, a se hrani cu ; interj. poc! tronc! m. cuvnt m. vocabular m. vocativ f. vocatie vi. a vocifara f. faima, voga vi. a pluti prep. iata aici f. drum, cale, mijloc prep. iata acolo m.. val, voal, aparenta; f. pnza de ambarcatie vt., vr. a se voala; vt. a ascunde f. voaleta m. ambarcatie cu pnze vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina f. administratie a drumurilor, maidan adj. nvecinat, a propiat; m.f. vecin m. vecinatate f. trasura, automobil, vagon de persoane f. trasurica, masinuta m. caraus f. voce, sunet, opinie, vot, diateza m. zbor, a vnt, furt, lucru furat adj. schimbator f. pasare de curte adj. zburator, volant; m. volan m. zburatoare, oratanie f. volatilizare vt. a volatiliza m.. vulcan f. zbor, stol, tir, bataie vi. a zbura; vt. a fura m. oblon m.f. voleibalist m.f. voleibalist

volontaire volontariat volont volontiers voltage volte volte-face voltiger volume volumineux, euse vomir vomissement voracit vos votation vote voter votre vtre vouer vouloir vous vote vot, e voyage voyager voyageur, euse voyant, e voyelle voyou vrac vrai, e vraiment vraisemblable vraisemblance vrille vriller vrombissement vu, e vulcaniser vulgaire vulgarisation vulgariser wagon wagonne

adj. voluntar, ndaratnic; m. voluntar m. voluntariat f. vointa, dorinta; pl. capricii adv. cu placere m. voltaj f. volta f. invar. stnga-mprejur, schimbare subita de vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la m. volum, tom adj. voluminos vt. a varsa, a mprosca, a frofera m. varsare, varsatura f. voracitate vezi votre f. votare m. vot vi., vt. a vata pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra pron. pos. al vostru, a voastra vt. a nchina; vt. a dedica vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi; pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra f. bolta adj. boltit, nvovoiat m. calatorie, drum vi. a calatori m.f. calator adj. care vede, tipator (culoare); f. vocala m. vagabond, huligan (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmesadj. adevarat; m. a devar adv. n adevar adj., m. verosimil f. verosimilitate f. burghiu, crcel vt. a sfredeli; vi. a se ncolaci m. huruit al unui motor adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere, vt. a vulcaniza adj. vulgar, comun; m. vulg f. popularizare vt. a populariza m. vagon f. un vagon de

wagonnet wagonnier water-closet waterproof wattman /ouat-man'/ week-end /ouik-nd'/ wisigoth, e x xnophobie xylographie xylomtrie xylophone y yacht /yak/ yachting /yak-tin'g/ yack, yak yankee / yan-k/ yaourt, yogoourt yard yatagan ymnite yiddish yoga yogi yole yougoslave yourte yprite zain zakouski zbre zbrer zbrure zlateur, trice zle zl, e znith /-nit'/ zphir zeppelin zro zest zeste zester zzaiement zzayer

m. vagonet m. frinar /oua-tr-klo-zt/: m. closet /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie m. vatman m. vacanta de sfirsit de saptamina adj., m.f. (cu maj.) vizigot, m. (litera) x monsieur X = domnul X f. xenofobie f. xilografie f. cubaj al lemnului m. xilofon adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta m. iaht m. sport nautic m. iac m. yancheu /-ourt'/: m. iaurt m. iard m. iatagan adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen m. idis m. yoghism, yoga m. yoghist, yoga f. iola adj., m.f. (cu maj.) iugoslav f. iurta f. iperita adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb m.pl. zacusca m. zebra vt. a varga f. dunga (pe piele) m.f., adj. zelos m. sirguinta, zel adj., m.f. sirguincios, zelos m. zenit m. zefir m. zepelin m. zero, (fig.) nulitate m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine, m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic vt. a curata de coaja (o lamiie etc.) m. sisiiala vi. a sisii

zieuter zig, zigue zigzaguer zinguer zizanie zodiacal, e zodiaque zone zonier zoo zooltrie zoologique zoologiste, zoologue zoophabie zootechnicien, enne zootechnie zouave zut zymase

vt. (pop.) a se uita, a se chiori m. (pop.) tip, individ vi. a merge in zig-zag vt. a zinca f. vrajba, zizanie adj. (astron.) zodiacal m. zodiac f. zona m. locuitor dintr-o zona de frontiera m. gradina zoologica f. zoolatrie adj. zoologic m. zoolog f. zoofabie m.f. zootehnician f. zootehnie m. zuav interj. (pop.) la naiba ! f. zimaza

You might also like