ZAVERGIU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821; p. ext. răsculat, revoluționar. Caravia, cum vede că-i vine ajutor, ia curaj, atacă pe carafefizi (= voluntari turci din timpul eteriei) cu 800 de zavergii călări. GHICA, S. 114. La cîți se-nmuiase pe cale vîna Puseră pe dînșii turcii mîna: Mindri zavergii prin munți Zăceau d-o palmă mai scurți! TEODORESCU, P. P. 487.